„Orașe creative” și dezvoltare urbană

Bianca BĂLȘAN
Publicat în Dilema Veche nr. 365 din 10 - 16 februarie 2011
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Studiile privind vitalitatea culturală urbană au apărut ca urmare a acestei repoziţionări a culturii în strategiile de organizare a spaţiului urban şi de dezvoltare urbană. Ele au ca scop sensibilizarea decidenţilor şi creşterea gradului de susţinere a activităţilor culturale. Pentru atragerea investiţiilor şi a resurselor umane calificate, precum şi pentru căutarea unor motoare de propulsare a revigorării urbane, se utilizează frecvent termeni derivaţi (creative cities, cool cities, creative economy).Vitalitatea culturală joacă un rol tot mai important în economie deoarece este în centrul refacerii urbanistice, îmbunătăţeşte calitatea vieţii şi imaginea comunităţii, oferind în acelaşi timp şi noi oportunităţi de investiţii. Reflectă deopotrivă posibilităţile de acces la bunurile culturale (infrastructură culturală compusă din săli de spectacole, biblioteci, muzee etc.), posibilităţile de creaţie artistică (şcoli cu profil artistic, cadre didactice, infrastructură disponibilă pentru „creatori“) şi posibilităţile de valorificare antreprenorială a produselor rezultate din activităţile artistice sau a celor bazate exclusiv pe creativitatea autorilor (produse pe bază de copyright). 

În topurile urbane din alte ţări, recunoaşterea unui grad ridicat de calitate a vieţii într-un mare oraş este de neconceput fără existenţa oportunităţilor pentru cultură, artă şi exprimare în activităţi creative. În acest context, în 2006, pornind de la modelul metodologic stabilit de Institutul Urban din Washington (The Urban Institute Washington), Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii (www.culturadata.ro) realiza studiul preliminar al vitalităţii culturale a oraşelor din România. Ediţiile ulterioare, din 2008 şi 2010, au avut acelaşi obiectiv: identificarea oraşelor care concentrează cele mai favorabile condiţii pentru derularea cu succes a activităţilor culturale. Definirea acestor condiţii s-a realizat cu ajutorul unor indicatori ce au fost îmbunătăţiţi cu fiecare ediţie. Dacă în faza preliminară, studiul a urmărit modul în care autorităţile locale şi economia creativă contribuie la dezvoltarea culturii în mediul urban, în cadrul ultimei ediţii a studiului au fost luate în considerare şase categorii de indicatori şi anume infrastructura sectorului cultural, resursele umane specializate, cheltuielile bugetare locale pentru cultură, participarea la activităţile culturale, economia creativă şi sectorul nonprofit.  

În cadrul infrastructurii sectorului cultural am introdus atît acele „unităţi“ specifice culturii înalte – teatre, opere, muzee, filarmonici – cît şi pe cele specifice culturii de masă – biblioteci, cinematografe, ansambluri artistice, orchestre populare. Participarea la activităţile culturale este o categorie „în oglindă“ faţă de categoria infrastructurii sectorului cultural. Cele două realizează tandemul perspectivă statică (număr de unităţi) vs abordare dinamică (numărul participanţilor la activităţile realizate de aceste unităţi). Pentru analiza resurselor umane din domeniu am utilizat numărul de elevi din Învăţămîntul de Arte şi Meserii şi numărul de studenţi din facultăţile cu profil cultural, adică viitorii specialişti. De asemenea, am beneficiat de date referitoare la cadrele didactice. Alocaţiile bugetare reprezintă principala modalitate de finanţare a organizaţiilor culturale, de aceea am considerat necesară utilizarea datelor privind distribuţia detaliată a bugetelor. În timp ce contribuţia autorităţilor locale reflectă o dimensiune a culturii, supusă rigorilor instituţionale, indicatorii ce formează categoria sectorului nonprofit reflectă oferta societăţii civile. În cadrul economiei creative sînt incluse acele produse bazate pe copyright.  

