Omul ┼či natura

Publicat în Dilema Veche nr. 646 din 7-13 iulie 2016
VI wiki jpg jpeg

Fiecare ora┼č ├«┼či are cl─âdirile ┼či spa┼úiile sale abandonate, locuri unde natura ┼či-a reintrat ├«n drepturi ┼či s-a dezvoltat nestingherit─â ÔÇô ├«ndeosebi la periferii, ├«ns─â, uneori, chiar ┼či ├«n mijlocul aglomer─ârilor urbane. Iar Bucure┼čtiul nu face excep┼úie. ├Än acest context, un om interesat de ora┼čul ├«n care locuie┼čte s-a hot─âr├«t s─â readuc─â o parte dintre aceste zone ┼či ├«n aten┼úia altor bucure┼čteni.

Geograful Andrei Ionel Berghe┼č spune c─â ideea de a organiza tururi prin p─âr┼úi mai pu┼úin cunoscute ale Capitalei i-a venit studiind activit─â┼úile de acest tip din Bucure┼čti ┼či observ├«nd c─â ÔÇ×ele se restr├«ng la centrul istoric ┼či la parcuri, adev─âratele locuri interesante din ora┼č fiind ascunse bine de plimb─âre┼úii obi┼čnui┼úi. Socotind dup─â num─ârul oamenilor participan┼úi, se poate spune c─â bucure┼čtenii s├«nt destul de interesa┼úi ┼či de astfel de tururi, nu doar de plimb─ârile prin zone istorice ale ora┼čului, ceea ce nu poate fi dec├«t ├«mbucur─âtor. Totu┼či, mul┼úi dintre cei cu care am vorbit mi-au spus c─â nu ar aborda pe cont propriu traseele, pentru c─â le este fric─âÔÇť, men┼úioneaz─â Andrei Ionel Berghe┼č. ÔÇ×Eu le-am spus, ├«ns─â, c─â prima dat─â am fost singur pe toate traseele.ÔÇť

Cine particip─â la astfel de tururi ghidate? ÔÇ×Depinde foarte mult de anotimp. Iarna, c├«nd e ger sau viscol sau cea┼ú─â, cei care ies din cas─â s├«nt b─âtr├«nii, care au dat o dovad─â uria┼č─â de interes pentru ora┼č, dar ┼či pentru simpla mi┼čcare. S├«nt mult mai receptivi fa┼ú─â de tinerii care se ascund ├«n case sau ├«n mall-uri pe astfel de timpuri. Desigur, exist─â ┼či excep┼úii. C├«nd vine prim─âvara, se ├«ntoarce balan┼úa, cei mai comozi ├«┼či fac curaj ┼či pentru plimb─âri. Cam 30% din ei renun┼ú─â pe parcurs, pentru c─â tururile s├«nt deschise (oricine poate p─âr─âsi grupul c├«nd dore┼čte). Ast─â-iarn─â, ├«n schimb, am plecat cu 80 de oameni de la Parcul Bazilescu ┼či cu 80 am ajuns la Cr├«nga┼či, dup─â ce am traversat c├«mpul dintre Giule┼čti ┼či Lacul Morii. O surpriz─â foarte pl─âcut─â mi-a f─âcut ┼či un club de munte din Bucure┼čti, care s-a ┬źabonat┬╗ cu fidelitate la tururile acestea.ÔÇť

Zonele vizitate s├«nt accesibile oricui ┼či includ at├«t arii centrale, c├«t ┼či periferia, ┼či pot constitui alternative de promenad─â. De pild─â, un tur tematic numit ÔÇ×Pe dealurile Bucure┼čtilorÔÇť, desf─â┼čurat pe terasele fluviale ale D├«mbovi┼úei, are 11 kilometri, iar traseul poart─â c─âl─âtorii prin cartierele Cotroceni, Uranus ┼či Filaret. Puncte de reper: Bisericile Sf. Elefterie Nou ┼či Sf. Elefterie Vechi, Parcul Romniceanu, Hotelul Marriott, Strada Sirenelor, Palatul Bragadiru ┼či fabrica de bere, Vama Antrepozite, ┼×oseaua Viilor, Gara Filaret, Biserica Cu┼úitul de Argint, Arenele Romane, Mausoleul din Parcul Carol I, Castelul ┼óepe┼č, Strada Candiano Popescu, Strada Xenofon, Catedrala Patriarhal─â.

