Oamenii perfecți din revistele Burda

Publicat în Dilema Veche nr. 931 din 10 – 16 februarie 2022
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg

Am copilărit, în ultimul deceniu al regimului comunist, fascinată de mirajul străinătății. Pentru mine și alții ca mine, granița țării reprezenta un capăt al lumii cunoscute, nici nu puteam să-mi imaginez ce se întîmplă dincolo, iar orașe precum Paris, Londra sau Madrid mi se păreau atît de îndepărtate de parcă ar fi fost de pe o altă planetă. În anii ʼ80, abia dacă se mai organizau excursii în țările socialiste „vecine și prietene”, în afară de un vecin care lucra pe vapor, ca ofițer de marină, nu cunoșteam pe nimeni care să fi ajuns în Occident. Pentru că străinătatea însemna, în primul rînd, Occidentul și ținea de o întreagă mitologie. Unii aveau „rude în străinătate”, ceea ce putea fi periculos pentru că se alegeau, în același timp, și cu un dosar la Securitate. Aceste rude erau privite ca niște zeități ale succesului, doar a trăi în străinătate reprezenta o maximă realizare a unei vieți umane, un concept care s-a păstrat mult timp după 1990, cînd au apărut discrepanțe între cei „plecați” și cei „rămași”. Rudele din străinătate se întorceau pentru prima dată în vizită acasă și erau primite cu mese pantagruelice, erau plimbate prin locurile pe care le părăsiseră, menite să le trezească nostalgii și să le stoarcă lacrimi de dor după „țărișoara noastră dragă”. Mereu se aștepta ceva de la ele – în afară de bani (dolari, mărci etc.) și cadouri, se aștepta să împărtășească cu amărîții de aici o rețetă a succesului. De la aceste rude proveneau „pachetele din străinătate”, atît de rîvnite în anii ʼ80, care conțineau „marfă occidentală” – de la blugi la ciocolată sau cafea, erai considerat un norocos dacă primeai constant astfel de pachete al căror conținut doar îl afișai, nu-l împărțeai cu nimeni. Căci se știa – tot ce era produs în străinătate era de bună calitate, mărfurile românești erau execrabile. Copil fiind, cînd miroseam ambalajele de bomboane străine sau de ciocolată, mi se părea că străinătatea are un miros anume, de aceea mulți dintre noi făceam colecții de ambalaje. Erau puține localurile unde puteai asculta muzică străină, occidentală, discurile cu Ray Charles sau Madonna se vindeau pe sub mînă. Imaginea perfectă a străinătății era cea din reclamele colorate din reviste precum Burda sau Neckermann care mai ajungeau prin România, acolo vedeam copii fericiți și poze cu păpuși Barbie sau jucării Lego. Sau în filmele de la video, unele copiate (prost) de pe posturi de televiziune străine, abia așteptam să se termine acțiunea ca să înceapă reclamele. Acolo îi vedeam pe oamenii din străinătate, femei cu un ten strălucitor și cu dinți albi, impecabili, bărbați sportivi și fermecători.

Treptat, odată cu ridicarea vizelor, a aderării României la Uniunea Europeană și a valurilor succesive de migrație, mirajul străinătății a început să se destrame, Occidentul era ici-colea, peste deal, nu mai reprezenta ceva de neatins, granițele se banalizaseră. Emblematică rămîne imaginea muncitorilor sezonieri care se urcă în avioane ale companiilor low-cost ca în niște rate de Buzău sau de Tecuci, cărînd după ei papornițe cu șunca, zacusca și țuica de acasă. Ei, de fapt, nici nu mai merg în străinătate, merg „la muncă”, dau munca de aici, uneori inexistentă sau prost plătită, pe o altă muncă mai bine remunerată. Străinătatea nu mai înseamnă atît succes, cît bani, țările se împart nu atît în funcție de ce pot ele să ofere, cît în funcție de cîți bani poți face acolo. Germania și țările nordice rămîn în continuare în top. Ce mai reprezintă străinătatea? Cum mai este ea percepută de către români? Mai există mitul străinătății? Veți afla citind acest Dosar.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Bătrân la urnele de vot Foto Arhiva Adevărul
De la KGB la TikTok: vechile metode ale propagandei ruse în era digitală
La fiecare campanie electorală, în special atunci când miza este funcția prezidențială, sau mai ales atunci, societatea românească este expusă la o presiune informațională uriașă.
image png
Un băiat a fost de echipe de intervenție, după ce a căzut cu bicicleta pe un traseu montan din Baia Mare. Copilul are mai multe traumatisme
Un băiat de 14 ani a fost salvat de echipajele de intervenție, după ce a suferit un accident pe un traseu montan din apropierea municipiului Baia Mare
gara busteni jpg
Trenul de la munte „fără naș”. Ce a putut să pățească un șef de tren CFR în gara Bușteni
Un incident neobișnuit a avut loc miercuri după-amiază pe una dintre cele mai aglomerate rute feroviare din România, Valea Prahovei.
dana rogoz colaj instagram jpg
Un Paște trist pentru Dana Rogoz. Dramele care i-au marcat viața: „Au rămas întrebări nerostite”
Sărbătorile Pascale vin mereu cu o umbră de amintiri neplăcute pentru Dana Rogoz, o actriță îndrăgită de public. Vedeta a povestit recent ce anume i-a marcat copilăria. Cât de greu i-a fost ei să treacă peste traumele din copilărie?
noria 1750909 1280 jpg
Cele mai frumoase locuri aproape de România unde poți face plajă de Paște și 1 Mai: „Am dat de 3 ori mai puțin decât ar fi dat la Mamaia”
Primăvara capricioasă din România, cu ploi dese și temperaturi instabile, îi determină pe tot mai mulți români să-și caute soarele în alte părți – dar nu foarte departe.
image png
Zăpadă de un metru într-una dintre cele mai populare stațiuni din Europa. Turiștii, sfătuiți să-și amâne vacanțele de Paște
Ninsorile abundente căzute joi în Alpii elvețieni și francezi au provocat perturbări semnificative, atât pentru turiști, cât și pentru localnici. În stațiunea Zermatt, una dintre cele mai populare destinații de schi din Elveția,
phoenix ikner autor atac florida FOTO Instagram
Autorul atacului sângeros de la universitatea din Florida este fiul unui ajutor de șerif. Furase arma de la mama lui
Un fiu de adjunct de șerif a ucis două persoane și a rănit alte patru la Universitatea de Stat din Florida (FSU) joi, înainte ca poliția să-l împuște și să-l ducă la spital, au anunțat autoritățile.
Khalil Al Hayya foto x jpg
Hamas ar fi gata să elibereze toți ostaticii rămași pentru a pune capăt războiului din Gaza
Khalil Al-Hayya, liderul Hamas din Gaza și șeful echipei de negociere, a respins oferta Israelului pentru un armistițiu provizoriu.
Sara Sorribes Tormo tennis365 jpg