Oare nemţii ne plac pe noi, românii?

Publicat în Dilema Veche nr. 574 din 12-18 februarie 2015
Oare nemţii ne plac pe noi, românii? jpeg

Cinci ani am trăit în Germania şi tot nu ştiu să răspund la această întrebare. Probabil că asta se datorează excelentei arte a disimulării germane atunci cînd vine vorba de corectitudine politică. Ne referim la ţara în care „cetăţeanca“ există în vocabular doar pentru a fi egală cu „cetăţeanul“ la nivel formal, la ţara în care nu există „doamna cancelar“, ci „cancelara“ Angela Merkel, nu „doamna ministru“ von der Leyen, ci „ministreasa“. Sigur, putem înţelege raţiunile istorice pentru care nemţii sînt atît de grijulii – recenta comemorare a eliberării lagărului de la Auschwitz este un indiciu relevant. 

În discursul public german, eu mă numeam „persoană cu fond migraţionist“, nu imigrant. La un moment dat, hotărît că nu mai fac faţă unui trai împărţit cu alte două persoane în aceeaşi „comunitate de locuire“ (locuinţă pe româneşte), am ajuns să caut o garsonieră pentru uzul propriu, egoist. Agentului imobiliar i-a picat fisa că nu sînt neamţ abia la a doua întîlnire, cînd, într-un discurs laudativ la adresa lipsei de accent în vorbire, mi-a explicat că „fondul migraţionist“ face obligatorie aducerea unui girant la contractul de închiriere. Venitul de 1,5 ori mai mare decît salariul mediu german nu avea nici o importanţă, la fel cum nu contau nici cîştigurile lunare de trei ori mai mari decît nivelul chiriei. 

Să înscriu acest episod în curentul de opinie „nemţii nu mă plac“? Greu, mai ales dacă îmi amintesc de zecile de oameni care m-au tratat, de la momentul strîngerii de mînă, drept „unul de-al lor“. Şi mai greu, dacă mă gîndesc la politica Germaniei de a promova limba lui Goethe peste hotare şi la faptul că am beneficiat de destule ori de pe urma acestei atitudini. Parcă mă face să uit un alt episod cu poliţiştii rutieri germani, care, vrînd să mă amendeze pentru că vorbisem la telefon în timp ce conduceam, au început să se relaxeze de-abia după cîteva minute de discuţie şi după ce au constatat că le par „nett“ (simpatic). 

Despre noi, românii, s-a vorbit mult în preajma lui 1 ianuarie 2014, pînă către prima jumătate a anului trecut şi la momentul în care o româncă a dat statul german în judecată pentru că nu îi plătea ajutor social. După verdictul care a stabilit că ajutorul social poate fi refuzat unui cetăţean străin comunitar, românii au mai apărut în presă odată cu alegerea „neamţului“ la Cotroceni. A fost dezbaterea despre „imigraţia sărăciei“, colapsul sistemului de protecţie socială din Germania şi avalanşa de români după ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii una isterică? Da, evident. Dar a cui să fie vina? Aş pune-o mai degrabă pe seama conservatorilor bavarezi care au vrut să profite electoral de pe urma unui sentiment latent în societatea germană, sentiment de nemulţumire faţă de stadiul de integrare a minorităţilor etnice, cu precădere cea turcă. 

Noroc cu presa responsabilă germană care a scos la iveală faptele, nu impresiile sau denaturările pre-electorale. Iar faptele ne spun că, în prezent, trăiesc în Germania peste 260.000 de români. Împreună cu bulgarii, cele două minorităţi reprezintă 5,5% din populaţia străină a Germaniei. Imigraţia acestor grupe a crescut, într-adevăr, după 1 ianuarie 2014. În prima jumătate a anului, comunitatea română şi bulgară a sporit cu 63.000 de oameni. În acelaşi timp, a crescut cu 116.000 numărul celor care au un loc de muncă. Circa 66.000 de români şi bulgari primesc ajutor social. Unul din zece are nevoie de suplimentarea venitului de la Jobcenter. Rata şomajului a scăzut de la peste 11% la 9,2%, mult sub media de 15% a străinilor în general. La români, şomajul este însă de doar puţin peste 6%, ceea ce, concluzionează Institutul pentru Studierea Pieţei de Muncă din Nürnberg, face din români „cea mai bine integrată comunitate de imigranţi din Germania“. 

