Otravă și antidot

Publicat în Dilema Veche nr. 389 din 28 iulie - 3 august 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În vremuri de criză, unele primării din orăşele de provincie îşi răsfaţă cetăţenii plantînd palmieri şi construind noi fîntîni arteziene. Asta în timp ce guvernele unor ţări aparent mai înstărite se luptă cu cotaţiile agenţiilor de rating, iar mii şi mii de oameni demonstrează în van împotriva măsurilor de austeritate.

Într-un asemenea context, poate părea o frivolitate absolută să te preocupe semnificaţiile absconse ale gustului pentru frumos. Lux, calm şi voluptate... Plăcerile rafinate, viaţa pe picior mare, ne-grija zilei de mîine – iată tot atîtea motive să dai apă la moară celor care oricum nu vedeau cu ochi buni tot ce făceai, chiar şi înainte de izbucnirea crizei. Cu atît mai mult acum, cînd se poartă în public strînsul curelei, ar trebui să te simţi vinovat că eşti în continuare sclavul lucrurilor de calitate. Vinovat măcar de vinovăţie, dacă nu şi de ceva mai palpabil. De parcă fiecare clipă de plăcere, de uitare a monotoniei cenuşii care te înconjoară, fiecare moment de evadare din rutina vieţii de zi cu zi ar fi ceva furat celor din jur. Cu ani în urmă, cînd serialul Totul despre sex era în culmea gloriei, prietenia prin intermediar cu cele patru cochete a avut darul să te ademenească şi pe tine cu mîntuirea amăgitoare prin cumpărături. Golul tot mai adînc care se căsca în jurul tău putea fi umplut cu ceva. Nimicul tot mai întins care nu înceta să se extindă putea fi oprit, măcar temporar, cu o nouă mai mică sau mai mare nebunie. În timp ce Samantha mai trecea pe răboj încă un armăsar focos cu care se despletise în dormitor, mai cuminţica ei prietenă Carrie îşi mai cumpăra o pereche de pantofi. La fel şi tu, modest aspirant la gloria trecătoare a succesului de casă şi de critică. Dacă nu o pereche de la Manolo Blahnik, atunci măcar de la Fratelli Rossetti. Dacă nu o poşetă de la Louis Vuitton, atunci măcar nişte ochelari de soare de la Ermenegildo Zegna. Dacă nu ceva de la Gucci, atunci măcar un flecuşteţ de la Armani. De fapt, nimic nu e ceea ce pare. Dependenţa de produsele de marcă e, şi ea, relativă. Otravă şi antidot în egală măsură.

Totul reprezintă o etapă suplimentară, o treaptă în plus urcată pe scara valorilor, chiar şi relative. Încă din facultate ai început să îţi dai seama de ce e, cu adevărat, important. „Nu haina face pe om“ sună bine, ca proverb, dar lucrurile stau cam pe dos, pentru că, în prezent, tocmai „haina face pe om“. Evident, nu în stilul ţopistic, cu etichetele hainelor „de marcă“ la vedere. Bunul-gust se mai şi învaţă, în ciuda opiniilor contrare. Se învaţă şi se descoperă. Uneori se re-descoperă. Plecînd de la lucrurile mărunte. Chiar şi fără prea mulţi bani în buzunar, îţi poţi permite să dai dovadă de stil. Nu costă nimic să pui o farfurie pe faţa de masă, chiar dacă nu mănînci cine ştie ce. O floare într-un pahar cu apă, un şervet frumos împăturit, o lumînare aprinsă la momentul potrivit – iată doar cîteva dintre detaliile aparent nesemnificative care dau viaţă şi culoare unei existenţe altfel terne. 

Îţi poţi permite detaşarea de nimicnicii, odată ce ai gustat, măcar pentru scurt timp, din plăcerea pe care ele ţi-o acordă. După ce l-ai văzut pe Richard Gere în American Gigolo cum alege dintre nenumăratele cravate şi cămăşi de mătase, aruncîndu-le aparent la întîmplare înainte de a le combina, după ce ai dobîndit şi tu naturaleţea asocierii dungilor cu picăţele, a inului cu mătase, şi a intercalării sorbet-ului între peşte şi friptură, atunci te poţi bucura ca un adevărat adept al lui Epicur, savurînd, în clipele de restrişte financiară, o felie de pîine şi un pahar cu apă. O felie de pîine neagră proaspătă, abia scoasă din cuptor. Un pahar de apă rece de izvor, mai mult vis decît realitate. Şi, dacă e o zi bună şi ai reuşit să dai o fugă pînă la Londra, atunci poate că merită să te răsfeţi. Mergi la Fortnum & Mason şi te despleteşti şi tu puţin... La urma urmelor, chiar şi Poirot mînca fursecuri de la Fortnum. Cobori la subsol şi te instalezi pe un scaun cu picior de la bar. Comanzi nişte mezeluri italiene sau spaniole şi un vin bun franţuzesc. Un Margaux, un Saint Julien sau un Saint Estephe. E doar o gustare. E doar avanpremiera. Te bucuri, mai mult cu gîndul, de bogăţia care te înconjoară. Cutiile înmiresmate de ceai şi cafea de la parter, care te îmbie fiecare să le guşti. Din India sau China, din Africa sau America Latină, cu frunze atent selecţionate şi boabe prăjite pe-ndelete, în pungi cu forme abundente sau în cutii atent meşteşugite. 

