Orașul plînge
Luna aceasta, se împlinesc cinci ani de la lansarea proiectului „Case Care Plîng“. Început ca o iniţiativă bazată pe voluntariat lansată de un grup de studenţi ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti, acest demers a implicat dezvoltarea a două componente complementare: realizarea unui inventar al caselor din Bucureşti cu valoare de patrimoniu şi promovarea acestei baze de date ca semnal adresat publicului larg, în vederea sensibilizării acestuia şi creşterii nivelului de cultură arhitecturală şi urbană.
La trei luni de la începerea proiectului, fuseseră deja inventariate 200 de case din Bucureşti şi echipa implicată ieşea deja în spaţiul public cu o expoziţie, organizată în cinci dintre cele mai circulate staţii de metrou din Bucureşti: Eroilor, Gara de Nord, Unirii, Universitate şi Piaţa Victoriei. Încă din acea perioadă, s-a început semnalizarea unor imobile precum Moara Assan, Grădina de vară Capitol, Cinema Feroviar, Casa Neniţescu sau clădirea de pe str. Schitu Măgureanu, de la nr. 19, primul imobil de raport realizat de arhitectul Horia Creangă în Bucureşti, în 1929. După încă şase luni, a fost formată o echipă care a început inventarierea patrimoniului din Ploieşti.
La începutul anului 2007, au mai fost organizate: o nouă expoziţie în Bucureşti, în cadrul Librăriei Cărtureşti, de pe strada Arthur Verona, unde a fost propus un concept interactiv de prezentare; o dezbatere în Ploieşti, dezvoltată în jurul informaţiilor înregistrate de echipa locală; şi o campanie, realizată în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România – SOS Sinaia. În acelaşi an, proiectul a fost inclus în programul Anualei de Arhitectură Bucureşti, cu trei acţiuni: o instalaţie multimedia, un traseu urban şi o conferinţă.
La doi ani de la iniţerea acestui demers, a fost înfiinţată Asociaţia Rhabillage, organizaţie non-guvernamentală, ce are ca scop promovarea patrimoniului cultural românesc, aceasta constituind suportul juridic pentru dezvoltarea proiectului „Case Care Plîng“. 2008 a fost marcat de trei acţiuni importante: un concurs naţional de fotografie adresat elevilor de liceu, avînd ca temă observarea detaliilor de arhitectură, un workshop realizat în colaborare cu elevii Şcolii Centrale, unde au fost propuse trei activităţi concentrate în jurul stilului neoromânesc – reproducere de detalii specifice stilului, modelaj din lut şi un quiz urban, precum şi o serie de trasee urbane săptămînale desfăşurate pe durata verii, acţiune intitulată „Bucurescii de vară“.
În 2009 au avut loc două colaborări importante – una cu Uniunea Arhitecţilor din România, care a condus la realizarea site-ului www.casecareplang.ro, şi cealaltă cu Ambasada Franţei în România, Institutul Francez din Bucureşti şi Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, în urma cărora a rezultat proiectul „Bucarest, la mal aimée“, adică o expoziţie, care la finele anului 2010 a fost itinerată la Paris, şi un catalog lansat la începutul aceluiaşi an. Colaborarea cu Uniunea Arhitecţilor din România a continuat şi în 2010, prin finalizarea inventarului la nivelul Capitalei şi lansarea unui nou proiect, o consecinţă firească a celui anterior – „Case Care Nu Mai Plîng“, prin care s-a urmărit inventarierea şi promovarea modelelor de bună practică în reabilitarea patrimoniului arhitectural bucureştean. De această dată, acţiunile-semnal au fost organizate într-un altfel de spaţiu public, la mall, unde au fost realizate mai multe acţiuni interactive. Sfîrşitul anului a marcat o nouă colaborare cu Ambasada Franţei care sprijină continuarea proiectului „Case Care Nu mai Plîng“ şi realizarea site-ului aferent www.casecarenumaiplang.ro. Dacă în urmă cu cinci ani promovarea patrimoniului arhitectural la nivelul publicului larg constituia un pionierat, astăzi asociaţia se bucură de o colaborare cu alte 40 de ONG-uri, care alcătuiesc, împreună, Platforma pentru Bucureşti.
Poate că rezultatele spectaculoase încă se lasă aşteptate, dar privind în urmă, la cum a evoluat societatea civilă în ultimul timp şi la ceea ce am realizat, nu ne rămîne decît să continuăm ceea ce am început şi să ne dorim să fim mai creativi, mai implicaţi şi mai mulţi în susţinerea patrimoniului românesc. Astfel, poate că peste alţi cinci ani, Bucureştiul va avea 400 de „case care plîng“ şi 4000 de „case care nu mai plîng“, şi nu invers, aşa cum se întîmplă astăzi.
Loredana Brumă este arhitect. Ca preşedintă a Asociaţiei Rhabillage, coordonează proiectele „Case Care Plîng“ şi „Case Care Nu Mai Plîng“.
