Orașul și bolile pulmonare – interviu cu medicul Vasi RĂDULESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 757 din 23-29 august 2018
Orașul și bolile pulmonare – interviu cu medicul Vasi RĂDULESCU jpeg

În ce măsură poluarea din marile orașe ne afectează sănătatea?

Sînt un om care merge mult pe jos în fiecare zi. Cum sînt nevoit să stau aproape de carosabil, am de cîteva ori momente de ușor spasm bronșic, cauzat de noxe. Nu pot să nu amintesc faptul că toaletarea nasului la ajungerea acasă îmi arată praf și negreală; cred că e un indicator grosier al gradului de poluare a aerului, dar fiecare poate testa asta pe pielea (nasul) lui.

Dioxid de sulf, monoxid de carbon, benzen, particule PM 10 și PM 2,5 – care sînt poluanții atmosferici cei mai periculoși pentru sănătate?

Cu toții sînt periculoși, fiind recunoscuți pentru creșterea prevalenței de boli pulmonare cronice, cum ar fi BPOC-ul (boală pulmonară cronică obstructivă), cu exa­cerbarea episoadelor de astm bronșic, cu alte patologii inflamatorii în sfera ORL sau pneumologică.

Există boli tipice ale orașelor românești, legate de condițiile de mediu? Care sînt cele mai răspîndite, cele mai grave?

BPOC poate fi una dintre ele, la care din păcate excelăm. Boala pulmonară poate ajunge greu de controlat, cu afectare cardiacă severă și exitus, mai ales dacă există și alți trigger-i, de exemplu fumatul. Nu putem însă nega faptul că aceeași boală poate avea prevalență mai mare și la sate, unde se lucrează mult în agricultură și unde există unele emanații specifice, deci lucrurile rămîn discutabile. Inflamațiile și infecțiile bronșice reprezintă și ele exemple redutabile, incidența lor fiind mai mare la orașe. 

Se spune că a trăi douăzeci de ani într un oraș foarte poluat e la fel de periculos ca a fuma. E adevărat? 

Fumatul își menține rolul său deosebit în creșterea riscului cardiovascular, de cancer pulmonar, de evenimente cerebrale. N-aș pune chiar pe același palier poluarea aerului cu fumatul, dar traiul într-un oraș curat, cu atmosfera respirabilă în parametri considerați normali, este dezirabilă, chiar obligatorie. Protejarea parcurilor, coerența în mijloacele de transport, apelarea la bicicletă cînd avem ocazia, migrarea spre autobuze electrice, controlul strict al surselor industriale, toate pot fi căi de a limita poluarea.

Dacă trăim într-un oraș poluat ca Bucureștiul sau Iașiul, ce putem face ca să ne protejăm sănătatea? De pildă, a umbla cu o mască pe față, ca locuitorii Shanghai-ului, e ridicol sau util?

Bicicliștii ar trebui să poarte mască, mai ales că stau foarte aproape de carosabil sau chiar pe el. Oamenii care au probleme sau unde există o susceptibilitate familială la una dintre patologiile amintite se pot proteja, dincolo de privirile celorlalți. Evitarea poziționării pentru mult timp în zonele intens poluate, plimbările prin parcuri, excursiile în locuri pline de vegetație pot fi măsuri bune. Și presiunile pe autorități, atunci cînd e cazul. Ne putem proteja sănătatea dacă ajungem să conștientizăm o problemă, să o semnalăm cum trebuie și să luptăm pentru corectarea ei.  

Vasi Rădulescu este medic specialist interne/cardiologie.

a consemnat Adina POPESCU

Foto: Dave Collier, flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Ahmad Vahidi este noul comandant al Gardienilor Revoluției FOTO profimedia jpg
Cine trage sforile în Iran? Noul centrul de greutate al puterii de la Teheran după moartea lui Khamenei
A apărut un vid de putere în regimul iranian și cine ia, de fapt, deciziile? În timp ce războiul intră în a patra săptămână, aceste probleme modelează politica și strategia militară occidentală.
Julia Sauter COSR jpeg
Julia Sauter, regres total după Olimpiadă. Patinatoarea ia în calcul retragerea, după rezultatul de la Mondiale
Clasate slabă la Campionatele Mondiale a nemțoaicei care concurează pentru România.
Lady Gaga, foto Pinterest jpg
Lady Gaga împlinește astăzi 39 de ani. Povestea dramatică din spatele unui succes răsunător. „Uram să fiu celebră, mă simțeam epuizată și folosită”
Astăzi, 28 martie, Lady Gaga împlinește 36 de ani. Departe de imaginea strălucitoare de pe scenă, povestea artisei este una despre respingere, traume, perseverență și, în cele din urmă, vindecare.
pompa-benzina carburanti
Adevărul despre ieftinirea carburanților: de ce scăderea accizei este evitată, deși este singura măsură cu impact real
Scăderea accizei devine principala armă a Guvernului împotriva prețurilor record de la pompă. După eșecul parțial al plafonării adaosului comercial, specialiștii consultați de „Adevărul” confirmă: reducerea taxelor statului este singura măsură care poate proteja cu adevărat buzunarele românilor.
waze ridesharing
Profilul șoferului de ridesharing. Cât câștigă, în realitate, un șofer în România
Activitatea de ridesharing a cunoscut o creștere accelerată în România în ultimii ani, devenind o sursă importantă de venit pentru un număr tot mai mare de persoane. Conform datelor oficiale furnizate de Autoritatea Rutieră Română, în 2025 existau peste 100.000 de șoferi autorizați.
Healthcare Forum 2026 Adevarul sursa foto Alexandra Pandrea Adevarul PANEL 2 (9) JPG
Lecția de la „Marie Curie”. Medicul care a dus o „comună” de copii la tratament în străinătate pentru a-i salva
Când viața are nevoie de salvare, nu ar trebui să fie loc de orgolii. Pacienții din România, pot beneficia, datorită formularului european, de tratament în spitalele europene, atunci când la noi nu există soluții.
contor energie electrica
RO-Alert pentru facturi. Inițiativa ANRE, ironizată: „Nu e de ajuns că ne trimite Arafat mesaje?”
Inițiativa Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei de a introduce un sistem de notificări de tip „Ro-Alert” pentru consumul de energie electrică a stârnit reacții critice. Specialiștii pun sub semnul întrebării atât utilitatea, cât și aplicabilitatea măsurii în România.
colesterol, foto shutterstock jpg
Care sunt pașii de urmat dacă ai colesterolul mare. Recomandările au fost actualizate
Colesterolul ridicat rămâne unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare, inclusiv infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Noile recomandări ale Colegiulul American de Cardiologie subliniază importanța screeningului realizat mai devreme.
eduard marian andronachescu, liceanul apicultor   foto alina mitran (10) jpg
Între lupte și stupină. Povestea lui Eduard, tânărul de 18 ani din Slatina care a transformat apicultura în pasiune de viață
Are 18 ani, în curând va absolvi liceul și are o pasiune mai puțin obișnuită printre adolescenți: apicultura. „Nu știu cât înțeleg colegii, nu prea e la modă”.