Ore puţine şi premii multe

Publicat în Dilema Veche nr. 333 din 1-7 iulie 2010
Ore puţine şi premii multe jpeg

- interviu cu Luminiţa GHEORGHIU -

Care este situaţia orelor de clasice în liceele bucureştene, în momentul de faţă, şi ce se întrevede pentru viitor?  

La ora actuală, orele de greacă şi latină sînt foarte rare. Dacă limba latină se studiază un an în clasa a VIII-a – într-o oră pe săptămînă – şi patru ani la liceu, doar la profilele umaniste şi în învăţămîntul vocaţional, limba greacă veche (elina) se studiază doar la liceele vocaţionale. Şi aceasta în condiţiile în care în tot Occidentul se pune un accent deosebit pe aceste limbi vechi, mai ales în ţările nordice, vorbitoare de limbi germanice. În România, la liceu, la profilul filologie se studiază limba latină patru ani, în clasele a IX-a, a X-a şi a XII-a cîte o oră pe săptămînă, în clasa a XI-a – două ore pe săptămînă. La profilul istorie-ştiinţe sociale latina se studiază doar doi ani, o oră pe săptămînă. Am ajuns acum în situaţia în care ne aflam pe vremea comunismului, cu o oră pe săptămînă în toţi cei patru ani de liceu, doar la profilele umaniste. Comuniştii voiau să elimine – conform documentelor NKVD – toate materiile care formau mintea tinerilor: logica, latina, filozofia, genetica – pentru că erau conştienţi de cît de subversive sînt aceste discipline. Oare azi de ce există tendinţa de a le scoate din programa şcolară? Dacă nu din aceleaşi motive, atunci cu siguranţă din ignoranţă. 

Există elevi de liceu interesaţi de orele de latină şi greacă veche? În ce fel? 

Cu toate acestea, unii tineri sînt încă atraşi de frumuseţea acestor limbi, care au stat la baza formării identităţii continentului european; de rigoarea şi complexitatea lor – fără de care nu se înţelege nimic din evoluţia noastră lingvistică şi culturală. Aceştia participă la ore fascinaţi, vin la concursuri şi olimpiade, se confruntă, se cunosc, apoi revin ca într-o mare-mică familie în fiecare an şi au satisfacţii nenumărate. Şi anul acesta, ca şi în alţi ani, unii dintre ei au obţinut premii la concursurile internaţionale. La Certamen Ovidianum, care s-a desfăşurat în aprilie, la Sulmona, în Italia, Cristina Anca Teodoru, de la Colegiul Dobrogean „Spiru Haret“ din Tulcea, a obţinut premiul al VI-lea; în mai, la Certamen Ciceronianum, desfăşurat la Arpino, în Italia, Laura Nicoară, de la Colegiul Naţional „B.P. Hasdeu“ din Buzău, a obţinut premiul al IX-lea, în condiţiile în care sînt foarte mulţi participanţi şi foarte puţine premii, iar elevii noştri studiază limba latină după cum menţionam mai devreme. Alţi elevi participanţi din alte ţări studiază aceste limbi timp de patru pînă la şase ani, în patru ore – minimum – pe săptămînă. De asemenea, tot în mai, s-a desfăşurat la Venosa, în Italia, Certamen Horatianum, la care ţara noastră a participat pentru a doua oară. La acest concurs, Maria Lucia Goiană, de la Colegiul Naţional „Gh. Şincai“ din Bucureşti, a obţinut premiul I, cu medalie şi premiul special Anna Bozza Dorsa. Certamen Horatianum este una dintre cele mai prestigioase competiţii umaniste din învăţămîntul preuniversitar european, la care participă anual concurenţi din peste 130 de licee din ţări cu tradiţie în învăţămîntul clasic. Este dedicată operei poetice a lui Quintus Horatius Flaccus. Proba a constat în traducerea – la prima vedere – a unei ode (cartea a II-a, oda a VI-a) într-o limbă de circulaţie internaţională şi comentarea acesteia în aceeaşi limbă. Fiind eleva mea, ştiu că ea vrea să continue studiul limbilor clasice la facultatea de profil din Bucureşti. Aşadar, pot spune că există un interes pentru studiul acestora şi el trebuie să existe atîta vreme cît avem încă o mulţime de limbi de învăţat, cît avem încă şantiere arheologice şi locuri noi de descoperit şi de cercetat, cîtă vreme avem texte multe şi bogate în limbile elină şi latină, care încă cer a fi cercetate etc. 

