Obsedantul deceniu

Publicat în Dilema Veche nr. 448 din 13-19 septembrie 2012
Obsedantul deceniu jpeg

Jorge Luis Borges spune că nu putem avea amintiri exacte, că nu facem altceva decît să reluăm ultima imagine a amintirilor la care ne-am gîndit. Dar nu mă interesează exactitatea şi nici măcar veridicitatea cînd vine vorba despre amintirile mele. Ele, distorsionate sau nu de memorie, mă fac să cred că am un trecut, dincolo de orice statistici oficiale, şi asta îmi dă o curioasă încredere că lucrurile au sens, că nu sînt singur cu desăvîrşire, că am ceva de a face cu tînărul din anii ’90. Dar tot ele, amintirile (puternice ca nişte tauri, zice Angela Marinescu), mă fac uneori să cred că nimic nu are sens, că nu am prea mult de-a face cu tînărul care eram atunci, că sînt umilitor de singur. Aşa că acum, chiar acum cînd scriu aceste rînduri, cred că orice poveste despre trecut e o poveste despre singurătate.

Înainte de anii ’90 şi pînă prin 1991, în casa părinţilor mei, în camera care dădea la stradă, era un magazin de pîine. Aşa se face că, la Revoluţie şi în primele zile din ianuarie, camera în care se afla un televizor alb-negru Diamant 75 a fost plină de oameni care veneau să-şi cumpere pîine şi, cu un drum, aflau şi ce se mai întîmpla în ţară. Astfel am asistat la primele divergenţe politice, divergenţe care pe mine nu prea mă interesau. Aveam 19 ani, tocmai trăisem o revoluţie de secol XIX, adică de un romantism desăvîrşit, scăldată în sînge, în eroism şi în poezie. Credeam că lucrurile vor merge de la sine mult mai bine, credeam că se deschiseseră nişte porţi, deşi nu prea ştiam înspre ce dădeau acele porţi. Eram plin de visuri, plin de speranţe şi cam atît. Nu mă bazam pe nimic, mergeam orbeşte, de fapt, aşteptam orbeşte. Citeam şi scriam pe rupte. Aveam convingerea că a fi poet înseamnă a vedea lucrurile într-un anumit fel, a vieţui poetic. Nu ştiam nimic despre publicare, nu ştiam ce înseamnă să ai o carte în librării. Am făcut armata, am fost şomer, am plecat din casa părinţilor mei, fără să ştiu că urma să schimb destul de multe locuinţe în mai puţin de şapte ani. Trăiam în apartamente sordide, dar mintea mea era o vizuină luminată şi totul se petrecea în irealitatea imediată. Ceva mai mult de un an am locuit într-o cameră din Hotelul Hebe, împlinindu-mi astfel unul dintre cele mai nebuneşti visuri din adolescenţa mea, un vis literar: acela de a trăi într-un hotel. Eram sărac lipit, dar locuiam într-un hotel. Aveam (şi am) cei mai buni prieteni din lume: John Florin Partene şi Dan Coman. Continuam să nu am nici o carte publicată, dar credeam în poezie mai mult ca oricînd. I-am cunoscut pe Mihai Ursachi, pe Iustin Panţa, pe Angela Marinescu, pe Ion Mureşan. Pe măsură ce idealurile Revoluţiei din 1989 erau îndepărtate de Iliescu & Co. (citeşte Iliescu & Tov.), pe măsură ce anii ’90 păreau că vor rămîne pentru mine drept cei mai cumpliţi sau îngrozitori ani ai vieţii mele, mă scufundam tot mai mult în cetitul cărţilor, mă refugiam în munca la o carte iluzorie. Entuziasmul politic îmi dispăruse de mult, călcat de cizmele minerilor. Fraternitatea din iarna ’89-’90 nu mai era posibilă, şi nici ingenuitatea. Entuziasmul care acoperise atunci lipsa noastră crasă de cultură democratică se dusese de rîpă.

Apoi am plecat în Spania, am luat distanţă faţă de lumea literară (căreia nici nu-i aparţineam) şi de jalnicele lupte pentru putere duse de o mînă de politicieni (mereu aceiaşi, de parcă poporul român ar avea numai mîna stîngă). Dar să nu credeţi că-mi păsa cu adevărat din pricina asta. Îmi vedeam de viaţa mea, încercam să înţeleg ce se întîmplă cu mine (poporul, masele sînt detestabile), aşa cum încerc şi în ziua de azi, cînd hârca bolşevică a lui Ion Iliescu a mai produs doi avortoni. Am fost şi sper să rămîn exact aşa cum era Hemingway la Paris:  foarte sărac şi foarte fericit. 

