Orașul și bolile pulmonare – interviu cu medicul Vasi RĂDULESCU

Publicat în Dilema Veche nr. 757 din 23-29 august 2018
Orașul și bolile pulmonare – interviu cu medicul Vasi RĂDULESCU jpeg

În ce măsură poluarea din marile orașe ne afectează sănătatea?

Sînt un om care merge mult pe jos în fiecare zi. Cum sînt nevoit să stau aproape de carosabil, am de cîteva ori momente de ușor spasm bronșic, cauzat de noxe. Nu pot să nu amintesc faptul că toaletarea nasului la ajungerea acasă îmi arată praf și negreală; cred că e un indicator grosier al gradului de poluare a aerului, dar fiecare poate testa asta pe pielea (nasul) lui.

Dioxid de sulf, monoxid de carbon, benzen, particule PM 10 și PM 2,5 – care sînt poluanții atmosferici cei mai periculoși pentru sănătate?

Cu toții sînt periculoși, fiind recunoscuți pentru creșterea prevalenței de boli pulmonare cronice, cum ar fi BPOC-ul (boală pulmonară cronică obstructivă), cu exa­cerbarea episoadelor de astm bronșic, cu alte patologii inflamatorii în sfera ORL sau pneumologică.

Există boli tipice ale orașelor românești, legate de condițiile de mediu? Care sînt cele mai răspîndite, cele mai grave?

BPOC poate fi una dintre ele, la care din păcate excelăm. Boala pulmonară poate ajunge greu de controlat, cu afectare cardiacă severă și exitus, mai ales dacă există și alți trigger-i, de exemplu fumatul. Nu putem însă nega faptul că aceeași boală poate avea prevalență mai mare și la sate, unde se lucrează mult în agricultură și unde există unele emanații specifice, deci lucrurile rămîn discutabile. Inflamațiile și infecțiile bronșice reprezintă și ele exemple redutabile, incidența lor fiind mai mare la orașe. 

Se spune că a trăi douăzeci de ani într un oraș foarte poluat e la fel de periculos ca a fuma. E adevărat? 

Fumatul își menține rolul său deosebit în creșterea riscului cardiovascular, de cancer pulmonar, de evenimente cerebrale. N-aș pune chiar pe același palier poluarea aerului cu fumatul, dar traiul într-un oraș curat, cu atmosfera respirabilă în parametri considerați normali, este dezirabilă, chiar obligatorie. Protejarea parcurilor, coerența în mijloacele de transport, apelarea la bicicletă cînd avem ocazia, migrarea spre autobuze electrice, controlul strict al surselor industriale, toate pot fi căi de a limita poluarea.

Dacă trăim într-un oraș poluat ca Bucureștiul sau Iașiul, ce putem face ca să ne protejăm sănătatea? De pildă, a umbla cu o mască pe față, ca locuitorii Shanghai-ului, e ridicol sau util?

Bicicliștii ar trebui să poarte mască, mai ales că stau foarte aproape de carosabil sau chiar pe el. Oamenii care au probleme sau unde există o susceptibilitate familială la una dintre patologiile amintite se pot proteja, dincolo de privirile celorlalți. Evitarea poziționării pentru mult timp în zonele intens poluate, plimbările prin parcuri, excursiile în locuri pline de vegetație pot fi măsuri bune. Și presiunile pe autorități, atunci cînd e cazul. Ne putem proteja sănătatea dacă ajungem să conștientizăm o problemă, să o semnalăm cum trebuie și să luptăm pentru corectarea ei.  

Vasi Rădulescu este medic specialist interne/cardiologie.

a consemnat Adina POPESCU

Foto: Dave Collier, flickr

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

Becali
Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.
Maria Zaharova FOTO Profimedia
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, atac la adresa Maiei Sandu: Ce a făcut cetățeana României pentru R. Moldova?
Maria Zaharova a lansat un atac dur la adresa preşedintei Republicii Moldova, fiind de părere că puterea de la Chișinău promovează rusofobia, chiar dacă Moscova a ajutat întotdeauna Chișinăul.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.