ÔÇ×Fac tot posibilul ca tururile s─â reprezinte ac┼úiuni de con┼čtientizare a popula┼úiei locale asupra unor obiective cu foarte mare poten┼úial turistic, dar l─âsate de izbeli┼čte. Traseele variaz─â de la un eveniment la altul, dar m─â str─âduiesc ca la un tur s─â leg dou─â sau trei astfel de obiective, prin trasee exclusiv pietonale, care s─â nu dep─â┼čeasc─â 10-12 kilometri. O alt─â inten┼úie a mea a fost promovarea unor spa┼úii naturale nevalorificate corespunz─âtor, cum ar fi salba de lacuri a ColentineiÔÇť, men┼úioneaz─â Andrei Ionel Berghe┼č. ÔÇ×Apa Colentinei a folosit timp de zeci de ani bucure┼čtenilor dornici de petrecut timpul ├«n natur─â, prin salba de lacuri amenajat─â ├«ncep├«nd cu anul 1935. ├Äntr-o capital─â european─â coda┼č─â la raportul dintre suprafa┼úa spa┼úiului verde ┼či num─ârul de locuitori, tendin┼úa de dispari┼úie din domeniul public a malurilor Colentinei este alarmant─âÔÇť, mai spune geograful. Un traseu al lacurilor din sectorul 2, de pild─â, include ┼či M─ân─âstirea Plumbuita, Biserica Fundenii Doamnei ┼či Biserica M─ârcu┼úa.

Alt tur invit─â bucure┼čtenii s─â vad─â c├«teva obiective care ar putea constitui o carte de vizit─â pentru Bucure┼čti, ├«ntr-un traseu ce are drept scop con┼čtientizarea local─â asupra poten┼úialului turistic al sectorului 6: tunelul feroviar Lujerului ÔÇô construit ├«n anii ÔÇÖ80 cu ocazia introducerii ├«n subteran a c─âii ferate de acces de la pachetul Cotroceni la Depoul Metrorex Ciurel; insula Lacul Morii, cu amenaj─âri de agrement care nu au fost folosite niciodat─â; biserica M─ân─âstirii Chiajna, ├«n stare de ruin─â, construit─â la 1790 ├«n timpul domnitorului Nicolae Mavrogheni.

Iar ├«n apropierea Bucure┼čtiului, de pild─â, Andrei Ionel Berghe┼č a g├«ndit un tur prin Chitila, care include Fortul 1 Chitila din centura de fortifica┼úii, Parcul Dendrologic Chitila ┼či Palatul Mogo┼čoaia ÔÇô casa Marthei Bibescu, ast─âzi parte a Centrului Cultural Palatele Br├óncovene┼čti.

Unul dintre cele mai inedite locuri din Capital─â este ├«ns─â Parcul V─âc─âre┼čti (ÔÇ×delta dintre blocuriÔÇť, cum a mai fost numit) ÔÇô pe locul unui fost lac de acumulare din perioada comunist─â, un teren de 180 de hectare, s-a dezvoltat un ecosistem deosebit, cu mla┼čtini, ochiuri de ap─â, stuf─âri┼č, cre├«ndu-se, ├«n timp, ├«n mod natural, un habitat pentru numeroase specii de p─âs─âri, reptile, dar ┼či mamifere mici. ├Än luna mai a acestui an, a fost adoptat─â hot─âr├«rea de Guvern prin care Parcul Na┼úional V─âc─âre┼čti a devenit arie protejat─â prin lege. Zona e un foarte bun exemplu de putere a naturii de a-┼či rec├«┼čtiga drepturile, f─âr─â vreo interven┼úie din partea omului, ┼či asta chiar ├«n mijlocul celei mai mari aglomer─âri urbane din ┼úar─â.

