Oraşul, femeile şi stima de sine?

Publicat în Dilema Veche nr. 722 din 21-27 decembrie 2017
Oraşul, femeile şi stima de sine? jpeg

Vă pun o întrebare simplă. Pe ce stradă locuiţi? Anticipez şi fac un inventar imaginar al răspunsurilor cititorilor din Bucureşti. Bănuiesc că foarte puţini au locuit sau locuiesc pe o stradă care să poarte numele unei personalităţi feminine a vieţii culturale, ştiinţifice, politice sau sportive. Eventual locuiţi sau treceţi frecvent pe strada Fetiţelor, strada Dianei sau pe strada D-na Oltea (mama lui Ştefan cel Mare). E posibil să fie vorba despre strada Ileana Cosânziana, strada Sirenelor sau strada Bunicuţei, Gospodinei, Ţărăncuţei, Torcătoarelor şi Ţesătoarelor. Sînt şanse mult mai mari să locuiţi pe o stradă care să poarte numele unei personalităţi feminine dacă este vorba nu de arterele principale, ci de alei secundare sau, şi mai des, de fundături. În schimb, Bucureştiul este plin de bulevarde cu nume de eroi concreţi sau generici (strada Eroilor, Patrioţilor, Fraţilor), de străzi cu referire la o gamă mult mai largă de profesii sau ocupaţii ale bărbaţilor decît ale femeilor.

Vă mai pun o întrebare. Ce reprezintă statuile pe lîngă care treceţi zilnic în drumurile dumneavoastră? În Bucureşti, statuile şi monumentele spun în general despre bărbaţi că sînt foarte mulţi cei care contează în istoria şi cultura ţării − eroi curajoşi şi puternici, cu rol fundamental în istoria, ştiinţa şi cultura neamului. Despre femei, în general, monumentele spun mai rar că sînt tinere şi frumoase sau sînt soţiile şi mamele unor bărbaţi importanţi pentru ţară.

Într-un studiu de pionierat la noi (Oraşul (non)sexist. Inventar al discriminărilor urbane sensibil la gen) am observat, împreună cu o echipă de cercetare, aceste discrepanţe de reprezentare publică a femeilor şi bărbaţilor cu referire la numele străzilor, clădirilor publice, staţiilor RATB şi de metrou. Pe lîngă elemente de toponimie am analizat şi aspecte legate de arta urbană, publicitatea stradală (abundentă în mesaje stereotip şi în sexualizarea şi obiectificarea mai ales a feminului), am inventariat vitrinele oraşului, graffiti-ul cu mesajele lui deseori vulgare. Am comentatat şi aspecte legate de violenţa stradală şi de siguranţa oraşului. Concluzia, parţială desigur, a fost că există destule dovezi care să justifice calificarea Bucureştiului drept un oraş cu ingrediente sexiste, homofobe, un oraş puţin atent la problemele de incluziune, un oraş care dă deseori mesaje anacronice în raport cu realităţile contemporane.

Se poate face o legătură între aceste constatări obiective şi stima de sine a locuitorilor unui oraş sau este vorba doar de căutat nodul în papură al unor feministe care nu mai au subiecte de care să se lege şi nu mai ştiu ce să inventeze? Da, se poate face legătura, în măsura în care sîntem de acord că, dincolo de un determinism simplist, oraşul este un organism viu care vorbeşte locuitorilor lui despre cine este important şi cine nu, despre cine merită şi trebuie să rămînă în memoria colectivă şi cine nu. Un întreg sistem de credinţe, valori şi norme iau în oraş forma unor clădiri, monumente, statui, bulevarde, plăci comemorative, limbaj urban, mituri urbane etc. Oraşul este o instituţie socială importantă care poate să emancipeze (permite anumitor categorii sociale să se afirme), să crească stima de sine, sau, din contra, poate mai curînd să inhibe, să contrîngă sau să marginalizeze anumite categorii sociale nepromovate pe măsura valorii şi potenţialului lor. Un oraş te face sau nu să te ­simţi important ca femeie sau bărbat, ca român sau rom, ca tînăr sau bătrîn.

Ajută oare oraşul (Bucureşti) la stima de sine a femeilor în diversitatea lor? Din cele descrise succint mai sus se poate spune că nu prea. Perpetuarea excesivă de stereotipuri şi decalajele între reprezentările de modele de succes feminine şi masculine inhibă mai curînd stima de sine, nu oferă multe surse şi resurse de inspiraţie şi motivaţie aspiraţională pentru femei.

