Obiectele noastre cele de toate zilele

Eli BĂDICĂ
Publicat în Dilema Veche nr. 633 din 7-13 aprilie 2016
Obiectele noastre cele de toate zilele jpeg

Diminețile vin odată cu sunetul alarmei. După închiderea aplicației, înainte de a sări din pat, ne trezim verificînd telefonul, trecem de la citirea mesajelor primite peste noapte la ultimele știri, lucruri pe care le înțelegem pe jumătate, încă adormiți. La cafea, reluăm o parte din proces, citim în tihnă articolele care ne-au atras atenția, răspundem la mesaje, apreciem, comentăm și împărtășim postările prietenilor noștri de pe Facebook, Twitter, Instagram ș.a.m.d. Ne planificăm ziua fie prin instrumente online, fie offline. Ne umplem termosul cu cafea și ne punem în rucsacuri sau genți toate celelalte obiectele care ne sînt indispensabile – laptopul, agenda, cartea pentru drumuri, căștile, hainele, pixurile, țigările... Pornim spre birou în mașina personală, un membru important al familiei. Ne întoarcem de la serviciu și ne relaxăm urmărind filme exclusiv pe ecranul plat de x centrimetri.

Petrecem fiecare zi alături de zeci de obiecte. Ținem la ele, le aranjăm întotdeauna astfel încît să le putem accesa ușor, le folosim într-o anumită ordine și cu scopuri precise. Fără obiectele acestea nu ne-am imagina viața. Sau, în orice caz, ea ar arăta cu totul altfel. Interacțiunile noastre cu obiectele devin micile noastre obsesii cotidiene. Că ne place sau nu, sîntem dependenți de obiecte. Și ele ne influențează și modul de a ne raporta la ceilalți.

În 2002, Ioana Popescu scria în volumul Foloasele privirii. Unsprezece încercări de etnologie alternativă (Paideia, p. 65) că „pentru oamenii oraşului şi ai culturii moderne, obiectele aparţin zonei neînsufleţitului, sînt prezenţe pasive, manipulabile oricînd şi oricum, făcute să servească şi, mai ales, să fie mereu înlocuite. În societatea actuală de consum obiectul este destinat folosinţei pe o perioadă scurtă, pînă ce va fi înlocuit, în perfectă stare de funcţionare, de către un altul – mai adaptat lumii contemporane, producător de plus de comoditate şi minus de efort”. Într-adevăr, multe obiecte sînt destinate confortului nostru și, atunci cînd vine vremea (a se citi „cînd apare un produs mai bun”), le înlocuim fără nici o strîngere de inimă. Trăim doar în secolul XXI, cel dominat de tehnologie și consumism. Dar nu toate obiectele sînt produse, pe unele le învestim cu suflet, le promovăm la rang de extensii ale noastre, le întrebuințăm cu grijă, le personalizăm, le dăm o identitate pe gustul nostru. Povestim despre ele – uneori, mai mult decît despre orice/oricine altceva/altcineva.

Amintiți-vă de momentele în care v-ați uitat iPhone-ul acasă. Sau de cele în care v-a fost subtilizat în metrou. Nu-i așa că ați avut o senzație de goliciune la gîndul că cineva s-a uitat prin mobilul dumneavoastră? Ori, poate, ați resimțit o angoasă care v-a blocat întreaga zi? Gîndiți-vă acum și la cît de supărați sînteți cînd cineva vă „invadează” biroul și vi-l lasă într-o completă dezordine. Productivitatea scade, frustrarea crește. V-ați pierdut cartea favorită? Debusolare. V-a fost ridicat automobilul personal? Derută. A murit, pe cîmpul de bătălie, laptopul? Priveghi, nimic nu va mai fi la fel. V-ați scăpat agenda într-o baltă? Tristețe, este de neînlocuit.

Sigur, trecem peste toate acestea, nu rămîne nimeni încrîncenat, însă obsesiile și modul în care interacționăm cu aceste obiecte apropiate de noi se transferă în obiectele recuperate, regăsite, achiziționate. Obiceiurile sînt foarte greu de schimbat, mai ales atunci cînd ele par să ne satisfacă cele mai rîvnite nevoi.

Cred cu tărie că legătura noastră cu obiectele nu s-a pierdut, ci s-a transformat. Abia de aici începe discuția. Terenul este generos și se cere sondat de specialiști, în profunzime. Iar concluziile vor fi, nu am nici o îndoială, interesante.

Pînă una, alta, voi ce mici obsesii legate de obiecte aveți? Ce simțiți că vă definește în interacțiunea cu acestea?

Eli Bădică este jurnalistă, coordonator bookaholic.ro.

Foto: wikimedia commons

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cum arată Rotunda, locul unde a fost bătaie pe „casele de 250 de euro". Prețul cu care se vând acum imobilele FOTO
Zeci de proprietari ai caselor din satul Rotunda, comuna băcăuană Gura Văii, își reabilitează și modernizează imobilele. Mai mult de jumătate din cele 205 case construite de autorități în 2005, după inundații devastatoare, și abandonate ulterior au fost cumpărate la licitație acum doi ani
image
Unde trăiesc cel mai puțin „dotaţi“ bărbaţi din lume. Locul ocupat de români în topul mondial
Cercetătorii au întocmit o hartă interactivă a statelor unde trăiesc cei mai slab dotați bărbați.
image
Tipul de brânză pe care este bine să-l mănânci înainte de culcare: adormi în timp record
Mâncatul câtorva felii de brânză înainte de culcare vă poate ajuta să adormiți rapid.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.