Orașul și responsabilitatea civică – interviu cu Oana NENECIU

Publicat în Dilema Veche nr. 757 din 23-29 august 2018
Orașul și responsabilitatea civică – interviu cu Oana NENECIU jpeg

România are probleme cu despăduririle, apa potabilă, reciclarea, automobilele poluante și nenumărate altele. Cum stăm la capitolul poluare/calitatea vieții în orașe și mai ales în capitala țării?

Bucureștiul era a doua cea mai poluată capitală europeană, după Roma, în 2016. Orașul se află pe locul al șaptelea în topul celor mai poluate orașe din Europa. Între timp, numărul mașinilor din trafic a crescut la peste 1,3 milioane de autoturisme înmatriculate la finele lui 2017, iar asta, fără să ne gîndim și la tranzitarea orașului de către mașini înmatriculate în alte părți, ne dă o mică idee despre ce înseamnă traficul în București. Dar traficul este doar una dintre cauzele nivelurilor mari de poluanți din atmosferă, el este combinat cu șantierele de construcții care nu respectă normele necesare pentru protejarea mediului și a oamenilor, plus proasta gestionare a străzilor, infrastructura deficitară și dispariția a bucăți întregi din parcurile bucureștene pentru proiecte imobiliare sau comerciale. Stăm, deci, foarte prost la capitolul poluare și mai ales la măsurile care ar trebui să fie implementate pentru gestionarea poluării. În momentul de față, de exemplu, nu funcționează în București sistemul de măsurare a poluanților atmosferici, deși avem opt stații de măsurare a calității aerului, dar nici una nu oferă date concludente la momentul acesta. Aceste stații, atunci cînd funcționau, chiar și cu date lipsă de peste 25%, arătau că poluarea cu particule în suspensie (PM 10 și PM 2,5) în oraș este una generalizată, cu depășiri în toate zonele, dar în special în centrul orașului. În studiul nostru din 2010, „Calitatea aerului în București“, am arătat că au existat depășiri de PM 10 de pînă la cinci ori peste limită pentru sănătatea umană și că efectele asupra acesteia sînt cuantificabile și în cazuri de boli cronice, și în bani, și recomandam niște măsuri ce ar putea fi luate cu ușurință de către autorități. De exemplu, statistic, în studiul menționat mai sus a reieșit că, în perioada de șase ani avută în vedere, moartea a peste 200 de bebeluși și a 800 de adulți poate fi pusă pe seama poluării cu PM 10 (un amestec de particule poluante în suspensie, perceput ca praf). Pe lîngă decese sînt numeroase boli pulmonare puse pe seama poluării cu particule în suspensie. Ei bine, din 2010 stațiile de monitorizare nu funcționează, așa că în prezent nici studii nu prea mai putem face.

Personal, nu cred că se poate vorbi despre o viață de calitate în București, traficul este infernal, zgomotul la fel, nu există acces la apă potabilă în parcuri și pe străzi, trotuarele sînt înghițite de parcări, persoanele vulnerabile sau cu dizabilități nu sînt deservite în nici un fel de oraș, transportul în comun este execrabil.

Cît de receptive sînt autoritățile noastre la problematica legată de mediu?

Sîntem într-o noapte a minții în momentul acesta, deși știm cît de gravă este situația, nu reușim să înțelegem cu toții, ca o comunitate, că dacă nu schimbăm ceva lucrurile vor fi din ce în ce mai grave. Acum autoritățile bucureștene descriu planuri integrate de gestionare a calității aerului, care de fapt există aprobate la nivelul PMB din 2009, fără ca vreo măsură să fi fost implementată, deși primăria pretinde că are un interes major în acest sens acum, după declanșarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană. Sînt foarte rezervată, căci văd o incompetență gravă în înțelegerea problemei și o lipsă totală de responsabilitate. Unul dintre cele mai recente momente de șoc a fost cînd Primăria București a anunțat achiziționarea a 400 de autobuze, într-un efort de extindere a transportului în comun și de a decongestiona traficul în București. Numai că acele autobuze funcționează cu diesel, produs ce deja este cunoscut ca foarte nociv pentru sănătatea umană, fiind asociat cu apariția cancerului la nivel pulmonar. Asta în condițiile în care există pe piață autobuze electrice, foarte performante și nepoluante. Aș mai menționa două exemple de măsuri contrariante pe tema poluării, anume eliminarea taxei de poluare pentru autovehicule și subvenționarea din Fondul pentru Mediu a Programului „Rabla“, program ce și-a făcut de mult efectele inițial așteptate și care acum nu face decît să susțină industria auto din banii ce ar trebui directionați spre niște programe reale de îmbunătățire a calității mediului din orașe.

Apropo de responsabilitatea noastră, cu ce ar trebui să începem dacă ar fi să ne preocupăm mai tare de mediu și calitatea vieții în orașe? Ce putem face ca persoane private?

Responsabilitatea noastră principală e să votăm, apoi să urmărim ce se întîmplă în comunitatea noastră, să intervenim atunci cînd ceva nu e în regulă sau să cerem ceva ce credem că ar aduce beneficii comunității. Apoi, ca gesturi individuale, putem separa deșeurile menajere umede de fracțiile uscate și să începem să lăsăm deșeurile reciclabile separat, lîngă ghenă, dacă nu avem deja stabilit un sistem de colectare selectivă. Să vorbim cu vecinii să facă la fel și să căutăm soluții pentru ca acele deșeuri să fie ridicate separat. Să lăsăm mașinile acasă ori de cîte ori este posibil, fiindcă este nociv și pentru noi, și pentru cei din jur să inhalăm noxe două-trei ore pe zi. Să ieșim în parcuri și să ne educăm copiii cît mai mult în natură, să ținem la sănătatea noastră fizică și psihică. Să ne implicăm în campanii, să inițiem sau să-i sprijinim pe alții care o fac. Dau cîteva idei ce pot fi adoptate de oricine, în orice cartier al unui oraș: sistem de colectare selectivă a deșeurilor, piste pentru biciclete, țîșnitori cu apă potabilă în locuri populate și în parcuri, evenimente în aer liber de promovare a calității aerului, campanii pentru închiderea gropilor de gunoi neconforme, campanii pentru limitarea zgomotului, campanii pentru eliberarea trotuarelor de mașini. 

Oana Neneciu este director executiv la Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, www.ecopolis.ro.

a consemnat Adina POPESCU

Foto: flickr

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

petrovaprez jpg
De ce se sinucideau femeile în Primul Război Mondial. Studiul făcut de un profesor în Maramureș
O statistică a morților din Primul Război Mondial din satul Petrova din Maramureș indică faptul că un mare număr de femei se sinucideau, în timpul Primului Război Mondial. Cifrele însă nu arată cu precizie câte dintre decese erau sinucideri, fiind notate sintagme mult mai „blânde”
Nemtoaica jpg
Mondialul „păcătoșilor“: Cât costă să savurezi meciurile cu alcool și femei în bikini, la Doha VIDEO REPORTAJ
Totul are un preț pe această lume, inclusiv „driblarea“ restricțiilor religioase într-o țară islamică.
Culori curcubeu FOTO Shutterstock jpg
Pantone a anunțat culoarea anului 2023. Cum arată nuanța „curajoasă și vibrantă”
Viva Magenta, o culoare în care se îmbină rozul fucsia cu roșu închis și albastru a fost desemnată de Institutul Pantone ca fiind culoare anului viitor. Potrivit reprezentanților institutului, culoarea este „curajoasă și vibrantă” și inspiră optimism.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.