Oamenii perfecți din revistele Burda

Publicat în Dilema Veche nr. 931 din 10 – 16 februarie 2022
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg

Am copilărit, în ultimul deceniu al regimului comunist, fascinată de mirajul străinătății. Pentru mine și alții ca mine, granița țării reprezenta un capăt al lumii cunoscute, nici nu puteam să-mi imaginez ce se întîmplă dincolo, iar orașe precum Paris, Londra sau Madrid mi se păreau atît de îndepărtate de parcă ar fi fost de pe o altă planetă. În anii ʼ80, abia dacă se mai organizau excursii în țările socialiste „vecine și prietene”, în afară de un vecin care lucra pe vapor, ca ofițer de marină, nu cunoșteam pe nimeni care să fi ajuns în Occident. Pentru că străinătatea însemna, în primul rînd, Occidentul și ținea de o întreagă mitologie. Unii aveau „rude în străinătate”, ceea ce putea fi periculos pentru că se alegeau, în același timp, și cu un dosar la Securitate. Aceste rude erau privite ca niște zeități ale succesului, doar a trăi în străinătate reprezenta o maximă realizare a unei vieți umane, un concept care s-a păstrat mult timp după 1990, cînd au apărut discrepanțe între cei „plecați” și cei „rămași”. Rudele din străinătate se întorceau pentru prima dată în vizită acasă și erau primite cu mese pantagruelice, erau plimbate prin locurile pe care le părăsiseră, menite să le trezească nostalgii și să le stoarcă lacrimi de dor după „țărișoara noastră dragă”. Mereu se aștepta ceva de la ele – în afară de bani (dolari, mărci etc.) și cadouri, se aștepta să împărtășească cu amărîții de aici o rețetă a succesului. De la aceste rude proveneau „pachetele din străinătate”, atît de rîvnite în anii ʼ80, care conțineau „marfă occidentală” – de la blugi la ciocolată sau cafea, erai considerat un norocos dacă primeai constant astfel de pachete al căror conținut doar îl afișai, nu-l împărțeai cu nimeni. Căci se știa – tot ce era produs în străinătate era de bună calitate, mărfurile românești erau execrabile. Copil fiind, cînd miroseam ambalajele de bomboane străine sau de ciocolată, mi se părea că străinătatea are un miros anume, de aceea mulți dintre noi făceam colecții de ambalaje. Erau puține localurile unde puteai asculta muzică străină, occidentală, discurile cu Ray Charles sau Madonna se vindeau pe sub mînă. Imaginea perfectă a străinătății era cea din reclamele colorate din reviste precum Burda sau Neckermann care mai ajungeau prin România, acolo vedeam copii fericiți și poze cu păpuși Barbie sau jucării Lego. Sau în filmele de la video, unele copiate (prost) de pe posturi de televiziune străine, abia așteptam să se termine acțiunea ca să înceapă reclamele. Acolo îi vedeam pe oamenii din străinătate, femei cu un ten strălucitor și cu dinți albi, impecabili, bărbați sportivi și fermecători.

Treptat, odată cu ridicarea vizelor, a aderării României la Uniunea Europeană și a valurilor succesive de migrație, mirajul străinătății a început să se destrame, Occidentul era ici-colea, peste deal, nu mai reprezenta ceva de neatins, granițele se banalizaseră. Emblematică rămîne imaginea muncitorilor sezonieri care se urcă în avioane ale companiilor low-cost ca în niște rate de Buzău sau de Tecuci, cărînd după ei papornițe cu șunca, zacusca și țuica de acasă. Ei, de fapt, nici nu mai merg în străinătate, merg „la muncă”, dau munca de aici, uneori inexistentă sau prost plătită, pe o altă muncă mai bine remunerată. Străinătatea nu mai înseamnă atît succes, cît bani, țările se împart nu atît în funcție de ce pot ele să ofere, cît în funcție de cîți bani poți face acolo. Germania și țările nordice rămîn în continuare în top. Ce mai reprezintă străinătatea? Cum mai este ea percepută de către români? Mai există mitul străinătății? Veți afla citind acest Dosar.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

CTP
CTP, atac dur la adresa lui Alexandru Arșinel: „Atârnat în meserie de fusta marii actrițe Stela Popescu, nu făcea să râdă decât curcile“
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a transmis, într-o postare pe Facebook, un mesaj dur la adresa actorului, după ce acesta a încetat din viață.
fostul sanatoriu scos la licitatie de CJ Olt   foto theodora trusca jpeg
Fost sanatoriu TBC, chilipir scos la licitație. Povestea spitalului, impresionantă
Consiliul Județean Olt a scos din nou la licitație o clădire în care a funcționat sanatoriul TBC din Slatina. Prețul stabilit de evaluator pentru clădire și pentru terenul de 3.000 mp este un chilipir.
Atac cu rachete rusesti in Ucraina FOTO Twitter jpg
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Cel puțin 26 de civili uciși în atacuri cu rachete: Zelenski le cere rușilor să se revolte împotriva lui Putin
Atacurile cu rachete împotriva civililor s-au reluat în Ucraina, cel puțin 26 fiind uciși și 39 răniți în ultimele 24 de ore. Volodimir Zelenski le cere rușilor să se revolte împotriva lui Vladimir Putin, a cărui popularitate este în scădere după decretarea mobilizării parțiale.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.