Obiectele noastre cele de toate zilele

Eli BĂDICĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 633 din 7-13 aprilie 2016
Obiectele noastre cele de toate zilele jpeg

Diminețile vin odată cu sunetul alarmei. După închiderea aplicației, înainte de a sări din pat, ne trezim verificînd telefonul, trecem de la citirea mesajelor primite peste noapte la ultimele știri, lucruri pe care le înțelegem pe jumătate, încă adormiți. La cafea, reluăm o parte din proces, citim în tihnă articolele care ne-au atras atenția, răspundem la mesaje, apreciem, comentăm și împărtășim postările prietenilor noștri de pe Facebook, Twitter, Instagram ș.a.m.d. Ne planificăm ziua fie prin instrumente online, fie offline. Ne umplem termosul cu cafea și ne punem în rucsacuri sau genți toate celelalte obiectele care ne sînt indispensabile – laptopul, agenda, cartea pentru drumuri, căștile, hainele, pixurile, țigările... Pornim spre birou în mașina personală, un membru important al familiei. Ne întoarcem de la serviciu și ne relaxăm urmărind filme exclusiv pe ecranul plat de x centrimetri.

Petrecem fiecare zi alături de zeci de obiecte. Ținem la ele, le aranjăm întotdeauna astfel încît să le putem accesa ușor, le folosim într-o anumită ordine și cu scopuri precise. Fără obiectele acestea nu ne-am imagina viața. Sau, în orice caz, ea ar arăta cu totul altfel. Interacțiunile noastre cu obiectele devin micile noastre obsesii cotidiene. Că ne place sau nu, sîntem dependenți de obiecte. Și ele ne influențează și modul de a ne raporta la ceilalți.

În 2002, Ioana Popescu scria în volumul Foloasele privirii. Unsprezece încercări de etnologie alternativă (Paideia, p. 65) că „pentru oamenii oraşului şi ai culturii moderne, obiectele aparţin zonei neînsufleţitului, sînt prezenţe pasive, manipulabile oricînd şi oricum, făcute să servească şi, mai ales, să fie mereu înlocuite. În societatea actuală de consum obiectul este destinat folosinţei pe o perioadă scurtă, pînă ce va fi înlocuit, în perfectă stare de funcţionare, de către un altul – mai adaptat lumii contemporane, producător de plus de comoditate şi minus de efort”. Într-adevăr, multe obiecte sînt destinate confortului nostru și, atunci cînd vine vremea (a se citi „cînd apare un produs mai bun”), le înlocuim fără nici o strîngere de inimă. Trăim doar în secolul XXI, cel dominat de tehnologie și consumism. Dar nu toate obiectele sînt produse, pe unele le învestim cu suflet, le promovăm la rang de extensii ale noastre, le întrebuințăm cu grijă, le personalizăm, le dăm o identitate pe gustul nostru. Povestim despre ele – uneori, mai mult decît despre orice/oricine altceva/altcineva.

Amintiți-vă de momentele în care v-ați uitat iPhone-ul acasă. Sau de cele în care v-a fost subtilizat în metrou. Nu-i așa că ați avut o senzație de goliciune la gîndul că cineva s-a uitat prin mobilul dumneavoastră? Ori, poate, ați resimțit o angoasă care v-a blocat întreaga zi? Gîndiți-vă acum și la cît de supărați sînteți cînd cineva vă „invadează” biroul și vi-l lasă într-o completă dezordine. Productivitatea scade, frustrarea crește. V-ați pierdut cartea favorită? Debusolare. V-a fost ridicat automobilul personal? Derută. A murit, pe cîmpul de bătălie, laptopul? Priveghi, nimic nu va mai fi la fel. V-ați scăpat agenda într-o baltă? Tristețe, este de neînlocuit.

Sigur, trecem peste toate acestea, nu rămîne nimeni încrîncenat, însă obsesiile și modul în care interacționăm cu aceste obiecte apropiate de noi se transferă în obiectele recuperate, regăsite, achiziționate. Obiceiurile sînt foarte greu de schimbat, mai ales atunci cînd ele par să ne satisfacă cele mai rîvnite nevoi.