├Äncerc s─â aflu dac─â, dup─â participarea la aceste tururi, oamenii se implic─â mai apoi ├«n activit─â┼úi de protejare a patrimoniului sau a parcurilor naturale, cum e, de exemplu, Parcul V─âc─âre┼čti. Andrei Ionel Berghe┼č ├«mi r─âspunde: ÔÇ×Nu ┼čtiu c├«┼úi dintre cei care au fost cu mine la V─âc─âre┼čti se ┼či implic─â ├«n activitatea Parcului Natural, dar am speran┼úa c─â am contribuit m─âcar pu┼úin la protejarea spa┼úiului. Am ├«ncercat mai demult s─â pun la cale cu ei o ac┼úiune de igienizare a tunelului de la Lujerului, ├«ns─â a r─âmas la stadiul de idee.ÔÇť

Asocia┼úia care se ocup─â de Parcul V─âc─âre┼čti organizeaz─â ┼či ea tururi ┼či chiar lec┼úii deschise cu elevii ┼čcolilor din Bucure┼čti, ├«n prezen┼úa unor speciali┼čti biologi, ornitologi sau ecologi. Iar ├«ntr-un complex reziden┼úial din apropiere, asocia┼úia a amenajat un observator, plasat la 60 de metri ├«n─âl┼úime, de unde vizitatorii pot privi peisajul superb. Un alt semn ├«ncurajator este, de asemenea, num─ârul mare al oamenilor ÔÇô aproximativ 200 de voluntari ÔÇô care au participat, la sf├«r┼čitul lunii iunie, la o ac┼úiune de igienizare a Parcului V─âc─âre┼čti, organizat─â de Ministerul Mediului ┼či de organiza┼úia LetÔÇÖs do it Romania, la care a participat inclusiv premierul Dacian Ciolo┼č.

├Äl rog pe geograful Andrei Ionel Berghe┼č s─â ├«mi povesteasc─â pu┼úin despre flora ┼či fauna din Bucure┼čti. ÔÇ×Spa┼úiile ┬şverzi din ora┼č s├«nt restr├«nse ┼či aglomerate ├«n acela┼či timp, prin urmare, nu se poate vorbi despre specii ┬źendemice┬╗ de Bucure┼čti. Exist─â vegeta┼úia spontan─â specific─â silvostepei, cu p─âduri de foioase care alterneaz─â cu ierburi xerofile. Obligatoriu de vizitat s├«nt p─âdurile B─âneasa ┼či Tunari, unde ne mai putem bucura ┼či de o faun─â pu┼úin cunoscut─â pentru bucure┼čteni (mistre┼úi, arici, fazani etc.).ÔÇť

De asemenea, precum noteaz─â asocia┼úia Parcului Na┼úional V─âc─âre┼čti pe site (parcnaturalvacaresti.ro), ├«n spa┼úiul respectiv tr─âiesc c├«teva specii deosebite. Parcul, cu vegeta┼úie specific─â zonelor umede, ofer─â o oportunitate pentru botani┼čti de a face cercet─âri asupra unei zone perturbate timp de zeci de ani ┼či care ├«┼či revine ├«ncetul cu ├«ncetul, f─âr─â ajutorul oamenilor. Iar dintre mamifere, putem g─âsi aici ┼čoareci de c├«mp, chi┼úcani pitici, vidre, chiar ┼či nev─âstuici ┼či vulpi, aproximativ 90 de specii de p─âs─âri ┼či numeroase reptile ┼či amfibieni.

Ce planuri de viitor are geograful Andrei Ionel Berghe┼č ├«n privin┼úa tururilor sale? ÔÇ×Voi continua cu organizarea unui tur pe lun─â ├«n Bucure┼čti, dar m─â voi axa pe ├«mprejurimile Capitalei ├«n cele ce urmeaz─â, plus alte ora┼če accesibile cu trenul (pentru a men┼úine tururile deschise).ÔÇť

Iar dumneavoastr─â v─â pute┼úi crea propriile trasee prin ora┼č. Nu e nevoie de echipament special pentru a vedea aceste locuri ┼či multe altele ÔÇô doar cele necesare unei plimb─âri mai lungi. Deci, ce mai a┼čtepta┼úi?

Foto: wikimedia commons

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.