⬆
patrimoniul buldozerul și macaraua
Demolăm ca să construim?
Dacă am face un scurt istoric al confruntărilor dintre nou şi vechi la Bucureşti, am constata că mai întotdeauna noul a cîştigat. În numele aşa-zisei modernizări trebuia făcut tabula rasa, ca şi cum lumea nouă nu ar fi putut emerge natural, din ce se edificase pînă atunci.
„Diametrala”: un bulevard care ne separă de Europa
România – ţara în care s-au construit 200 de km de autostradă în 20 de ani – vrea şosele suspendate. Bucureşti – capitala cu un milion şi jumătate de maşini şi aproape trei milioane de locuitori – vrea un nou bulevard. Soluţii urbane abandonate de decenii în Europa occidentală îşi găsesc un nou teren de testare. Iar inventăm roata. Cu ce preţ?
La ce folosește „diametrala”?
Bucureşti e un oraş radial inelar, compus din străzi care toate aveau drept ţintă centrul. De la un moment dat încolo s-au construit şi cîteva străzi semicirculare cum este Şoseaua Ştefan cel Mare – Bulevardul Mihai Bravu: e o linie aflată la limita oraşului de la 1850.
Un oraș care vorbește
Am venit prima dată la Bucureşti în 1997. Din punct de vedere urbanistic, oraşul rămăsese îngheţat în starea sa de dinainte de 1989. Zeci de macarale rugineau pe te miri unde. Cartierele erau bîntuite de umbrele fantomatice ale carcaselor de beton precum cele ale faimoselor „circuri ale foamei“.
Orașul plînge
Luna aceasta, se împlinesc cinci ani de la lansarea proiectului „Case Care Plîng“. Început ca o iniţiativă bazată pe voluntariat lansată de un grup de studenţi ai Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti, acest demers a implicat realizarea unui inventar al caselor din Bucureşti cu valoare de patrimoniu şi promovarea acestei baze de date.
Ce facem cu relicvele industriale?
Încep direct cu concluzia: faceţi poze cît mai aveţi la ce! Bucuraţi-vă, dacă vă atrage, de aerul de sfîrşit de lume din zonele industriale! În această perioadă se închide un ciclu istoric al Bucureştiului. După ce, începînd cu mijlocul secolului al XIX-lea, industria a devenit o prezenţă economică şi culturală importantă în peisajul oraşului, în ultimii 10-15 ani ea a început să se contracte.
Pentru un urbanism pledant
România nu este ţara care să ducă lipsă de ştiri. Orice eveniment este un „breaking news“. Totul este de actualitate şi totul e vital. Dar printre veştile uzuale, care privesc nesfîrşitele declaraţii injurioase pe marginea ultimelor anchete, procese şi arestări, recent s-au strecurat unele de o altă factură.
Arhitectura ca mecanism de construcție a realității
Ce anume construim prin construcţii? Dincolo de a compune cadrul vieţii noastre cotidiene, îndrăznesc să cred că arhitectura contribuie, într-o formă complexă, la construirea a ceea ce numim realitate. De altfel, ce putem considera ca desemnînd mai mult realitatea decît suportul existenţei noastre fizice, de a cărui veridicitate ne putem asigura privindu-l, parcurgîndu-l, atingîndu-l, testîndu-l cu toate simţurile?
Construind legi pentru construcții
Proprietarii de imobile construite fără autorizaţie mai au timp pînă pe 1 ianuarie 2012 să intre în legalitate. De la acea dată Guvernul va putea cere demolarea construcţiilor ilegale. Recent, a fost adoptată o nouă lege care întăreşte prerogativele autorităţilor locale în ceea ce priveşte acordarea sau nu a autorizaţiilor de construire.
Banii
Dacă e să fim sinceri, cel mai elegant e la 3. E deja o formalitate: „Mamă, vezi că-ţi lipseşte borderoul!“ sau „N-ai foaia de capăt, mămică... Vino cu ele, să ţi le adaug la dosărel, ca să fie bine… Dar nu veni cînd e cu publicul, că e balamuc.“