"Orice persoană din România are acces la pîine adevărată“ - interviu cu Nastasia BELC

Publicat în Dilema Veche nr. 535 din 15-21 mai 2014
"Orice persoană din România are acces la pîine adevărată“   interviu cu Nastasia BELC jpeg

Mai există grîu netrucat pe o „Arcă a lui Noe“ de astăzi? Puteţi să povestiţi istoria unui bob de grîu netrucat?

Nu ştiu ce înseamnă grîu trucat, dar ştiu că există o „Arcă a lui Noe“ construită în Danemarca, fiecare ţară trimiţînd seminţe din plantele pe care vrea să le protejeze. Nu ştiu dacă România a participat la această „construcţie“. În România avem bănci de gene (la Suceava, de exemplu) unde sînt conservate seminţe valoroase ale mai multor plante.

Orice specie evoluează şi, dacă nu evoluează suficient, se pierde, adică degenerează, pentru că apar boli noi, cărora specia nu este pregătită să le facă faţă. Un alt exemplu îl reprezintă schimbările climatice faţă de care trebuie să ne adaptăm atît noi, oamenii, cît şi celelalte organisme, cum ar fi plantele sau animalele. Astfel, cercetările de „ameliorare“, pe care le realizează institute agronomice de cercetări, se ocupă de aceste adaptări, prin construcţii de hibrizi mai rezistenţi.

Putem vedea un final al lumii dacă nu folosim produse bio, dacă nu avem grijă eco de pămînt?

Probabil că trebuie să existe o nouă „ordine mondială“, în modul de a trăi pe pămînt, ţinînd cont de faptul că vom fi tot mai mulţi care trebuie să împărţim nişte resurse limitate (pămînt, apă şi energie), şi în condiţii de schimbări climatice.

Trebuie să se elaboreze scenarii care să ne asigure că agricultura „eco“ poate hrăni lumea. Eu nu sînt agronom, dar am înţeles că productivitatea în cazul „eco“ este mult mai mică.

Chiar dacă alimentele ar fi ceva mai scumpe, dacă sistemul de producţie „ecologic“ sau sistemul de producţie cu „input-uri reduse“ poate asigura hrană oamenilor din România, ar merita să îl încercăm, la nivel de ţară, bineînţeles.

Ce înseamnă pîine? Din ce este făcută? Cum este făcută? De ce este făcută?

Pîinea are la bază făină de cereale (grîu, secară, orz, ovăz). Pîinea trebuie să aibă, în mod normal, nici mai mult, nici mai puţin de patru ingrediente: făină, drojdie, apă şi sare. Ştim că se mai adaugă seminţe, fructe sau alte ingrediente, dar acestea sînt specialităţi de panificaţie.

Tehnologia de fabricare a pîinii este o biotehnologie, utilizînd drojdia de panificaţie că afînător biologic. Adică, drojdia ajută să fermenteze (dospească) aluatul şi astfel acesta să se transforme, după coacere, în pîine.

Cerealele sînt productive şi se pot cultiva şi recolta pe suprafeţe mari, fiind, prin produsele alimentare care se obţin din ele, o sursă sigură de proteine pentru alimentaţia umană.

Pîinea, ca aliment cu gust neutru, plăcută din punct de vedere al aromei, al structurii şi al altor atribute senzoriale, poate însoţi celelalte alimente ca suport. Pe de altă parte, pîinea are un conţinut mic de grăsimi, un conţinut de proteine şi glucide adecvat (glucide complexe care nu afectează concentraţia de zahăr din sînge) şi un conţinut semnificativ de fibre alimentare, dacă este obţinută din făină închisă la culoare – ceea ce îi conferă proprietăţi nutritive valoroase. Pîinea, în special cea închisă la culoare, mai conţine vitamine şi minerale, în condiţiile folosirii unei tehnologii adecvate.

Pîinea adevărată este cu TVA sau nu? Ce a însemnat actuala reducere a TVA-ului?

Nu ştiu ce să vă răspund la această întrebare. Eu consider pîinea adevărată cea pe care v-am descris-o mai sus.

Cred totuşi că reducerea TVA-ului la produsele alimentare este un lucru bun. Alimentele nu sînt o „marfă“ ca orice altă marfă, ci de ele depinde sănătatea noastră fizică şi mentală. Securitatea alimentară a unei populaţii se asigură prin politici de stimulare a producţiei de alimente de bună calitate, alimente care să constituie hrană pentru toate categoriile de consumatori (bătrîni, copii, persoane cu diverse afecţiuni etc.) şi la care să aibă acces toţi oamenii. O politică fiscală de genul acesta este binevenită.

Toată gama fitness nu este o prelucrare sintetică? Este ea mîncare adevărată, reală? Pe cine hrăneşte?

Care este acea gamă? Cerealele de mic dejun? Batoanele proteice? Nu este vorba de nici o prelucrare sintetică aici, ci, pur şi simplu, sînt alte produse alimentare. În orice caz, nu au legătură cu pîinea.

Cînd pîinea neagră nu este o făcătură?

Pîinea neagră trebuie să fie făcută din făină neagră, nu din făină albă cu adaos de tărîţe, sau caramel, sau malţ – care toate sînt, de altfel, ingrediente acceptate.

Pîinea adevărată e mîncată numai de cei cu bani? Există o discriminare a pîinii adevărate, printre consumatori?

Orice persoană în România are acces la pîine adevărată, cum spuneţi dvs., numai să ştie să o aleagă. Culmea e că aceasta nu este cea mai scumpă dintre alte sortimente.

Cui îi foloseşte ţăranul de astăzi, neconectat la filozofia bio?

Ţăranii noştri îşi produc singuri alimentele. Ei sînt cei care trăiesc din agricultura de subzistenţă. Putem spune că sînt conectaţi încă la filozofia „eco“. Pe noi ne hrănesc mai mult fermierii.

Cu ce se combină o pîine bio?

Foarte bine se combină cu nişte nuci, puţin must sau vin (după preferinţă) şi bună dispoziţie. Am mai putea adăuga brînză şi roşii româneşti.

Nastasia Belc este director general al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare Bucureşti.

a consemnat Eugen ISTODOR 

Foto: wikimedia commons

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

Mutu şi Alexandra Dinu jpeg
Mutu are poprire pe salariu. Alexandra Dinu l-a învins în instanță. Nu a plătit pensia alimentară de ani buni
Adi Mutu, antrenorul formației Rapid București, a primit o lovitură din partea Alexandrei Dinu. „Briliantul” a pierdut procesul intentat de fosta soție pentru neplata pensiei alimentare.
Vladimir Putin FOTO SHUTTERSTOCK
Putin facilitează accesul la cetăţenia rusă pentru străinii care se angajează în armată
Moscova va facilita accesul la cetăţenia rusă pentru străinii care semnează un contract în armată şi familiile lor, în plin conflict în Ucraina, potrivit unui decret semnat de Vladimir Putin.
Strazi deschise - strada pietonala - circulatie inchisa FOTO Inquam / George Călin
„Străzi deschise”: plimbări urbane şi evenimente în aer liber în cartierul Aviaţiei
Programul „Străzi deschise” readuce plimbările urbane şi evenimentele în aer liber în cartierul Aviaţiei, în zilele de 1 şi 2 octombrie, anunţă ARCUB.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.