Omul şi natura

Publicat în Dilema Veche nr. 646 din 7-13 iulie 2016
VI wiki jpg jpeg

Fiecare oraş îşi are clădirile şi spaţiile sale abandonate, locuri unde natura şi-a reintrat în drepturi şi s-a dezvoltat nestingherită – îndeosebi la periferii, însă, uneori, chiar şi în mijlocul aglomerărilor urbane. Iar Bucureştiul nu face excepţie. În acest context, un om interesat de oraşul în care locuieşte s-a hotărît să readucă o parte dintre aceste zone şi în atenţia altor bucureşteni.

Geograful Andrei Ionel Bergheş spune că ideea de a organiza tururi prin părţi mai puţin cunoscute ale Capitalei i-a venit studiind activităţile de acest tip din Bucureşti şi observînd că „ele se restrîng la centrul istoric şi la parcuri, adevăratele locuri interesante din oraş fiind ascunse bine de plimbăreţii obişnuiţi. Socotind după numărul oamenilor participanţi, se poate spune că bucureştenii sînt destul de interesaţi şi de astfel de tururi, nu doar de plimbările prin zone istorice ale oraşului, ceea ce nu poate fi decît îmbucurător. Totuşi, mulţi dintre cei cu care am vorbit mi-au spus că nu ar aborda pe cont propriu traseele, pentru că le este frică“, menţionează Andrei Ionel Bergheş. „Eu le-am spus, însă, că prima dată am fost singur pe toate traseele.“

Cine participă la astfel de tururi ghidate? „Depinde foarte mult de anotimp. Iarna, cînd e ger sau viscol sau ceaţă, cei care ies din casă sînt bătrînii, care au dat o dovadă uriaşă de interes pentru oraş, dar şi pentru simpla mişcare. Sînt mult mai receptivi faţă de tinerii care se ascund în case sau în mall-uri pe astfel de timpuri. Desigur, există şi excepţii. Cînd vine primăvara, se întoarce balanţa, cei mai comozi îşi fac curaj şi pentru plimbări. Cam 30% din ei renunţă pe parcurs, pentru că tururile sînt deschise (oricine poate părăsi grupul cînd doreşte). Astă-iarnă, în schimb, am plecat cu 80 de oameni de la Parcul Bazilescu şi cu 80 am ajuns la Crîngaşi, după ce am traversat cîmpul dintre Giuleşti şi Lacul Morii. O surpriză foarte plăcută mi-a făcut şi un club de munte din Bucureşti, care s-a «abonat» cu fidelitate la tururile acestea.“

Zonele vizitate sînt accesibile oricui şi includ atît arii centrale, cît şi periferia, şi pot constitui alternative de promenadă. De pildă, un tur tematic numit „Pe dealurile Bucureştilor“, desfăşurat pe terasele fluviale ale Dîmboviţei, are 11 kilometri, iar traseul poartă călătorii prin cartierele Cotroceni, Uranus şi Filaret. Puncte de reper: Bisericile Sf. Elefterie Nou şi Sf. Elefterie Vechi, Parcul Romniceanu, Hotelul Marriott, Strada Sirenelor, Palatul Bragadiru şi fabrica de bere, Vama Antrepozite, Şoseaua Viilor, Gara Filaret, Biserica Cuţitul de Argint, Arenele Romane, Mausoleul din Parcul Carol I, Castelul Ţepeş, Strada Candiano Popescu, Strada Xenofon, Catedrala Patriarhală.

„Fac tot posibilul ca tururile să reprezinte acţiuni de conştientizare a populaţiei locale asupra unor obiective cu foarte mare potenţial turistic, dar lăsate de izbelişte. Traseele variază de la un eveniment la altul, dar mă străduiesc ca la un tur să leg două sau trei astfel de obiective, prin trasee exclusiv pietonale, care să nu depăşească 10-12 kilometri. O altă intenţie a mea a fost promovarea unor spaţii naturale nevalorificate corespunzător, cum ar fi salba de lacuri a Colentinei“, menţionează Andrei Ionel Bergheş. „Apa Colentinei a folosit timp de zeci de ani bucureştenilor dornici de petrecut timpul în natură, prin salba de lacuri amenajată începînd cu anul 1935. Într-o capitală europeană codaşă la raportul dintre suprafaţa spaţiului verde şi numărul de locuitori, tendinţa de dispariţie din domeniul public a malurilor Colentinei este alarmantă“, mai spune geograful. Un traseu al lacurilor din sectorul 2, de pildă, include şi Mănăstirea Plumbuita, Biserica Fundenii Doamnei şi Biserica Mărcuţa.