Evident, e doar luxul precar al celor care nu sînt cu adevărat bogaţi decît la suflet. Cei plini de bani nu au astfel de zbuciumuri. Iar dacă, poate, le au, încă nu şi-au publicat amintirile.  

Alcor C. Crişan e membru al Asociaţiei Internaţionale a Interpreţilor de Conferinţă şi admirator al lui Hercule Poirot; în prezent stabilit la Bruxelles, în aşteptarea unor vremuri mai bune...

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

referendum Bucuresti  FOTO FB PMB png
Bucureştenii cu viză de flotant pot vota la referendumul lui Nicușor Dan indiferent de data obţinerii vizei
Biroul Electoral Central (BEC) a precizat, duminică, printr-o circulară adresată birourilor electorale ale sectoarelor din Capitală, că bucureştenii care au viză de flotant pot vota la referendum, indiferent de data la care au obţinut viza.
candidati jpg
FOTO. Alegeri 2024. Cum s au prezentat politicienii la vot. Candidatele, dar și soțiile candidaților au oferit o lecție de eleganță
Alegerile prezidențiale din 2024 au adus în prim-plan nu doar discursurile candidaților, ci și prezențele elegante ale acestora și ale însoțitorilor lor. În ziua votului, atenția a fost captată atât de declarațiile pline de emoție, cât și de ținutele alese cu grijă.
nose cover  jpg
„Nose Cover”, noul trend al adolescenților care intrigă, ar putea fi de fapt un gest salvator
În era social media, un nou trend fotografic captivant a apărut printre adolescenții Generației Z: gestul de a-și acoperi mijlocul feței, mai ales nasul, cu mâna. Denumit „Nose Cover”,
Max Verstappen (EPA) jpg
Max Verstappen scrie istorie în Formula 1: campion mondial a patra oară la rând
Olandezul și-a sărbătorit triumful în Las Vegas.
profimedia 0938121632 jpg
O manifestaţie anti-NATO la Montreal a degenerat în violențe și încleștări cu poliția. Trudeau a denunțat acțiuni antisemite
O manifestaţie anti-NATO, vineri, la Montreal, a degenerat în violenţe şi a necesitat intervenţia poliţiei. Premierul canadian Justin Trudeau a denunţat-o ca fiind antisemită, relatează AFP și Jerusalem Post.
talhar
Crimă dublată de tâlhărie la Tulcea. Un bărbat a omorât o femeie i-a furat bijuteriile din casă
Un bărbat de 35 de ani a fost reţinut de poliţiştii din Tulcea după ce a omorât o femeie. Inculpatul a intrat în locuinţa femeii, a agresat-o, după care i-a furat bijuteriile pe care le purta.
Stadiul lucrărilor la Lotul 4 al Autostrăzii Sibiu Pitești în septembrie 2024 Foto Asociația Pro Infrastructură
Tronsonul 4 al Autostrăzii Piteşti-Sibiu este pe jumătate gata. „Constructorul lucrează 24h/24h, inclusiv în weekend!”
Ritmul alert în care se lucrează la tronsonul 4 al autostrăzii Piteşti-Sibiu face ca acesta să fie în acesta moment realizat în proporţie de peste 50%.
Procesul electoral după deschiderea urnelor în București și Ilfov. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
EXIT POLL alegeri prezidențiale 2024, primul tur. Primele rezultate, publicate la ora 21.00
Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale din 2024 vor fi prezentate duminică, imediat după ora 21.00, la încheierea procesului de votare din primul tur al alegerilor. Sunt rezultate parțiale, publicate la finalizarea procesului de vot, pe baza informațiilor centralizate de casele de sondare.
George Simion, președintele AUR și candidatul formațiunii la alegerile prezidențiale o însoțește pe soția sa Ilinca în timp ce aceasta votează în turul I al alegerilor prezidențiale, în București. FOTO Inquam Photos / George Călin
George Simion: Să-i lăsăm pe români să decidă, fără manipulare, fără sondaje falsificate
Candidatul AUR, George Simion, la alegerile prezidențiale i-a îndemnat pe români să se prezinte la vot. Acesta a însoțit-o pe soția sa, Ilinca, să voteze în București.