Cred cu tărie că legătura noastră cu obiectele nu s-a pierdut, ci s-a transformat. Abia de aici începe discuția. Terenul este generos și se cere sondat de specialiști, în profunzime. Iar concluziile vor fi, nu am nici o îndoială, interesante.

Pînă una, alta, voi ce mici obsesii legate de obiecte aveți? Ce simțiți că vă definește în interacțiunea cu acestea?

Eli Bădică este jurnalistă, coordonator bookaholic.ro.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

coltea jpg
Clădirea din România, construită în 1704, unde se află cel mai înalt turn din țară. A ars în 1739
Nenumărați români trec zilnic pe lângă această clădire din București, însă doar foarte puțini știu cât de importantă este, cu adevărat, pentru istoria orașului. Nu doar că este cel mai vechi spital din București, dar, cândva, adăpostea și cea mai înaltă clădire de la acea vreme.
Romania   Schengen Foto shutterstock 2345910601 jpg
Aderarea României la Schengen terestru: Întâlnire, vineri, între România, Austria şi Bulgaria
Miniştrii afacerilor interne din România, Bulgaria, Ungaria şi Austria se reunesc, vineri, la Budapesta, pentru discuţii informale legate de data la care ar urma să aibă loc intrarea României şi Bulgariei în Schengen terestru.
stampila de vot alegeri romania foto inquam photos
De ce acte avem nevoie pentru a vota la alegerile prezidențiale
Pe 24 noiembrie 2024, românii sunt chemați la urne. Important de reținut este că nu toate documentele de identitate sunt acceptate pentru a putea exercita dreptul de vot, așa cum este pașaportul simplu sau electronic.
revolutia Portocalie Ucraina, foto wikimedia jpg
22 noiembrie: Revoluția Portocalie din Ucraina. În 1963 a fost asasinat președintele american John F. Kennedy
La 22 noiembrie 2004, zeci de mii de manifestanți s-au adunat în Kiev, protestând împotriva rezultatului alegerilor prezidenţiale. Tot într-o zi de 22 noiembrie a murit singura fiică a lui Stalin, cea care a declanşat un scandat internaţional atunci când a cerut azil politic în SUA.
truck 2920533 1280 jpg
Este obligatoriu să faci asta dacă ești pe drum. În caz contrar, primești amendă până la 50.000 de lei
Începând cu 21 noiembrie 2024, regimul sancțiunilor aplicabile pentru nerespectarea obligațiilor de raportare în cadrul sistemului RO e-Transport a fost revizuit, astfel încât să reflecte mai bine gravitatea și frecvența abaterilor.
image png
Val de reacții la adresa Cristinei Șișcanu după ce a declarat că nu lasă familia să intervină între ea și Mădălin Ionescu: „Dar ce ți-au făcut? Sau îi atenționezi aici?”
Cristina Șișcanu a încins din nou spiritele pe internet, în urma unei postări pe care a făcut-o pe Facebook. Vedeta a povestit că atât ea, cât și Mădălin Ionescu, nu au permis niciodată altor persoane să intervină în relația lor, chiar dacă făceau parte din familie.
sectie votare jpg
Ghidul alegerilor de duminică, pentru viitorul preşedinte
Duminică are loc primul tur al alegerilor prezidenţiale din România. Secţiile de votare vor fi deschise între orele 7.00 – 21.00. Click! vă spune tot ce trebuie să ştiţi despre această zi. Dacă nici un candidat nu obţine în primul tur 50 la sută plus 1 din numărul voturilor valabil exprimate, are lo
lovituri Beirut/ FOTO:AFP
Aviaţia israeliană a bombardat intens sudul Beirutului. Lovituri și în estul Libanului, unde au murit 22 de oameni
Aviaţia israeliană a bombardat pe tot parcursul zilei de jou periferia de sud a capitalei libaneze Beirut, considerată un bastion al grupării Hezbollah, precum şi estul Libanului, unde 22 de persoane au fost ucise, potrivit autorităţilor libaneze.
amabasada romaniei chisinau
Alegeri prezidențiale 2024. Unde pot vota moldovenii cu cetățenie română
Moldovenii cu cetățenie română își vor putea exercita dreptul electoral în cadrul a 59 de secții de votare, care vor fi deschise timp de trei zile, adică în perioada 22-24 noiembrie.