Oamenii perfecți din revistele Burda

Publicat în Dilema Veche nr. 931 din 10 – 16 februarie 2022
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg

Am copilărit, în ultimul deceniu al regimului comunist, fascinată de mirajul străinătății. Pentru mine și alții ca mine, granița țării reprezenta un capăt al lumii cunoscute, nici nu puteam să-mi imaginez ce se întîmplă dincolo, iar orașe precum Paris, Londra sau Madrid mi se păreau atît de îndepărtate de parcă ar fi fost de pe o altă planetă. În anii ʼ80, abia dacă se mai organizau excursii în țările socialiste „vecine și prietene”, în afară de un vecin care lucra pe vapor, ca ofițer de marină, nu cunoșteam pe nimeni care să fi ajuns în Occident. Pentru că străinătatea însemna, în primul rînd, Occidentul și ținea de o întreagă mitologie. Unii aveau „rude în străinătate”, ceea ce putea fi periculos pentru că se alegeau, în același timp, și cu un dosar la Securitate. Aceste rude erau privite ca niște zeități ale succesului, doar a trăi în străinătate reprezenta o maximă realizare a unei vieți umane, un concept care s-a păstrat mult timp după 1990, cînd au apărut discrepanțe între cei „plecați” și cei „rămași”. Rudele din străinătate se întorceau pentru prima dată în vizită acasă și erau primite cu mese pantagruelice, erau plimbate prin locurile pe care le părăsiseră, menite să le trezească nostalgii și să le stoarcă lacrimi de dor după „țărișoara noastră dragă”. Mereu se aștepta ceva de la ele – în afară de bani (dolari, mărci etc.) și cadouri, se aștepta să împărtășească cu amărîții de aici o rețetă a succesului. De la aceste rude proveneau „pachetele din străinătate”, atît de rîvnite în anii ʼ80, care conțineau „marfă occidentală” – de la blugi la ciocolată sau cafea, erai considerat un norocos dacă primeai constant astfel de pachete al căror conținut doar îl afișai, nu-l împărțeai cu nimeni. Căci se știa – tot ce era produs în străinătate era de bună calitate, mărfurile românești erau execrabile. Copil fiind, cînd miroseam ambalajele de bomboane străine sau de ciocolată, mi se părea că străinătatea are un miros anume, de aceea mulți dintre noi făceam colecții de ambalaje. Erau puține localurile unde puteai asculta muzică străină, occidentală, discurile cu Ray Charles sau Madonna se vindeau pe sub mînă. Imaginea perfectă a străinătății era cea din reclamele colorate din reviste precum Burda sau Neckermann care mai ajungeau prin România, acolo vedeam copii fericiți și poze cu păpuși Barbie sau jucării Lego. Sau în filmele de la video, unele copiate (prost) de pe posturi de televiziune străine, abia așteptam să se termine acțiunea ca să înceapă reclamele. Acolo îi vedeam pe oamenii din străinătate, femei cu un ten strălucitor și cu dinți albi, impecabili, bărbați sportivi și fermecători.

Treptat, odată cu ridicarea vizelor, a aderării României la Uniunea Europeană și a valurilor succesive de migrație, mirajul străinătății a început să se destrame, Occidentul era ici-colea, peste deal, nu mai reprezenta ceva de neatins, granițele se banalizaseră. Emblematică rămîne imaginea muncitorilor sezonieri care se urcă în avioane ale companiilor low-cost ca în niște rate de Buzău sau de Tecuci, cărînd după ei papornițe cu șunca, zacusca și țuica de acasă. Ei, de fapt, nici nu mai merg în străinătate, merg „la muncă”, dau munca de aici, uneori inexistentă sau prost plătită, pe o altă muncă mai bine remunerată. Străinătatea nu mai înseamnă atît succes, cît bani, țările se împart nu atît în funcție de ce pot ele să ofere, cît în funcție de cîți bani poți face acolo. Germania și țările nordice rămîn în continuare în top. Ce mai reprezintă străinătatea? Cum mai este ea percepută de către români? Mai există mitul străinătății? Veți afla citind acest Dosar.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Mucegaiul și umezeala de pe pereți pot provoca alergii, astm și infecții respiratorii Foto Permagard
Doar trei ingrediente pe pereți și mucegaiul a dispărut. Trucul genial care a cucerit internetul
Un expert în curățenie a dezvăluit pe TikTok un truc simplu și eficient pentru a îndepărta mucegaiul rapid și fără efort. Spre deosebire de metodele clasice cu oțet sau bicarbonat, acest remediu inovator necesită doar trei ingrediente și oferă o soluție surprinzător de eficientă.
copii jpg
Pericolul care amenință viitorul copiilor: „Au nevoie de sprijin”
Obezitatea infantilă reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, iar tendinţele actuale sunt alarmante. Studiile arată că în viitorul apropiat tot mai mulţi copii vor avea de suferit din cauza acestei probleme de sănătate.
sofia butaru foto arhiva personala jpg
O tânără violonistă, singura din România selectată în Orchestra de Tineret a Uniunii Europene
Elevă la un liceu din Pitești și având doar 16 ani, violonista Sofia Butaru este singura din România ce a fost selectată în Orchestra de Tineret a Uniunii Europene, una dintre cele mai apreciate orchestre simfonice de pe glob.
Galileo Galilei Wikipedia jpg
15 februarie, ziua în care s-a născut Galileo Galilei, „părintele științei moderne”, judecat de Inchiziție și condamnat pentru „erezie”
Pe 15 februarie, în 1564, s-a născut fizicianul și astronomul renascentist Galileo Galilei, iar 1840, Titu Maiorescu, fondatorul Junimii. În 1851 a venit pe lume Spiru Haret, organizatorul învățământului românesc, iar 100 de ani mai târziu, în aceeași zi, actrița Jane Seymour.
rsz delta dunarii jpg
Animalul rar care a ajuns la noi în țară din Ungaria. Este un prădător de temut și poate distruge ecosistemul din Delta Dunării
Un animal originar din America a ajuns în Delta Dunării. Specia rară în România este considerată un adevărat pericol pentru ecosistem, potrivit specialiștilor.
vaccin pexels jpeg
Unele vaccinuri ar putea reduce riscul de Alzheimer, sugerează un nou studiu
Un nou studiu sugerează o posibilă legătură între vaccinurile pentru adulți și un risc redus de Alzheimer. Cercetătorii cred că imunizarea ar putea influența sistemul imunitar astfel încât să protejeze creierul.
2 12 webp
Test IQ! Doar geniile găsesc piesa de șah diferită, în doar 8 secunde! 36% din populație reușește
Test IQ în doar 8 secunde! Doar geniile găsesc piesa de șah diferită
Top 10 destinații spectaculoase din lume pentru o vacanță de Paște la soare Colaj
Top 10 destinații însorite pentru vacanța de Paște 2025. Locul 1 te va surprinde
Dacă visezi la o vacanță relaxantă, cu plaje însorite, resorturi primitoare și temperaturi plăcute, aprilie este momentul ideal pentru o escapadă.
Mircea cel Batran png