O stimă de sine ridicată, adică o încredere în ceea ce eşti şi în ceea ce poţi, te face mai fericit, te fereşte de angoase şi depresii, te susţine în nevoia de a face performanţă. Este o nevoie umană de bază care te motivează. Aşa că, dragă Bucureştiule (adică dragi urbanişti, arhitecţi, artişti, funcţionari din administraţia publică), gîndeşte-te un pic şi la asta atunci cînd aloci fonduri pentru următorul monument, cînd trebuie să pui un nume la o nouă şi mult aşteptată staţie de metrou sau la o stradă (de preferat principală!), cînd mai construieşti cîte o şcoală. Dacă tot avem Monumentul Infanteristului Român, Monumentul Victimelor Fumatului şi o Rotondă a Scriitorilor, de ce nu am putea avea şi un monument al Escadrilei Albe care să recunoască şi alt fel de eroism al unor femei care au salvat vieţi sau un monument al Victimelor Politicilor Pronataliste? Dacă tot avem strada Amidonului, Cuiului sau Caşului, de ce nu am putea avea, în mod firesc şi nu în numele blamatei corectitudini politice, ceva mai multe străzi care să amintească şi de o serie de personalităţi femei din ştiinţă, literatură, artă, politică? Exemple sînt destule. 

Laura Grünberg este sociolog și autoare de cărți pentru copii.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

eliminare webp
Ucrainenii au aflat și eliminat pe cei care l-au asasinat pe colonelul SBU. Din ce stat sunt aceștia?
Asasinatul comis pe 10 iulie, în plină zi, asupra unui ofițer al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) în cartierul Holosiivski din Kiev, a fost pus la cale de doi cetățeni străini — un bărbat și o femeie — recrutați și dirijați de serviciile speciale rusești.
violente Spania jpeg
Violențe anti-imigranți în Spania. Mai multe persoane rănite în a doua noapte de proteste
Tensiunile din orașul spaniol Torre Pacheco escaladează, după ce un pensionar a fost agresat. Autoritățile cer calm, în timp ce grupuri extremiste incită la ură.
irina columbeanu jpg
De ce nu revine Monica Gabor în România? Irina Columbeanu: „Eu mi-am asumat un risc să vin aici”
Invitată în emisiunea „La Măruță”, Irina Columbeanu a vorbit sincer despre viața mamei sale, Monica Gabor, în Statele Unite ale Americii. Tânăra a mărturisit că fosta soție a lui Irinel Columbeanu trăiește liniștit și fericit alături de partenerul ei, Mr. Pink.
image png
Ministrul Economiei anunță schimbarea firmelor care selectează managerii companiilor de stat. „E o prefăcătorie”
Modul în care sunt stabiliți managerii care conduc companiile statului nu are nicio legătură cu normalitatea, spune ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă.
Cum și-a sărbătorit Bianca  Brad băiatul care a împlinit 20 de ani! Cât de mândră este vedeta de realizările sale!
Cum și-a sărbătorit Bianca Brad băiatul care a împlinit 20 de ani: „Am vrut să trăiesc pentru el, să stăm mai mult timp împreună!”
Fiul Biancăi Brad (57 de ani), Luca, a împlinit 20 de ani iar vedeta se uită la el ca la soare. Nu știe nici când a trecut timpul și nici când a plecat băiatul de acasă la studii, în Italia.
florin salam la 40 de intrebari cu denise rifaikanal d 1 scaled e1695626612572 webp
Florin Salam, amenințat cu cuțitul în plină stradă. A fost salvat în ultimul moment de un interlop cunoscut
Florin Salam a fost la un pas de o confruntare violentă cu un cunoscut clan din Capitală. Celebrul manelist trecea prin zona parcului Herăstrău, întorcându-se de la un eveniment din Constanța, atunci când a fost abordat de trei membri ai clanului Cocalarilor. Artistul era însoțit de bodyguardul său,
Tineri Europa FOTO Shutterstock
Tinerii nu se mai simt parte din Uniunea Europeană. Cum s-a ajuns aici și ce este de făcut
Într-o Europă tot mai tensionată între crize și reforme amânate, poate cea mai alarmantă statistică este și cea mai puțin discutată: tinerii europeni, în special cei sub 35 de ani, se simt tot mai deconectați de proiectul european.
image png
Cea mai îngustă mașină din lume are doar 50 de centimetri lățime. Constructor: „Totul a început de la autodistrugerea noastră”
Cea mai subțire mașină din lume a fost proiectată de un mecanic din Italia, modelul având doar 50 cm lățime.
image png
Sondaj. Majoritatea cetăţenilor din Franţa, Germania, Italia şi Spania susțin revenirea Marii Britanii în Uniunea Europeană
La un deceniu după ce deputaţii au votat pentru organizarea referendumului care a dus la ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, un sondaj a arătat că majorităţile din cele mai mari patru state membre ale blocului ar susţine reintegrarea Mareii Britanii.