Cum poate fi „salvat“ studiul clasicelor în liceu? 

Ne străduim, ca şi alţi profesori, să venim în întîmpinarea elevilor, cu metode noi, performante, de predare a limbilor clasice, prin care aceştia să vadă utilitatea studierii lor. Îi implicăm în tot felul de confruntări în care elevii doresc să fie prezenţi şi prin care ei pun bazele unei cercetări sau descoperă frumuseţea teatrului antic sau a obiceiurilor romanilor şi grecilor, atît de actuale şi astăzi. În ţară se concep şi se editează reviste de profil, la care elevii participă cu interes; se organizează diverse festivaluri (e.g. Festivalul de Teatru Şcolar inspirat din Antichitatea greco-romană – Antic-Fest, ajuns anul acesta la a IV-a ediţie), Zile Internaţionale ale latinităţii, cercuri de limbă, cultură şi civilizaţie greco-romană, concurs pentru elevii de clasa a VIII-a – Certamen Ludicum etc. Am reuşit să înfiinţăm anul trecut Asociaţia Naţională a Profesorilor de Limbi Clasice, prin care sperăm să venim în sprijinul profesorilor de profil prin sistematizarea informaţiilor la care să aibă acces cît mai mulţi dintre colegii noştri. Fireşte că ne trebuie manuale moderne, un număr de două ore de limbă latină pe săptămînă, un curriculum atractiv, metode şi instrumente de predare din ce în ce mai complexe. Noi ştim ce este de făcut, important este ca şi aceia care alcătuiesc programe şi curricula să se uite în şcolile noastre şi pe urmă şi în ograda învăţămîntului occidental. E bine să păstrăm ceea ce avem bun şi să adaptăm ceea ce se potriveşte învăţămîntului nostru. 

La ce este util acest studiu? 

Studiul limbilor clasice este util pentru a vorbi corect româneşte, pentru a vorbi nuanţat, pentru a putea învăţa uşor şi alte limbi străine (şi nu doar pe cele romanice); pentru a înţelege istoria sub toate aspectele ei, pentru a avea acces la textele antice esenţiale în original, şi nu prin traduceri mai mult sau mai puţin potrivite cu spiritul vremurilor. S-a dovedit de atîtea ori că nu ne-am depărtat prea mult de raţiunea de a gîndi şi a fi a celor antici. E util pentru modelarea minţii, pentru a învăţa să înveţi, pentru un acces profund la izvoarele cunoaşterii de tip european. E util să înveţi limbile clasice sau măcar limba latină, pentru că este atît de prezentă în dreptul roman, în medicină, biologie, retorică, limbi străine. Pentru că te învaţă să observi calitatea, valorile, să ai simţ critic, să refuzi modelele negative. E util pentru că oricine învaţă limba latină reduce la jumătate efortul de a învăţa orice altă disciplină... 

a consemnat  Iaromira POPOVICI   

Luminiţa Gheorghiu este profesoară de latină la Colegiul „Gh. Şincai“, Bucureşti, membru fondator al Asociaţiei Naţionale a Profesorilor de Limbi Clasice, coordonator al Antic-Fest, Festival de Teatru Şcolar inspirat din Antichitatea greco-romană. În toamna anului 2007, a iniţiat un memoriu privind orele de limbi clasice.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.