Orașul și bolile pulmonare – interviu cu medicul Vasi RĂDULESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 757 din 23-29 august 2018
Orașul și bolile pulmonare – interviu cu medicul Vasi RĂDULESCU jpeg

În ce măsură poluarea din marile orașe ne afectează sănătatea?

Sînt un om care merge mult pe jos în fiecare zi. Cum sînt nevoit să stau aproape de carosabil, am de cîteva ori momente de ușor spasm bronșic, cauzat de noxe. Nu pot să nu amintesc faptul că toaletarea nasului la ajungerea acasă îmi arată praf și negreală; cred că e un indicator grosier al gradului de poluare a aerului, dar fiecare poate testa asta pe pielea (nasul) lui.

Dioxid de sulf, monoxid de carbon, benzen, particule PM 10 și PM 2,5 – care sînt poluanții atmosferici cei mai periculoși pentru sănătate?

Cu toții sînt periculoși, fiind recunoscuți pentru creșterea prevalenței de boli pulmonare cronice, cum ar fi BPOC-ul (boală pulmonară cronică obstructivă), cu exa­cerbarea episoadelor de astm bronșic, cu alte patologii inflamatorii în sfera ORL sau pneumologică.

Există boli tipice ale orașelor românești, legate de condițiile de mediu? Care sînt cele mai răspîndite, cele mai grave?

BPOC poate fi una dintre ele, la care din păcate excelăm. Boala pulmonară poate ajunge greu de controlat, cu afectare cardiacă severă și exitus, mai ales dacă există și alți trigger-i, de exemplu fumatul. Nu putem însă nega faptul că aceeași boală poate avea prevalență mai mare și la sate, unde se lucrează mult în agricultură și unde există unele emanații specifice, deci lucrurile rămîn discutabile. Inflamațiile și infecțiile bronșice reprezintă și ele exemple redutabile, incidența lor fiind mai mare la orașe. 

Se spune că a trăi douăzeci de ani într un oraș foarte poluat e la fel de periculos ca a fuma. E adevărat? 

Fumatul își menține rolul său deosebit în creșterea riscului cardiovascular, de cancer pulmonar, de evenimente cerebrale. N-aș pune chiar pe același palier poluarea aerului cu fumatul, dar traiul într-un oraș curat, cu atmosfera respirabilă în parametri considerați normali, este dezirabilă, chiar obligatorie. Protejarea parcurilor, coerența în mijloacele de transport, apelarea la bicicletă cînd avem ocazia, migrarea spre autobuze electrice, controlul strict al surselor industriale, toate pot fi căi de a limita poluarea.

Dacă trăim într-un oraș poluat ca Bucureștiul sau Iașiul, ce putem face ca să ne protejăm sănătatea? De pildă, a umbla cu o mască pe față, ca locuitorii Shanghai-ului, e ridicol sau util?

Bicicliștii ar trebui să poarte mască, mai ales că stau foarte aproape de carosabil sau chiar pe el. Oamenii care au probleme sau unde există o susceptibilitate familială la una dintre patologiile amintite se pot proteja, dincolo de privirile celorlalți. Evitarea poziționării pentru mult timp în zonele intens poluate, plimbările prin parcuri, excursiile în locuri pline de vegetație pot fi măsuri bune. Și presiunile pe autorități, atunci cînd e cazul. Ne putem proteja sănătatea dacă ajungem să conștientizăm o problemă, să o semnalăm cum trebuie și să luptăm pentru corectarea ei.  

Vasi Rădulescu este medic specialist interne/cardiologie.

a consemnat Adina POPESCU

Foto: Dave Collier, flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

cumparaturi online comert online FOTO Shutterstock
De ce cumpărăm impulsiv online? Șase întrebări pe care să ni le punem înainte de a face orice achiziție
Deciziile de consum rareori sunt pur raționale. Deși principiile financiare sunt simple, comportamentul real de cumpărare este influențat constant de factori psihologici precum stresul, oboseala, presiunea socială sau impulsul emoțional.
Schiţă bloc nou
Apartamentele din sectorul 1, de două ori mai scumpe decât cele din sectoarele 4 și 5
Apartamentele noi localizate în Sectoarele 1 și 2 din București se vând cu cele mai mari prețuri din țară, în ciuda faptului că cea mai scumpă piață imobiliară este considerată a fi, de zece ani, cea din Cluj-Napoca.
Calea ferata Oravita Anina  Foto P  Cvikevic jpg
Cum au fost construite primele tuneluri feroviare din România. Munții Banatului, străpunși de căile ferate pentru cărbune și fier
Peste 200 de tuneluri feroviare, cu o lungime totală de peste 80 de kilometri, au fost construite în România. Aproximativ un sfert dintre acestea datează din secolul al XIX-lea, fiind realizate pe primele căi ferate istorice de pe teritoriul țării.
Prima femeie pilot Élise Deroche FOTO: X/@laurentalbaret
8 martie: Aviatoarea franceză Elise Raymonde Deroche devine prima femeie care primește licență de pilot, într-un sport considerat „bărbătesc”
8 martie este Ziua Internaţională a Femeii, dar și ziua în care aviatoarea franceză Elise Raymonde de Laroche devine prima femeie care primește licența de pilot.
Valea Râului Mare din Retezat  Foto Daniel Guță ADEVĂRUL (25) JPG
Colosul energetic din Retezat intră în modernizare după patru decenii. Investiție uriașă la hidrocentrala de pe Râul Mare
Aproape 200 de milioane de euro vor fi investite în modernizarea hidrocentralei Retezat, una dintre cele mai mari din România, inaugurată în urmă cu patru decenii și rămasă printre cele mai mari din România.
chatgpt gettyimages jpg
Milioane de oameni dezinstalează ChatGpt. Care e motivul
Peste 2,5 milioane de utilizatori au decis să dezinstaleze aplicația ChatGpt, în semn de protest față de faptul că OpenAI a semnat un contract cu Pentagonul pentru a implementa modelele sale de inteligenţă artificială (AI) în medii clasificate.
Elias Charalambous (Sportpictures) jpg
Elias Charalambous și-a dat demisia de la FCSB. Cipriotul era cel mai longeviv antrenor din istoria roș-albaștrilor
Campioana începe play-off-ul cu un nou antrenor care trebuie să o ducă în Europa.
armata iraniana captura jpg
Armele teribile cu care Iran terorizează lumea. General de intelligence: „Ar fi ceva cumplit, nimeni n-a mai făcut-o așa fățiș”
Conflictul dintre SUA și Iran riscă să degenereze, iar iranienii ar putea utiliza „bombe murdare”. Un general de intelligence explică, pentru „Adevărul”, în ce condiții ar exista acest risc.
turnul sfatului jpg
Un document vechi de 200 de ani se află ascuns în acoperișul Turnului Sfatului din Sibiu. Ce conține „Capsula timpului”
Pe acoperișul Turnul Sfatului se află din 1826, de acum 200 de ani, pus într-o cutie, un document care relatează despre vremurile în care a fost reabilitat turnul și despre condițiile în care s-au executat aceste lucrări.