Omul şi natura

Publicat în Dilema Veche nr. 646 din 7-13 iulie 2016
VI wiki jpg jpeg

Fiecare oraş îşi are clădirile şi spaţiile sale abandonate, locuri unde natura şi-a reintrat în drepturi şi s-a dezvoltat nestingherită – îndeosebi la periferii, însă, uneori, chiar şi în mijlocul aglomerărilor urbane. Iar Bucureştiul nu face excepţie. În acest context, un om interesat de oraşul în care locuieşte s-a hotărît să readucă o parte dintre aceste zone şi în atenţia altor bucureşteni.

Geograful Andrei Ionel Bergheş spune că ideea de a organiza tururi prin părţi mai puţin cunoscute ale Capitalei i-a venit studiind activităţile de acest tip din Bucureşti şi observînd că „ele se restrîng la centrul istoric şi la parcuri, adevăratele locuri interesante din oraş fiind ascunse bine de plimbăreţii obişnuiţi. Socotind după numărul oamenilor participanţi, se poate spune că bucureştenii sînt destul de interesaţi şi de astfel de tururi, nu doar de plimbările prin zone istorice ale oraşului, ceea ce nu poate fi decît îmbucurător. Totuşi, mulţi dintre cei cu care am vorbit mi-au spus că nu ar aborda pe cont propriu traseele, pentru că le este frică“, menţionează Andrei Ionel Bergheş. „Eu le-am spus, însă, că prima dată am fost singur pe toate traseele.“

Cine participă la astfel de tururi ghidate? „Depinde foarte mult de anotimp. Iarna, cînd e ger sau viscol sau ceaţă, cei care ies din casă sînt bătrînii, care au dat o dovadă uriaşă de interes pentru oraş, dar şi pentru simpla mişcare. Sînt mult mai receptivi faţă de tinerii care se ascund în case sau în mall-uri pe astfel de timpuri. Desigur, există şi excepţii. Cînd vine primăvara, se întoarce balanţa, cei mai comozi îşi fac curaj şi pentru plimbări. Cam 30% din ei renunţă pe parcurs, pentru că tururile sînt deschise (oricine poate părăsi grupul cînd doreşte). Astă-iarnă, în schimb, am plecat cu 80 de oameni de la Parcul Bazilescu şi cu 80 am ajuns la Crîngaşi, după ce am traversat cîmpul dintre Giuleşti şi Lacul Morii. O surpriză foarte plăcută mi-a făcut şi un club de munte din Bucureşti, care s-a «abonat» cu fidelitate la tururile acestea.“

Zonele vizitate sînt accesibile oricui şi includ atît arii centrale, cît şi periferia, şi pot constitui alternative de promenadă. De pildă, un tur tematic numit „Pe dealurile Bucureştilor“, desfăşurat pe terasele fluviale ale Dîmboviţei, are 11 kilometri, iar traseul poartă călătorii prin cartierele Cotroceni, Uranus şi Filaret. Puncte de reper: Bisericile Sf. Elefterie Nou şi Sf. Elefterie Vechi, Parcul Romniceanu, Hotelul Marriott, Strada Sirenelor, Palatul Bragadiru şi fabrica de bere, Vama Antrepozite, Şoseaua Viilor, Gara Filaret, Biserica Cuţitul de Argint, Arenele Romane, Mausoleul din Parcul Carol I, Castelul Ţepeş, Strada Candiano Popescu, Strada Xenofon, Catedrala Patriarhală.

„Fac tot posibilul ca tururile să reprezinte acţiuni de conştientizare a populaţiei locale asupra unor obiective cu foarte mare potenţial turistic, dar lăsate de izbelişte. Traseele variază de la un eveniment la altul, dar mă străduiesc ca la un tur să leg două sau trei astfel de obiective, prin trasee exclusiv pietonale, care să nu depăşească 10-12 kilometri. O altă intenţie a mea a fost promovarea unor spaţii naturale nevalorificate corespunzător, cum ar fi salba de lacuri a Colentinei“, menţionează Andrei Ionel Bergheş. „Apa Colentinei a folosit timp de zeci de ani bucureştenilor dornici de petrecut timpul în natură, prin salba de lacuri amenajată începînd cu anul 1935. Într-o capitală europeană codaşă la raportul dintre suprafaţa spaţiului verde şi numărul de locuitori, tendinţa de dispariţie din domeniul public a malurilor Colentinei este alarmantă“, mai spune geograful. Un traseu al lacurilor din sectorul 2, de pildă, include şi Mănăstirea Plumbuita, Biserica Fundenii Doamnei şi Biserica Mărcuţa.