Alt tur invită bucureştenii să vadă cîteva obiective care ar putea constitui o carte de vizită pentru Bucureşti, într-un traseu ce are drept scop conştientizarea locală asupra potenţialului turistic al sectorului 6: tunelul feroviar Lujerului – construit în anii ’80 cu ocazia introducerii în subteran a căii ferate de acces de la pachetul Cotroceni la Depoul Metrorex Ciurel; insula Lacul Morii, cu amenajări de agrement care nu au fost folosite niciodată; biserica Mănăstirii Chiajna, în stare de ruină, construită la 1790 în timpul domnitorului Nicolae Mavrogheni.

Iar în apropierea Bucureştiului, de pildă, Andrei Ionel Bergheş a gîndit un tur prin Chitila, care include Fortul 1 Chitila din centura de fortificaţii, Parcul Dendrologic Chitila şi Palatul Mogoşoaia – casa Marthei Bibescu, astăzi parte a Centrului Cultural Palatele Brâncoveneşti.

Unul dintre cele mai inedite locuri din Capitală este însă Parcul Văcăreşti („delta dintre blocuri“, cum a mai fost numit) – pe locul unui fost lac de acumulare din perioada comunistă, un teren de 180 de hectare, s-a dezvoltat un ecosistem deosebit, cu mlaştini, ochiuri de apă, stufăriş, creîndu-se, în timp, în mod natural, un habitat pentru numeroase specii de păsări, reptile, dar şi mamifere mici. În luna mai a acestui an, a fost adoptată hotărîrea de Guvern prin care Parcul Naţional Văcăreşti a devenit arie protejată prin lege. Zona e un foarte bun exemplu de putere a naturii de a-şi recîştiga drepturile, fără vreo intervenţie din partea omului, şi asta chiar în mijlocul celei mai mari aglomerări urbane din ţară.

Încerc să aflu dacă, după participarea la aceste tururi, oamenii se implică mai apoi în activităţi de protejare a patrimoniului sau a parcurilor naturale, cum e, de exemplu, Parcul Văcăreşti. Andrei Ionel Bergheş îmi răspunde: „Nu ştiu cîţi dintre cei care au fost cu mine la Văcăreşti se şi implică în activitatea Parcului Natural, dar am speranţa că am contribuit măcar puţin la protejarea spaţiului. Am încercat mai demult să pun la cale cu ei o acţiune de igienizare a tunelului de la Lujerului, însă a rămas la stadiul de idee.“

Asociaţia care se ocupă de Parcul Văcăreşti organizează şi ea tururi şi chiar lecţii deschise cu elevii şcolilor din Bucureşti, în prezenţa unor specialişti biologi, ornitologi sau ecologi. Iar într-un complex rezidenţial din apropiere, asociaţia a amenajat un observator, plasat la 60 de metri înălţime, de unde vizitatorii pot privi peisajul superb. Un alt semn încurajator este, de asemenea, numărul mare al oamenilor – aproximativ 200 de voluntari – care au participat, la sfîrşitul lunii iunie, la o acţiune de igienizare a Parcului Văcăreşti, organizată de Ministerul Mediului şi de organizaţia Let’s do it Romania, la care a participat inclusiv premierul Dacian Cioloş.

Îl rog pe geograful Andrei Ionel Bergheş să îmi povestească puţin despre flora şi fauna din Bucureşti. „Spaţiile ­verzi din oraş sînt restrînse şi aglomerate în acelaşi timp, prin urmare, nu se poate vorbi despre specii «endemice» de Bucureşti. Există vegetaţia spontană specifică silvostepei, cu păduri de foioase care alternează cu ierburi xerofile. Obligatoriu de vizitat sînt pădurile Băneasa şi Tunari, unde ne mai putem bucura şi de o faună puţin cunoscută pentru bucureşteni (mistreţi, arici, fazani etc.).“

De asemenea, precum notează asociaţia Parcului Naţional Văcăreşti pe site (parcnaturalvacaresti.ro), în spaţiul respectiv trăiesc cîteva specii deosebite. Parcul, cu vegetaţie specifică zonelor umede, oferă o oportunitate pentru botanişti de a face cercetări asupra unei zone perturbate timp de zeci de ani şi care îşi revine încetul cu încetul, fără ajutorul oamenilor. Iar dintre mamifere, putem găsi aici şoareci de cîmp, chiţcani pitici, vidre, chiar şi nevăstuici şi vulpi, aproximativ 90 de specii de păsări şi numeroase reptile şi amfibieni.

