Parcă te-ai duce…

Publicat în Dilema Veche nr. 807 din 8-14 august 2019
Parcă te ai duce… jpeg

E vacanță cînd timpul însuși ia vacanță. Iar timpul ia vacanță doar în anumite locuri, nu peste tot. Unul dintre acele locuri este Key West, Florida. S-a întîmplat să ajung acolo de vreo patru ori, de fiecare dată în anotimpuri diferite: în iunie, decembrie, februarie și aprilie. Și de fiecare dată am pățit aceeași chestie.

În anii ‘20, Hemingway află de la John Dos Passos despre Key West, o insulă copleşită de soare, un loc în care America întîlneşte Caraibele. O insulă în jurul căreia nenumărate feluri de peşti înoată în infinite culori marine, o insulă cu palmieri şi verde viguros, cu păsări exotice şi cu pisici cu şase degete, cu falimentare manufacturi de ţigări de foi şi cu o populaţie nu mai mare de 10.000 de locuitori, absolut toţi legaţi, într-un fel sau altul, de ocean. Hemingway este impresionat de poveştile lui Dos Passos şi, la revenirea în America, se stabileşte cu soţia sa, Pauline, la Key West, într-o casă cu etaj şi verande largi, pe care unchiul lui Pauline le-o dăruieşte. Pauline este a doua dintr-un şir de patru soţii. O va părăsi. Nu era un bărbat comod. Cu atît mai puţin, un soţ rezonabil. Era un macho instinctual, un bărbat căruia îi plăceau pescuitul de rechini, vînătoarea de lei, corida şi guerilla. Avea, desigur, păcate: alcoolismul şi izbucnirile violente sînt cele mai rele. Avea şi traume, de toate felurile. Așa cum șade bine unui scriitor adevărat.

La Key West, Hemingway se scula în zori, se ducea la un pavilion pe care îl construise în grădină, la doi paşi de casă, urca spirala îngustă a unei scări exterioare de fier forjat şi intra în camera lui de lucru. Scria pînă la prînz, cînd soarele devenea de nesuportat. Apoi dormea puţin. După masă, mergea nu departe, la barul prietenului său, „Sloopy“ Joe. Acolo intra în vorbă cu oricine voia conversație. Pe vremea aceea, nu era așa de ursuz cum va deveni spre bătrînețe. Asculta poveştile altora, sătul de poveştile sale. Juca biliard și poker. Şi bea. Noaptea se întorcea acasă pe străduţe întunecoase fără să se rătăcească. Casa lui era imediat lîngă far. Fixa cu privirea aburoasă sursa luminii farului şi mergea într-acolo neabătut, clătinîndu-se. Ajuns la far, ştia bine că peste drum e poarta sa. Cînd a venit vremea divorţului, i-a cerut lui Pauline două lucruri: să-l lase să-şi ia toate manuscrisele din camera de lucru şi toată băutura din pivniţa casei. Adunase acolo, de-a lungul anilor, în cantităţi pe care nici el nu le mai ştia, alcooluri – vinuri din Europa, dar şi spirtoase americane de toate felurile, din toate locurile pe unde umblase. Pauline a plecat de acasă o săptămînă ca să îl lase să-şi împacheteze manuscrisele şi sticlele. „Cînd mă întorc, să nu te mai văd aici“ – i-a cerut ea. Nici Hemingway nu avea de gînd să mai aibă o confruntare cu Pauline, aşa că şi-a aranjat plecarea în zorii zilei revenirii ei. Cu manuscrisele a fost uşor – în două zile le-a ordonat, le-a împachetat în cutii de carton şi le-a expediat. Dar cu sticlele din pivniţă era mai greu. Erau atît de multe! Cînd a început să le învelească în hîrtie cerată, una cît una, şi apoi să le pună în lăzi, după mărime şi volum, a înţeles repede că nu va reuşi. I-a venit o idee. S-a dus la barul lui „Sloopy“ Joe. Barul e larg, are mese înalte, intră uşor suta de clienţi. I a chemat pe toţi la el acasă. Au intrat în pivniţă şi Hemingway le-a cerut ajutorul. Nu, nu la împachetat, ci la băut. Au băut, în acea noapte, toată rezerva de băutură a unuia dintre cei mai mari băutori ai lumii. A fost o beţie colectivă de magnitudine! Şi azi, la 70 de ani distanţă, poţi auzi pe insulă poveşti colorate despre cele petrecute în acea noapte în pivniţa domnului Hemingway. A plecat din Key West conform planificării, abia ştiind pe ce lume se află. Cînd a sosit Pauline, a găsit splendida curte cu palmieri, tufe înflorite în culori de curcubeu şi iarbă paradiziacă, desfigurată de urmele mizerabile ale acelui dezmăţ alcoolic.

