Omul sfințește locul?

Publicat în Dilema Veche nr. 957 din 11 august – 17 august 2022
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg

În urmă cu mulți ani, cînd colindam țara după „subiecte” jurnalistice, mi-am dat seama cît de important este locul într-un reportaj. Se întîmpla de multe ori ca locul în sine, istoria lui să reprezinte un „subiect”. Atunci trebuia să stau mai multe zile ca să mă acomodez cu locul, să-l înțeleg, să pot descrie în cuvinte, să nu fie doar o perspectivă superficială asupra locului. Locul în sine înseamnă atmosferă, începînd de la amplasarea lui, spațiul geografic, peisaj – de pildă, un sat de munte este cu totul diferit față de unul de cîmpie, marea imprimă locurilor de pe coastă o cu totul altă stare, un rîu poate transforma în mod radical o așezare pe care o traversează. Apoi urmează spațiul construit, adică modul în care s-au folosit oamenii de acel loc. Arhitectura lui. Într-un fel arată un sat din Ardeal, în alt fel unul din cîmpia Bărăganului. Dacă ești într-o zonă de dealuri, vei întîlni vii și livezi, la cîmpie casele sînt mai adunate, înșirate pe marginea drumului principal – care înseamnă negoț, legătura locului respectiv cu lumea cea largă –, la mare principala activitate se desfășoară în jurul unui port, cetatea inițială și/sau biserica sînt amplasate întotdeauna sus, pe colină, din motive strategice etc. Orice loc are un centru, acolo unde trăiesc oameni mai înstăriți, casele sînt mai frumoase, aici se află și clădirile administrative, și o periferie destinată inițial săracilor, deși în ultima vreme există tendința ca tocmai oamenii înstăriți să migreze spre periferie, sufocați de aglomerația din centru, așa apar suburbiile care nu mai fac parte din întreg, sînt niște locuri în sine. Colindînd prin țară, așa cum spuneam, am descoperit cît de mult a urîțit comunismul niște locuri care își aveau un rost al lor, cum a schimbat, de exemplu, utilitatea locului prin construirea de fabrici și uzine, unele sate au fost ridicate la rangul de oraș, de municipiu, astăzi în părăsire (locurile unde trăiește o populație îmbătrînită sînt altfel, desigur, decît locurile populate de tineri). Pînă și în Maramureș, un loc cu un specific al construirii, am văzut blocuri socialiste ridicate chiar în vatra satului. Noul capitalism a urîțit din nou locurile, însă de data aceasta vina nu a fost a vreunui regim, ci a oamenilor care le locuiau și care nu au o educație estetică, nu știu să păstreze specificul, nu-i interesează. Vile kitsch cu cîte patru etaje, vopsite în roz, au înlocuit casele tradiționale, casa bătrînească era privită cu dispreț. Faimoasele porți maramureșene au fost înlăturate pentru că nu mai corespundeau noului, vieții moderne, apoi de cîțiva ani a început o întreagă campanie de reabilitare a lor, pentru că localnicii și-au dat seama că dau bine pentru turiști. În locurile turistice cum sînt cele de la mare s-a construit haotic și fără nici o gîndire. La fel și în marile orașe. Atmosfera de odinioară a locurilor se pierde, ele nu mai există decît în memoria unor generații sau în cel mai bun caz în fotografii. Locurile din memorie nici nu mai sînt niște locuri reale, aici începe deja ficțiunea. Locul idilic al copilăriei e un loc fictiv. Locurile povestite se transformă în literatură. De fapt, nu putem vorbi despre un loc fără a vorbi despre amprenta pe care omul și-a pus-o, într-un fel sau altul, asupra lui. Omul sfințește locul? Nu este valabil întotdeauna, oamenii pot distruge un loc, îl pot transforma atît de mult încît acesta să devină de nerecunoscut. Pentru că locul reprezintă în primul rînd oamenii locului. Orice loc poate avea un farmec al său, mai ales locurile de care ne leagă amintiri. Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine în memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experiențe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma într-un loc detestabil. Totuși, ce înseamnă pînă la urmă spiritul locului? Despre toate acestea vom discuta în Dosarul de față.      

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

poluare matasari Foto
Poluarea poate fi măsurată de pe mobil
CalitateAer este noua aplicaţie de monitorizare finanţată din Fondul de Mediu, pe baza datelor centralizate de toate cele 162 de staţii de monitorizare amplasate la nivel naţional, a anunţat, marţi, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos.
Matteo - Chefi la cutite Foto Antena 1 jpg
„Chefi la cuțite“: Matteo Afloarei, un adolescent cu nanism, i-a cucerit pe chefi
Concurentul are 14 ani, a crescut în Italia și i-a emoționat profund pe cei trei membri ai juriului. Acesta le-a scris o scrisoare înduioșătoare.
Piotr Tolstoi FOTO EPA EFE jpg
Înalt oficial rus, despre folosirea armelor nucleare: Nu va fi nevoie. Armata rusă va cuceri Kievul
Vicepreşedintele Dumei de Stat, Piotr Tolstoi, susține că Rusia nu va recurge la arme nucleare în Ucraina, întrucât poate cuceri Kievul cu ajutorul oamenilor mobilizați recent.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.