Dincolo de datele statistice legate de piaţa muncii, românii din Germania au şi un profil interesant. Sînt, în medie, cu zece ani mai tineri decît populaţia activă autohtonă. 43% din românii aflaţi în Republica Federală au „înaltă calificare“, adică studii superioare, specializări etc. Nemţii „pot doar să viseze la aşa ceva“, scria revista

anul trecut (în Germania, media e de doar 28%). Toţi aceşti factori duc la avantaje importante pentru economia germană, aşa cum constată majoritatea institutelor economice ale ţării: se completează deficitul de personal calificat, iar, făcînd bilanţul fiscal, încasările la buget surclasează de departe cheltuielile cu ajutoare sociale sau alte beneficii.

Sigur, există şi dezavantaje. Pentru România, adică; ele se măsoară foarte uşor în numărul persoanelor calificate care părăsesc ţara şi se adaugă la fenomenul acut de

Din 1989 şi pînă acum, 20.000 de asistente medicale şi 30.000 de medici au părăsit România cu destinaţie predilectă Germania. 

Bon, deci ne plac nemţii sau nu? Nici la finalul propriilor mele idei nu ştiu să răspund la întrebare. Ar trebui să ne placă după informaţiile obiective? Eu zic că da. Poate Santa Klaus va ajuta la capitolul imagine pentru că, scria tot revista

, „românii (şi bulgarii) sînt mai buni decît imaginea pe care o au“. 

Punerea pe gînduri. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Demisie concediere FOTO Shutterstock jpg
Jumătate din angajați au demisionat, la un moment dat, din cauza mediului „toxic” în care munceau
În premieră în România, în acest an, siguranța locului de muncă și echilibrul viață profesională – viață personală sunt considerate mai importante decât salariul (88% și 86% față de 84%) de către angajații români, preferință care se manifestă peste media globală.
Panorama din vila de lux este superbă jpeg
135.000 de ultra-bogați se vor reloca în acest an. Care sunt cele mai bune locuri de trăit din lume
Numărul ultra bogaților care vor migra în acest an este estimat la 135.000 de persoane, cu 7.000 mai mare decât anul trecut, ceea ce va influența piața imobiliară de lux.
baza stanga 1 jpg
Se poartă lenjeria intimă asortată la sacou. Barbara Palvin a impresionat la Săptămâna Modei de la Paris
Se poartă lenjeria intimă asortată la sacou. Barbara Palvin a impresionat la Săptămâna Modei de la Paris.
soldati britanici
Care sunt țările dispuse să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina ? Cel puțin zece mii de militari vor fi dislocați
La o întâlnire virtuală a „coaliției celor dispuși” - țările care doresc să ajute la sprijinirea încetării focului în Ucraina - premierul britanic Keir Starmer a discutat despre planurile de a antrena peste zece mii de militari care să fie dislocați ca forțe de menținere a păcii occidentale în Ucra
mitraliera2 jpg
Domnia de un secol a mitralierei s-a încheiat, susține un strateg rus
În prezent, trupele de infanterie poartă de obicei mitraliere, un lansator automat de grenade, mortiere și rachete antitanc. Cu toate acestea, în afară de puștile de asalt, totul este pe cale să devină depășit din punct de vedere funcțional, pe măsură ce micile unități de infanterie devin mai ușoare
Se marita Kim Kardashian? Foto Pinterest jpg
Se mărită Kim Kardashian? Vedeta a spus ce își dorește de la viitorul ei soț: „Pentru ultima mea căsătorie...”
Kim Kardashian (44 de ani) a sugerat că se va căsători pentru a patra oară. După trei mariaje eșuate, vedeta de televiziune speră ca de această dată să ajungă pentru ultima oară în fața altarului.
armata rusa jpeg
Putin se pregătește să invadeze Ucraina dintr-o direcție nouă, pe fondul blocajului din Donbas
Vladimir Putin minte când spune că vrea un armistițiu și, în realitate, plănuiește un nou atac asupra Ucrainei, a declarat președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Victor Ponta lansare 5 FOTO INQUAM
De unde încearcă Victor Ponta să rupă voturi și ce șanse are la prezidențiale
Victor Ponta creează probleme nu doar candidatului coaliției de guvernare, Crin Antonescu, ci și la vârful celui mai mare partid, Partidul Social Democrat, condus de Marcel Ciolacu. Șansele strategiei sale depind însă de mai multe condiții.
Renaşterea „dreptului” românesc sub Nicolae Titulescu jpeg
17 martie: Se stinge din viață marele diplomat Nicolae Titulescu, singurul președinte român al Ligii Națiunilor
În ziua de 17 martie se stinge din viață marele diplomat Nicolae Titulescu și se naște scriitorul „Urmuz”.