Paranormalul: leac şi imbold creator

Publicat în Dilema Veche nr. 666 din 24-30 noiembrie 2016
Paranormalul: leac şi imbold creator jpeg

Departe de a fi un pătimaş cititor al scrierilor paranormale, mai degrabă un indiferent al acestui gen de lectură, am curiozităţi spontane.

Fenomene ce sfidează raţiunea, halucinaţii, revelaţii mistice la comandă, vindecări miraculoase alimentează gustul exotic al multor curioşi, dar şi al celor care îşi încearcă ultima şansă de supravieţuire. Evadarea din stresul cotidian este benefică. Evenimentele ce scapă firescului au fascinat întotdeauna. Lecturile, de pildă, se pot face în cele mai variate situaţii, fără un confort special. Datorită crizei de timp mijloacele de transport în comun au devenit un mediu predilect. Privesc în jurul meu, indiferent că sînt în metrou, tren, avion, călătorii, în majoritate, au în mînă un ziar, o carte, un curs universitar etc. Ba chiar în interminabile aglomeraţii pe autorute, cînd aştepţi minute în şir să avansezi cîţiva metri măcar, scoţi cartea şi o pui pe volan, răsfoind paginile pînă auzi claxonul celui din spatele maşinii tale. Varianta mai nouă, tabletele electronice ultracompactizate au dat o lovitură serioasă cărţii. Desigur, se citeşte tot timpul, dar apogeul este atins în perioada vacanţelor. Am slabe afinităţi cu literatura onirică, literatură subsumată aceluiaşi gen, paranormalul, dar am apreciat întotdeauna rea­lizările în plan estetic. Anomaliile memoriei mă interesează mai puţin, iar conotaţiile iniţiatice ale visului, nici atît! Două întîmplări, totuşi, mi-au trezit interesul: una, zămislitoare de capodoperă, alta, o vindecare miraculoasă, ambele dezvăluindu-mi funcţii nebănuite ale visului: imbold creator şi terapie miraculoasă.

Imbold creator

Despre visul lui Samuel Taylor Coleridge aveam să aflu dintr-o scriere a lui Borges (Cartea de nisip, J.L. Borges, Editura Univers, Bucureşti, 1983, pp.112-113). Geneza poemului „Kublai Khan“ stă sub semnul visului. Se știe că poetul englez a fost un mare narcoman, iar contribuția drogului la manipularea viselor este un fapt dovedit de cercetările psihiatrice. Redau pe scurt însemnarea borgesiană. Coleridge se retrăsese la o fermă în ţinutul Exmoor-ului. Citea dintr-o carte a lui Pur­chas, despre ridicarea unui palat în cinstea împăratului Kublai Khan. În urma unei stări proaste, este nevoit să ia un narcotic. Adoarme. Lectura, căldura unei toride după-amiezi de vară, narcoticul, sau toate la un loc se constituie într-un flux creator. La deşteptare, după cîteva ore de somn profund, poetul îşi dă seama că a compus un poem de aproape trei sute de versuri. Şi le amintea pe toate. Se apucă să le scrie febril, părînd a le copia dintr-o carte nevăzută a memoriei. Reuşeşte să scrie aproximativ cincizeci de versuri, cînd o vizită neaşteptată îl întrerupe din scris. I-a fost imposibil să-şi reia fluxul gîndirii. Ideea întregului poem îi stăruia clară în minte, dar amănuntele îi scăpau. Îşi amintea versuri disparate, incoerente, care nu se mai legau în structura de cristal a poemului. Nu a mai putut niciodată să-şi reamintească restul visului. S a spus despre acest poem că ar fi „etalonul muzicalităţii limbii engleze“.

Terapie miraculoasă

Despre Gustav Fechner, cel care a scris Zend-Avesta, mai citisem cîte ceva, dar despre boala lui nu ştiam nimic. Am dat peste cîteva amănunte într-o însemnare a lui Mircea Eliade (Jurnal, Volumul I, Editura Humanitas, Bucureşti, 1993, p. 417).

Creator de şcoală, „tatăl psihofizicii“, Gustav Fechner a fost un savant şi scriitor prodigios. Contribuţiile sale în domeniul analizei senzaţiilor în psihologie, au fost unanim recunoscute. Tragicul vieţii nu-l ocoleşte. Spre patruzeci de ani a orbit. Nu mai putea citi, nu mai dormea, nu mai putea gîndi. Ajunsese un schelet. „Supravieţuirea lui ţinea de miracol“, zice Mircea Eliade, cunoscător al scrierilor iniţiatice ale prolificului autor german. La un miracol se adaugă un alt miracol. O prietenă visează un leac tămăduitor: un amestec de carne crudă tocată, macerată în vin de Rin, ierburi aromatice şi zeamă de lămîie. Gustav Fechner reuşeşte să digere acest amestec şi, în final, să se vindece complet. A mai trăit încă vreo patruzeci de ani, dîndu-şi întreaga măsură a înzestrării sale intelectuale. Opera ştiinţifică ce ne-a rămas stă mărturie. Două întîmplări – Coleridge şi Fechner au fost contemporani – dintr-o imensă panoplie a paranormalului. Desigur, lista este mult mai lungă. Sub influenţa visului s au creat multe capodopere: compoziţii muzicale, halucinante tablouri, romane etc. Calităţile artistice le-au aşezat acolo unde le era locul: între marile valori ale patrimoniului cultural mondial.

Explicaţiile sînt imposibile şi inutile, ca oricare dintre transcenderile raţionalului.

Aşadar, vise plăcute!

Emil Belu este scriitor şi locuieşte în Canada.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.