Alt tur invită bucureştenii să vadă cîteva obiective care ar putea constitui o carte de vizită pentru Bucureşti, într-un traseu ce are drept scop conştientizarea locală asupra potenţialului turistic al sectorului 6: tunelul feroviar Lujerului – construit în anii ’80 cu ocazia introducerii în subteran a căii ferate de acces de la pachetul Cotroceni la Depoul Metrorex Ciurel; insula Lacul Morii, cu amenajări de agrement care nu au fost folosite niciodată; biserica Mănăstirii Chiajna, în stare de ruină, construită la 1790 în timpul domnitorului Nicolae Mavrogheni.

Iar în apropierea Bucureştiului, de pildă, Andrei Ionel Bergheş a gîndit un tur prin Chitila, care include Fortul 1 Chitila din centura de fortificaţii, Parcul Dendrologic Chitila şi Palatul Mogoşoaia – casa Marthei Bibescu, astăzi parte a Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti.

Unul dintre cele mai inedite locuri din Capitală este însă Parcul Văcăreşti („delta dintre blocuri“, cum a mai fost numit) – pe locul unui fost lac de acumulare din perioada comunistă, un teren de 180 de hectare, s-a dezvoltat un ecosistem deosebit, cu mlaştini, ochiuri de apă, stufăriş, creîndu-se, în timp, în mod natural, un habitat pentru numeroase specii de păsări, reptile, dar şi mamifere mici. În luna mai a acestui an, a fost adoptată hotărîrea de Guvern prin care Parcul Naţional Văcăreşti a devenit arie protejată prin lege. Zona e un foarte bun exemplu de putere a naturii de a-şi recîştiga drepturile, fără vreo intervenţie din partea omului, şi asta chiar în mijlocul celei mai mari aglomerări urbane din ţară.

Încerc să aflu dacă, după participarea la aceste tururi, oamenii se implică mai apoi în activităţi de protejare a patrimoniului sau a parcurilor naturale, cum e, de exemplu, Parcul Văcăreşti. Andrei Ionel Bergheş îmi răspunde: „Nu ştiu cîţi dintre cei care au fost cu mine la Văcăreşti se şi implică în activitatea Parcului Natural, dar am speranţa că am contribuit măcar puţin la protejarea spaţiului. Am încercat mai demult să pun la cale cu ei o acţiune de igienizare a tunelului de la Lujerului, însă a rămas la stadiul de idee.“

Asociaţia care se ocupă de Parcul Văcăreşti organizează şi ea tururi şi chiar lecţii deschise cu elevii şcolilor din Bucureşti, în prezenţa unor specialişti biologi, ornitologi sau ecologi. Iar într-un complex rezidenţial din apropiere, asociaţia a amenajat un observator, plasat la 60 de metri înălţime, de unde vizitatorii pot privi peisajul superb. Un alt semn încurajator este, de asemenea, numărul mare al oamenilor – aproximativ 200 de voluntari – care au participat, la sfîrşitul lunii iunie, la o acţiune de igienizare a Parcului Văcăreşti, organizată de Ministerul Mediului şi de organizaţia Let’s do it Romania, la care a participat inclusiv premierul Dacian Cioloş.

Îl rog pe geograful Andrei Ionel Bergheş să îmi povestească puţin despre flora şi fauna din Bucureşti. „Spaţiile ­verzi din oraş sînt restrînse şi aglomerate în acelaşi timp, prin urmare, nu se poate vorbi despre specii «endemice» de Bucureşti. Există vegetaţia spontană specifică silvostepei, cu păduri de foioase care alternează cu ierburi xerofile. Obligatoriu de vizitat sînt pădurile Băneasa şi Tunari, unde ne mai putem bucura şi de o faună puţin cunoscută pentru bucureşteni (mistreţi, arici, fazani etc.).“

De asemenea, precum notează asociaţia Parcului Naţional Văcăreşti pe site (parcnaturalvacaresti.ro), în spaţiul respectiv trăiesc cîteva specii deosebite. Parcul, cu vegetaţie specifică zonelor umede, oferă o oportunitate pentru botanişti de a face cercetări asupra unei zone perturbate timp de zeci de ani şi care îşi revine încetul cu încetul, fără ajutorul oamenilor. Iar dintre mamifere, putem găsi aici şoareci de cîmp, chiţcani pitici, vidre, chiar şi nevăstuici şi vulpi, aproximativ 90 de specii de păsări şi numeroase reptile şi amfibieni.

Ce planuri de viitor are geograful Andrei Ionel Bergheş în privinţa tururilor sale? „Voi continua cu organizarea unui tur pe lună în Bucureşti, dar mă voi axa pe împrejurimile Capitalei în cele ce urmează, plus alte oraşe accesibile cu trenul (pentru a menţine tururile deschise).“

Iar dumneavoastră vă puteţi crea propriile trasee prin oraş. Nu e nevoie de echipament special pentru a vedea aceste locuri şi multe altele – doar cele necesare unei plimbări mai lungi. Deci, ce mai aşteptaţi?

Foto: wikimedia commons

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.