Marin Mălaicu-Hondrari este scriitor. 

Foto: L. Muntean

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Gianina Petrescu 12 foto arhiva personala jpg
Cel mai longeviv manechin din România. „Frumusețea nu are vârstă, iar feminitatea evoluează, nu dispare”
În vârstă de 44 de ani, Gianina Petrescu, deţine un adevărat record de longevitate în lumea modei din țara noastră: este manechin de la vârstă de 14 ani, având practic peste 30 de ani de modelling. Gianina are numeroase titluri de miss în carieră.
image png
Ce se întâmplă dacă bei un smoothie de banane în fiecare zi la micul dejun și care sunt beneficiile sale?
Diminețile sunt tot mai agitate, iar mulți dintre noi căutăm soluții rapide, dar sănătoase, pentru micul dejun.
Autostrada cu tuneluri, zona margina in șantier  video Adevărul Daniel Guță mp4 thumbnail png
Marile tuneluri din vestul României prind contur. Imagini spectaculoase de pe șantierul Autostrăzii Lugoj - Deva
Începute în februarie, lucrările de foraje la tunelurile de pe sectorul nefinalizat al Autostrăzii Lugoj – Deva au avansat semnificativ, iar pe șantier sunt mobilizați peste 700 de muncitori. „Autostrada cu tuneluri” trebuie finalizată în 2026.
a04e099e0b497b2612d448f9ca1ad2dade02a2cb webp
Exploziile care au distrus unul din cele mai mari arsenale de rachete ale Rusiei, provocate de neglijență, spun serviciile secrete britanice
O combinație de manipulare defectuoasă a armelor și practici de depozitare necorespunzătoare a dus probabil la exploziile care au distrus arsenalul Direcției Principale de Rachete și Artilerie 51 (GRAU) a Rusiei la sfârșitul lunii aprilie, a declarat miercuri Ministerul britanic al Apărării.
image png
Grădinarii ascund acest truc. Singurul ingredient care face iarba să fie perfect verde
Cum se face că, în timp ce la unii iarba crește rară, galbenă sau acoperită de mușchi, la alții pare desprinsă dintr-o reclamă – de un verde intens, densă și catifelată?
El Alamein, „Maldivele Egiptului” de pe coasta Mediteranei o nouă destinație pentru turiștii români Sursă Join Up
Egiptul, țara în care negocierea este un obicei, iar prețurile pot fi reduse chiar și de două-trei ori
Egiptul oferă o experiență climatică unică, cu aer uscat, temperaturi constante și briza răcoritoare care fac ca +35°C să fie o temperatură surprinzător de suportabilă. Mai mult, obișnuitele negocieri vă pot ajuta să obțineți prețuri și de două-trei ori mai mici.
analiza-economica-proiectie-financiara-economist-calcule-grafice-evaluare-companii
Criza lanțurilor de aprovizionare. Cum forțează războiul comercial companiile să caute alternative
Creșterea volatilității pieței, provocată de schimbările politicilor comerciale și tarifare, va amâna cel mai probabil deciziile de investiții, însă motivația pentru realizarea de tranzacții se va menține.
Zodii, Shutterstock jpg
Zodia care o să fie în al nouălea cer, în acest weekend. Vestea care îi schimba anul și poate chiar viața
Pentru unii, acest weekend vine cu relaxare. Pentru alții, cu revelații. Dar pentru o anumită zodie, zilele care urmează vor fi marcate de un moment de fericire pură – un eveniment neașteptat, o veste uriașă sau o împlinire care schimbă tot.
Bătălia de la Rovine  Foto twitter com
O istorie mai puțin cunoscută a românilor. Când au avut loc, de fapt, primele lupte cu turcii și motivul adevărat de la care au pornit
Prima bătălie dintre români și turci nu a fost cea de la Rovine. A fost, să zicem, prima mare invazie otomană în teritoriile valahe, dar nu și prima confruntare. De fapt, primele conflicte dintre români și turci au pornit de la stăpânirea asupra Dobrogei, cu atacuri de-o parte și de alta.