În cadrul cercetării, au fost analizate 46 de oraşe – oraşele reşedinţă de judeţ şi cele cu peste 50.000 de locuitori – fiind exclus oraşul Bucureşti, din cauza discrepanţei dintre dezvoltarea culturală a Capitalei şi cea a celorlalte oraşe ale României. Printr-o serie de operaţii statistice am calculat Indicele de Vitalitate Culturală, care ne-a permis construirea topului oraşelor României. Diferenţierea oraşelor după vitalitatea culturală a prezentat cîteva surprize. Deşi centre economice şi regionale importante – Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Constanţa, Craiova, Braşov – s-au aflat printre primele 15 oraşe, în ierarhie sînt prezente şi multe oraşe mici – Miercurea Ciuc, Sfîntu Gheorghe, Alba Iulia, Tîrgovişte. Foarte puţine oraşe reuşesc să aibă valori peste medie, la toate categoriile. Asta deoarece posibilităţile de acces la bunurile culturale, posibilităţile de creaţie artistică, posibilităţile de valorificare anteprenorială şi sprijinul acordat de sectorul public şi privat culturii nu sînt integrate într-un sistem care să asigure dinamizarea activităţii culturale.  Dezvoltarea economică generală şi mai ales dezvoltarea economiei creative sînt extrem de profitabile pentru evoluţia sectorului cultural. Cu o sincronizare aproape perfectă, oraşele cu o dinamică economică intensă (Cluj-Napoca, Timişoara, Tîrgu-Mureş, Constanţa, Iaşi) sînt şi principalii poli de creştere ai economiei creative, bazată preponderent pe apariţia şi difuzia produselor culturale. Această dezvoltare este favorizată de un profil funcţional urban variat, cu un număr mare de activităţi. Susţinerea publică a culturii este deseori mult în urma ritmului bun de dezvoltare a economiei creative. În cîteva oraşe mari (Cluj-Napoca, Braşov, Iaşi), fondurile alocate sînt mult mai mici decît în alte oraşe. În acelaşi timp, cele mai noi reşedinţe de judeţ din România par să resimtă încă urmările interesului prelungit acordat dezvoltării industriei locale, ulterior reconversiei şi privatizării acesteia, în timp ce economia creativă pare neatractivă pentru iniţiative antreprenoriale, iar sectorul cultural pare cel mult un capitol secundar în strategiile publice de dezvoltare locală.  

Concluzia studiului este că dezvoltarea economiei creative este proporţională cu o variaţie crescută a activităţilor culturale, dar nu întotdeauna cu susţinerea financiară din partea instituţiilor publice. De asemenea, economia creativă s-a dezvoltat cel mai puternic în oraşele mari, dinamice din punct de vedere economic, cum ar fi Cluj-Napoca, Timişoara şi Braşov.

Bianca Bălşan este cercetător la Centrul de Cercetare şi Consultanţă în Domeniul Culturii.