La Key West, toate încep în ocean şi sfîrşesc în ocean. Dacă te aşezi în mijlocul străzii şi priveşti la stînga, vezi cum strada se îneacă, fără alternativă, în ocean. Dacă priveşti spre dreapta, vezi acelaşi lucru. Atîrnate între infinituri de culoarea ochilor lui Elizabeth Taylor, trotuarele susţin oamenii care merg, parcă, fără rost. Mersul de vacanță. Soare. Briză. Pălării de pai, pantaloni scurți, ochelari de soare. Unde să te duci? De ce te-ai duce? Strada se cheamă Duval, mergi puţin spre est şi dai de „Sloopy Joe’s Bar“. E aproape seară. Pe insulă, culorile paradisului adorm. Intri şi ceri o bere. Jazz-ul e doar o parte a zgomotului impregnat în duşumea, în pereţi, agăţat de tavanul înalt. Un grup gălăgios te cuprinde în dinamica aleatoare proprie aglomeraţiilor în care se bea mai mult în picioare decît la masă. Grupul e dominat de un tip cu aspect neîngrijit, înalt, solid, cu mustaţă, cu ochi adînci, blond murdar în genul lui Marlon Brando şi cu o cicatrice pe frunte. Te invită în pivniţa lui, să îl ajuţi să bea depozitul de vin pe care l-a strîns în ani, căci divorţează şi pleacă din Key West. Nu vrea să lase soţiei nici o picătură. Îl priveşti amuzat. Parcă te-ai duce. Zice că nu stă departe…

Foto: Ed Schipul, flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Horoscop 22 octombrie
Horoscop miercuri, 6 noiembrie. Taurii sunt de neoprit, Gemenii stau bine cu banii, Fecioarele vor fi tulburate
Horoscop miercuri, 6 noiembrie. Descoperă ce îți rezervă astrele în cea de a treia zi a săptămânii. Taurii sunt de neoprit, Gemenii stau bine cu banii, Fecioarele vor fi tulburate.
salariu germania png
Cât câștigă un român care muncește de șase ani în Germania? „Este fluturașul meu (...) E corectă viața asta?”
Nenumărați români aleg să plece dincolo de hotare, în căutarea unui salariu mai bun și a unor condiții de viață mai bune.
bataie foto unsplash
Doi turci au atacat violent un bărbat pe o stradă din Alba Iulia
Doi cetățeni tuci au lovit cu maşina şi au bătut cu brutalitate un bărbat, pe stradă. Agresorii s-ar fi răzbunat pe victimă pentru că a furat mai multe bunuri din magazinul unuia dintre ei.
Shailene Woodley  foto   Shutterstock jpg
Dieta bizară la care a apelat o vedetă de la Hollywood: argilă mâncată cu lingurița la micul-dejun
Consumul de argilă în scopuri medicinale este o practică veche, întâlnită în numeroase culturi. De-a lungul istoriei, argila a fost utilizată pentru a ameliora diverse afecțiuni gastro-intestinale, precum diaree, indigestie și chiar sindromul de colon iritabil.
Nicolae Ceauşescu (© „Fototeca online a comunismului românesc”, cota: 6/1979)
Detaliul despre Nicolae Ceaușescu pe care puțini români îl mai știu. De ce avea un frate cu același nume
Este una dintre cele mai importante personalități din istoria recentă a României, iar de-a lungul timpului, s-au spus și s-au scris nenumărate lucruri despre acesta. Însă, chiar și în ziua de astăzi, doar foarte puțini români știu că Nicolae Ceaușescu avea un frate... pe Nicolae Ceaușescu!
pod tulcea braila foto asociatia pro infrastructura
S-a redeschis podul dintre Tulcea și Brăila. Se circulă din nou pe „Golden Gate de România”
Podul dintre Tulcea și Brăila s-a redeschis! Circulația pe „Golden Gate de României” a fost reluată între Tulcea și Brăila în urma lucrărilor de reasfaltare. Reparațiile provizorii continuă pe sensul Brăila-Tulcea, iar asfaltarea va fi realizată în primăvară dacă noua rețetă de asfalt se va dovedi r
kamala harris donald trump jpg
Toți ochii pe SUA! Alegerile de anul acesta vor scrie istorie, indiferent cine va fi învingător
Marți, 5 noiembrie, este ziua alegerilor în Statele Unite, iar Donald Trump şi Kamala Harris s-se luptă pentru un mandat de 4 ani la Casa Albă.
imane khelif facebook jpg
Campioana olimpică Imane Khelif este, biologic, bărbat, potrivit unui nou raport
Imane Khelif este din nou subiectului unui scandal, după ce în presă s-au „scurs” informaţii dintr-un raport întocmit de experţi endocrinologi în 2023, potrivit căruia ea este, biologic, bărbat. Vocile care susţin retragerea medaliei de aur câştigate la JO de la Paris sunt tot mai puternice.
e ti pasionat de fotbal urmare te meciurile pe un televizor inteligent kivi poza principala jpg
Ce aparatură de uz casnic vă spionează și trimite datele voastre personale către China. Dispozitivele spion despre care habar nu aveați
Fie că este vorba de friteuza cu aer sau de soneria video, mulți dintre noi folosim mai multe dispozitive inteligente în viața de zi cu zi.