Orașul și bolile pulmonare – interviu cu medicul Vasi RĂDULESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 757 din 23-29 august 2018
Orașul și bolile pulmonare – interviu cu medicul Vasi RĂDULESCU jpeg

În ce măsură poluarea din marile orașe ne afectează sănătatea?

Sînt un om care merge mult pe jos în fiecare zi. Cum sînt nevoit să stau aproape de carosabil, am de cîteva ori momente de ușor spasm bronșic, cauzat de noxe. Nu pot să nu amintesc faptul că toaletarea nasului la ajungerea acasă îmi arată praf și negreală; cred că e un indicator grosier al gradului de poluare a aerului, dar fiecare poate testa asta pe pielea (nasul) lui.

Dioxid de sulf, monoxid de carbon, benzen, particule PM 10 și PM 2,5 – care sînt poluanții atmosferici cei mai periculoși pentru sănătate?

Cu toții sînt periculoși, fiind recunoscuți pentru creșterea prevalenței de boli pulmonare cronice, cum ar fi BPOC-ul (boală pulmonară cronică obstructivă), cu exa­cerbarea episoadelor de astm bronșic, cu alte patologii inflamatorii în sfera ORL sau pneumologică.

Există boli tipice ale orașelor românești, legate de condițiile de mediu? Care sînt cele mai răspîndite, cele mai grave?

BPOC poate fi una dintre ele, la care din păcate excelăm. Boala pulmonară poate ajunge greu de controlat, cu afectare cardiacă severă și exitus, mai ales dacă există și alți trigger-i, de exemplu fumatul. Nu putem însă nega faptul că aceeași boală poate avea prevalență mai mare și la sate, unde se lucrează mult în agricultură și unde există unele emanații specifice, deci lucrurile rămîn discutabile. Inflamațiile și infecțiile bronșice reprezintă și ele exemple redutabile, incidența lor fiind mai mare la orașe. 

Se spune că a trăi douăzeci de ani într un oraș foarte poluat e la fel de periculos ca a fuma. E adevărat? 

Fumatul își menține rolul său deosebit în creșterea riscului cardiovascular, de cancer pulmonar, de evenimente cerebrale. N-aș pune chiar pe același palier poluarea aerului cu fumatul, dar traiul într-un oraș curat, cu atmosfera respirabilă în parametri considerați normali, este dezirabilă, chiar obligatorie. Protejarea parcurilor, coerența în mijloacele de transport, apelarea la bicicletă cînd avem ocazia, migrarea spre autobuze electrice, controlul strict al surselor industriale, toate pot fi căi de a limita poluarea.

Dacă trăim într-un oraș poluat ca Bucureștiul sau Iașiul, ce putem face ca să ne protejăm sănătatea? De pildă, a umbla cu o mască pe față, ca locuitorii Shanghai-ului, e ridicol sau util?

Bicicliștii ar trebui să poarte mască, mai ales că stau foarte aproape de carosabil sau chiar pe el. Oamenii care au probleme sau unde există o susceptibilitate familială la una dintre patologiile amintite se pot proteja, dincolo de privirile celorlalți. Evitarea poziționării pentru mult timp în zonele intens poluate, plimbările prin parcuri, excursiile în locuri pline de vegetație pot fi măsuri bune. Și presiunile pe autorități, atunci cînd e cazul. Ne putem proteja sănătatea dacă ajungem să conștientizăm o problemă, să o semnalăm cum trebuie și să luptăm pentru corectarea ei.  

Vasi Rădulescu este medic specialist interne/cardiologie.

a consemnat Adina POPESCU

Foto: Dave Collier, flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

banana gc311f3832 1920 jpeg
Cum faci bananele să reziste mai mult? Obiectul banal din bucătărie care le păstrează proaspete
Bananele sunt o gustare ideală: dulci, sățioase, cu puține calorii. Problema lor reală este însă durata scurtă de viață. De multe ori, dacă cumperi un ciorchine întreg, câteva banane ajung să se înnegrească înainte să apuci să le mănânci.
clatite cu ciuperci si smantana 344674 jpg
Două delicatese din bucătăria tradițională care îți lasă gura apă. Cum se prepară cele mai savuroase clătite românești
Clătitele se numără printre cele mai îndrăgite deserturi din România. Apărute încă din Antichitate și răspândite pe un areal vast, acestea au fost adaptate de români în numeroase variante savuroase, care reflectă inventivitatea gastronomiei locale.
energie regenerabila panouri solare. foto pixabay
Europa devine o forță a energiei verzi. Proiectele de 552 GW din regiunea mediteraneeană depășesc capacitatea planificată a SUA
Cu investiții de peste 682 de miliarde de euro în energia verde, unul dintre leagănele civilizației tinde să devină o forță energetică de prim rang la nivel mondial. Este vorba despre regiunea mediteraneeană, a cărei capacitate energetică ar putea depăși chiar și capacitatea planificată a SUA.
anaf png
Vrei un credit? ANAF pregătește o schimbare în verificarea veniturilor. Ce trebuie să știe românii
Românii care vor să obțină un credit de la bancă ar putea avea de parcurs, în viitor, o etapă diferită atunci când banca le verifică veniturile. ANAF pregătește un nou mecanism pentru furnizarea informațiilor fiscale către bănci și alte entități private.
Autostrada Sibiu Pitești  Zona Tunelul Poiana  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (8) jpg
Cel mai lung tunel de pe A1 Sibiu–Pitești intră în linie dreaptă. „Cârtița” de 3.300 de tone, pregătită de foraj
Lucrările la Tunelul Poiana, cel mai lung tunel de pe Autostrada A1 Sibiu–Pitești, intră într-o nouă etapă. Infrastructura și platforma de lansare a uriașului TBM sunt aproape de final, iar montajul „cârtiței” care va fora cele două galerii este programat să înceapă la începutul lunii octombrie.
seceta, foto shutterstock jpg
Alertă climatică: până la 40% din suprafața uscată a Pământului ar putea ajunge în zone cu climat arid până la sfârșitul secolului
Aproape 40% din suprafața terestră a lumii ar putea fi caracterizată de condiții climatice uscate în ultimele trei decenii ale acestui secol, potrivit unui nou studiu publicat în revista Environmental Research Letters.
image png
Riscul ascuns din toaletă: ce se întâmplă cu aerul din cameră după ce tragi apa
Igiena din baie se concentrează, de obicei, pe suprafețele pe care le atingi: spălatul corect pe mâini, prosoape curate, covorașe schimbate des, poate chiar un bideu pentru un plus de confort. Însă cercetări recente arată că adevărata amenințare nu este pe mânerul ușii, ci în aer.
Creier sănătos   pixabay jpg
Obiceiul banal care îți îmbătrânește creierul mai repede. Avertismentul neurologilor
Obiceiurile de viață influențează profund sănătatea creierului și ritmul în care acesta îmbătrânește. Dacă efectele nocive ale fumatului sunt bine cunoscute, neurologii atrag atenția asupra unui alt obicei, mult mai acceptat social, dar la fel de periculos: consumul regulat de alcool.
copil mic trist cu creion la scoala shutterstock 1172327539 jpg
„De ce n-ai luat 10?” Când goana după note bune începe să le facă rău copiilor
Note mari, teme făcute la timp, rezultate bune la examene și frica de a nu-și dezamăgi părinții. Pentru mulți copii, dorința de a se descurca bine la școală devine, în timp, o sursă serioasă de stres.