Mîntuirea biogeografică jpeg
Dulciuri, seriale, rugăciuni
În același timp, „discursul consolator” are, pentru omul zilelor noastre, o problemă de plauzibilitate.
p 10 jpg
Vechea artă a consolării
În timpurile moderne, la finalul secolului al XVIII-lea, treptata secularizare a dus la dispariția literaturii consolatorii, dar nevoia de consolare nu a pierit.
index jpeg 2 webp
Cea mai frumoasă consolare din lume
Și atunci, ce îi rămîne jurnalistului ca alinare? Ce îl ține pe el în mișcare? În existența sa profesională?
Saint Ambrose MET DT3022 jpg
Pretenția alinării universale
Există, desigur, unii creștini care, în fața pierderilor suferite, „dansează“ datorită bucuriei învierii.
index jpeg webp
Cînd consolarea are șanse să devină reală
Pentru a ne redobîndi viața, El nu s-a sfiit să urce pe cruce și să-l trimită la noi pe Mîngîietorul, Duhul (Spiritul) Adevărului.
Consolation of Ariadne MET ap18 42 jpg
Cu c de la căldură și nu doar pentru elefanți și delfini
S-ar putea spune că acceptarea suferinței și înțelegerea faptului că orice trăiește moare aduc consolare în cele mai multe situații.
p 13 jpg
Rețelele consolării. Scurtă incursiune în modul de existență în-durere
Acțiunea de a consola nu înseamnă doar a oferi sprijin emoțional, ci și a conlucra în a crea sau re-crea noi legături.
640px Sorrento buidings jpg
Il Grande Premio di Consolamento…
„Gogu a plecat în lume și a luat cu el și salariile voastre pe cinci luni. Doar știți prin ce a trecut, trebuia să se consoleze și el cu ceva”.
Immanuel Kant  Aquatint silhouette  Wellcome V0003180 jpg
Cît de mult ne pot consola filosofii?
Lecția pe care o putem extrage din schimbul de scrisori între Kant și Maria von Herbert este că filosofii ne pot consola în măsura în care nu vor forța aplicarea în practică a adevărurilor existențiale pe care le descoperă.
5832910afis jpg
În plină stradă
Arta publică din România este prea puțin susținută, reglementată sau mediată, fapt ce relevă porozitatea comprehensiunii și receptării conceptului, zdruncinînd atît semnificația, cît și scopurile artei înseși.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Arta ca exagerare
„În artă, cînd nu știm ce vedem, reacționăm prin exagerare”.
p 10 Guerrilla Girls WC jpg
Eco-activismul și arta
Astfel, activiștii speră că dacă ne pasă de artă suficient de mult încît să vrem să protejăm arta, vom găsi modalități pentru a ne salva planeta.
p 11 WC jpg
Palimpseste temporare
La urma urmei, armele artiștilor și ale activiștilor sînt aceleași, iar salvarea se află în mîinile și în conștiința noastră.
Racism is not patriotism sign in Edison, NJ jpg
Rasismul ca reacție a publicului cinefil
Cert este că, în ultimii ani, mainstream-ul hollywoodian traversează o încercare de emancipare, prin care vrea să se dezică de vechile obiceiuri.
index jpeg 2 webp
Curaj
Cum facem asta? Semnăm petiţiile împotriva persecuţiilor, participăm la proteste. Ne exprimăm. Orice fărîmă contează.
p 13 Ashraf Fayadh YouTube jpg
Cuvintele, mai puternice decît dictatorii
Fiindcă adevărul cuvintelor noastre vorbește despre libertate, pe cînd adevărul cuvintelor dictatorilor vorbește despre frică.
p 14 J K  Rowling jpg
Voldemort pe Twitter?
J.K. Rowling nu este „too big to fail”, dar este „too big to cancel”.
E cool să postești jpeg
Lucrurile bune, trecute cu vederea
Potrivit lui Leibniz, răul există în lume, însă doar relativizîndu-l îl putem transforma într-un instrument prin care putem conștientiza și construi binele, care este, de altfel, singura cale pentru progres.
index jpeg webp
Cum și de ce să găsești partea plină a știrii
ar dacă mai devreme vorbeam despre libertatea jurnaliștilor sau a editorilor de a alege ce știri dau mai departe, nu trebuie să uităm că și publicul are libertatea să aleagă. Important e să aibă de unde alege.
Cloud system moving into Chatham Sound png
Depinde doar de noi
Altă veste bună din 2022 vine tot din emisfera sudică. În unele zone din Marea Barieră de Corali din Oceanul Pacific, cercetătorii au observat o însănătoșire și o extindere a recifurilor de aici.
p 11 WC jpg
Liberul-arbitru și paradoxul „poluării bune”
Dar chiar și dacă nu vrem să facem nimic, partea plină a paharului este că noi avem șanse bune să murim de moarte bună, în aproape aceleași condiții climatice în care am trăit.
p 12 Tarkovski, Nostalgia jpg
Pandemie cu final ca-n filme
Am strîns puncte din tot felul de grozăvii ale pandemiei, așteptînd vaccinul, așteptînd remediul, așteptînd vestea eliberatoare. Și, în cele din urmă, am cîștigat, tancul american a apărut.
p 13 M  Chivu jpg
Copilul călare pe porc sau falsul conflict dintre tradiție și modernitate
Generația mea poate a făcut mai multe sau mai puține. Am făcut ce am putut. Însă viitorul este deja aici. Iar cei care pot prelua ștafeta sînt și ei aici.
06F2AB41 2CE7 4E53 9857 4D9205D89939 1 201 a jpeg
2022, cu bune
Gura mea de aer: cu acel zîmbet curat, te privește fix în ochi și, pe un ton apăsat, îți spune: „Tati, te iubesc!”.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.