Ce planuri de viitor are geograful Andrei Ionel Bergheş în privinţa tururilor sale? „Voi continua cu organizarea unui tur pe lună în Bucureşti, dar mă voi axa pe împrejurimile Capitalei în cele ce urmează, plus alte oraşe accesibile cu trenul (pentru a menţine tururile deschise).“

Iar dumneavoastră vă puteţi crea propriile trasee prin oraş. Nu e nevoie de echipament special pentru a vedea aceste locuri şi multe altele – doar cele necesare unei plimbări mai lungi. Deci, ce mai aşteptaţi?

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Coasta Amalfi un loc cum altul nu este în lume Colaj YouTube BackPackYourLife
Fascinație. „Destinația care mi-a schimbat părerea despre Italia. E locul perfect pentru luna de miere”
Un popular vlogger român, BlackPackYourLife, a recunoscut că nu mai vrea să plece din Italia, pe care a evitat-o timp de mulți ani, după ce a vizitat Coasta Amalfi în plină toamnă. Și chiar dacă experiența i-a dat peste cap toate calculele, în final a menționat că merită întreaga aventură trăită.
rachete grad
Detaliul care trebuie speculat de Occident pentru a rupe avantajul Rusiei pe frontul din Ucraina. Explicațiile analiștilor militari
Rusia are un avantaj față de Ucraina când vine vorba de artilerie - care este încă rege. O nouă analiză a identificat mai multe modalități prin care Occidentul poate întrerupe lanțul de aprovizionare cu artilerie al Rusiei.
karakul
Oaia cu pielicele unicat în lume, preferata lui Ceaușescu. A fost creată la una dintre cele mai importante instituții de cercetare zootehnică
România se află în topul european ca număr de ovine și caprine. Iar vârful de lance românesc în cercetare și dezvoltare de noi variații și specii în domeniul ovin, se află în județul Botoșani. Stațiunea de Cercetare de la Popouți este unicat în Europa reușind să creeze o super-oaie.
Secretele longevității și sănătății japoneze Colaj
Cele patru secrete ale longevității japoneze. Ce obiceiuri alimentare pot schimba viața, deși românii le ignoră
Japonia, renumită pentru longevitate și sănătate excelentă, atrage atenția asupra stilului său de viață sănătos. Un antrenor de sănătate, Shivangi Desai, a călătorit în această țară fascinantă pentru a descoperi secretele care contribuie la acest fenomen remarcabil.
shutterstock 2449912617 jpeg
Povestea lui Bachus: de la vița grecilor din Milet la licoarea industrială a comuniștilor. Cum s-a produs prima șampanie românească
Podgoriile de pe teritoriul României s-au reinventat de-a lungul secolelor, cu soiuri aduse de peste hotare și frumos aclimatizate sau cu unele primite-n dar, pe filieră nobilă.
radiografie dentara1 pexels jpg
Revoluție în stomatologie. Regenerarea dinților pentru ar putea fi posibilă până în 2030. Au început testele pe oameni
Imaginați-vă o lume în care pierderea dinților nu mai reprezintă o problemă permanentă. Un medicament revoluționar, după ani de studii promițătoare efectuate pe șoareci și dihori, ar putea transforma această viziune în realitate până în 2030.
Mircea Lucescu (Sportpictures) jpg
România, pe val în Liga Națiunilor. Planurile selecționerului Mircea Lucescu
Naționala se pregătește pentru duelul cu Lituania.
Radu Dragusin (Sportpictures) jpg
Radu Drăgușin, primul gol la națională. Cum a reacționat fundașul român
Radu Drăgușin a înscris golul cu numărul trei al României în victoria cu Cipru.
Ruschita  Foto Traian Manu JPG
Ce se ascunde în adâncurile Munților Poiana Ruscă. Secretele industriei abandonate după două secole
Habsburgii și, mai târziu, regimul comunist, au încercat să exploateze intens câteva dintre marile bogății ascunse în Munții Poiana Ruscă. Industria dezvoltată aici vreme de peste două secole este acum istorie, însă povestea vechilor uzine continuă să îi tulbure pe unii localnici.