Oare nemţii ne plac pe noi, românii?

Publicat în Dilema Veche nr. 574 din 12-18 februarie 2015
Oare nemţii ne plac pe noi, românii? jpeg

Cinci ani am trăit în Germania şi tot nu ştiu să răspund la această întrebare. Probabil că asta se datorează excelentei arte a disimulării germane atunci cînd vine vorba de corectitudine politică. Ne referim la ţara în care „cetăţeanca“ există în vocabular doar pentru a fi egală cu „cetăţeanul“ la nivel formal, la ţara în care nu există „doamna cancelar“, ci „cancelara“ Angela Merkel, nu „doamna ministru“ von der Leyen, ci „ministreasa“. Sigur, putem înţelege raţiunile istorice pentru care nemţii sînt atît de grijulii – recenta comemorare a eliberării lagărului de la Auschwitz este un indiciu relevant. 

În discursul public german, eu mă numeam „persoană cu fond migraţionist“, nu imigrant. La un moment dat, hotărît că nu mai fac faţă unui trai împărţit cu alte două persoane în aceeaşi „comunitate de locuire“ (locuinţă pe româneşte), am ajuns să caut o garsonieră pentru uzul propriu, egoist. Agentului imobiliar i-a picat fisa că nu sînt neamţ abia la a doua întîlnire, cînd, într-un discurs laudativ la adresa lipsei de accent în vorbire, mi-a explicat că „fondul migraţionist“ face obligatorie aducerea unui girant la contractul de închiriere. Venitul de 1,5 ori mai mare decît salariul mediu german nu avea nici o importanţă, la fel cum nu contau nici cîştigurile lunare de trei ori mai mari decît nivelul chiriei. 

Să înscriu acest episod în curentul de opinie „nemţii nu mă plac“? Greu, mai ales dacă îmi amintesc de zecile de oameni care m-au tratat, de la momentul strîngerii de mînă, drept „unul de-al lor“. Şi mai greu, dacă mă gîndesc la politica Germaniei de a promova limba lui Goethe peste hotare şi la faptul că am beneficiat de destule ori de pe urma acestei atitudini. Parcă mă face să uit un alt episod cu poliţiştii rutieri germani, care, vrînd să mă amendeze pentru că vorbisem la telefon în timp ce conduceam, au început să se relaxeze de-abia după cîteva minute de discuţie şi după ce au constatat că le par „nett“ (simpatic). 

Despre noi, românii, s-a vorbit mult în preajma lui 1 ianuarie 2014, pînă către prima jumătate a anului trecut şi la momentul în care o româncă a dat statul german în judecată pentru că nu îi plătea ajutor social. După verdictul care a stabilit că ajutorul social poate fi refuzat unui cetăţean străin comunitar, românii au mai apărut în presă odată cu alegerea „neamţului“ la Cotroceni. A fost dezbaterea despre „imigraţia sărăciei“, colapsul sistemului de protecţie socială din Germania şi avalanşa de români după ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii una isterică? Da, evident. Dar a cui să fie vina? Aş pune-o mai degrabă pe seama conservatorilor bavarezi care au vrut să profite electoral de pe urma unui sentiment latent în societatea germană, sentiment de nemulţumire faţă de stadiul de integrare a minorităţilor etnice, cu precădere cea turcă. 

Noroc cu presa responsabilă germană care a scos la iveală faptele, nu impresiile sau denaturările pre-electorale. Iar faptele ne spun că, în prezent, trăiesc în Germania peste 260.000 de români. Împreună cu bulgarii, cele două minorităţi reprezintă 5,5% din populaţia străină a Germaniei. Imigraţia acestor grupe a crescut, într-adevăr, după 1 ianuarie 2014. În prima jumătate a anului, comunitatea română şi bulgară a sporit cu 63.000 de oameni. În acelaşi timp, a crescut cu 116.000 numărul celor care au un loc de muncă. Circa 66.000 de români şi bulgari primesc ajutor social. Unul din zece are nevoie de suplimentarea venitului de la Jobcenter. Rata şomajului a scăzut de la peste 11% la 9,2%, mult sub media de 15% a străinilor în general. La români, şomajul este însă de doar puţin peste 6%, ceea ce, concluzionează Institutul pentru Studierea Pieţei de Muncă din Nürnberg, face din români „cea mai bine integrată comunitate de imigranţi din Germania“. 

Dincolo de datele statistice legate de piaţa muncii, românii din Germania au şi un profil interesant. Sînt, în medie, cu zece ani mai tineri decît populaţia activă autohtonă. 43% din românii aflaţi în Republica Federală au „înaltă calificare“, adică studii superioare, specializări etc. Nemţii „pot doar să viseze la aşa ceva“, scria revista

anul trecut (în Germania, media e de doar 28%). Toţi aceşti factori duc la avantaje importante pentru economia germană, aşa cum constată majoritatea institutelor economice ale ţării: se completează deficitul de personal calificat, iar, făcînd bilanţul fiscal, încasările la buget surclasează de departe cheltuielile cu ajutoare sociale sau alte beneficii.

Sigur, există şi dezavantaje. Pentru România, adică; ele se măsoară foarte uşor în numărul persoanelor calificate care părăsesc ţara şi se adaugă la fenomenul acut de

Din 1989 şi pînă acum, 20.000 de asistente medicale şi 30.000 de medici au părăsit România cu destinaţie predilectă Germania. 

Bon, deci ne plac nemţii sau nu? Nici la finalul propriilor mele idei nu ştiu să răspund la întrebare. Ar trebui să ne placă după informaţiile obiective? Eu zic că da. Poate Santa Klaus va ajuta la capitolul imagine pentru că, scria tot revista

, „românii (şi bulgarii) sînt mai buni decît imaginea pe care o au“. 

Punerea pe gînduri. 

Cumpărături la ușa ta, ajutor în lupta cu COVID 19, învățare online jpeg
Educația între două crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educație, un adevărat cataclism care a scos la iveală, fără cosmetizare, situația dramatică a educației.
E cool să postești jpeg
Starea firească a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat relațiile de încredere, ci, mai nou, și războiul din Ucraina, dezbinarea ideologică împărțind lumea în două tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesară, dar dificilă „înrădăcinare“ democratică
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democrației.
p 1 jpg
E normal să fim normali?
Tinerilor de azi trebuie să le spunem „Zîmbiți – mîine va fi mai rău!“.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomică
Viața socială nu înseamnă doar armonie perfectă, iar rolul solidarității nu este de a suprima competiția, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea să meargă la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educației
Închiderea școlilor și pandemia de COVID-19 au avut consecințe negative atît asupra progresului educațional al copiilor, cît și asupra sănătății emoționale a acestora și, mai mult, asupra siguranței lor online.
Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.