Oamenii cetății

Publicat în Dilema Veche nr. 399 din 6 - 12 octombrie 2011
Oamenii cetății jpeg

Vreme de trei zile, Dilema veche s-a mutat la Alba Iulia. Cu surle şi trîmbiţe, cu ceremonialul de schimbare a gărzii, cu tot dichisul, a avut loc prima ediţie a Festivalului Dilema veche. Albaiulienii ne-au primit cu bucurie şi generozitate în oraşul lor, sprijindu-ne la tot pasul. 

După fiecare eveniment, am tras cu urechea în stînga şi-n dreapta – oamenii discutau aprins despre ce văzuseră, auziseră, mîncaseră. În locurile strategice din Cetate, există tineri îmbrăcaţi în costume de epocă. De la unul dintre ei, care a acceptat să stea de vorbă cu mine numai după ce l-am asigurat că reportofonul este închis, am aflat că aceşti „soldaţi“, care stau de pază, nu sînt apariţii întîmplătoare, ci sînt angajaţi cu acte în regulă, petrecînd acolo între 8 şi 12 ore pe zi. Mai mult, în cîteva locuri – precum Poarta I şi Poarta a III-a a Cetăţii Alba Carolina, sau la intrarea „Traseului celor Trei Fortificaţii“ – există cineva atît ziua, cît şi noaptea. 

Dar pînă să ajungi „să aperi“ Cetatea e cale lungă: mai întîi completezi un formular, apoi eşti chemat la interviu şi, dacă eşti acceptat, urmează o perioadă de training de o săptămînă, timp în care înveţi totul, de la cum să îţi porţi costumul şi arma (care – nu vă speriaţi! – nu este adevărată), la comportamentul pe care trebuie să-l ai cu turiştii. Şi deşi ei nu sînt ghizi turistici, tînărul mi-a spus că, inevitabil, înveţi despre istoria şi geografia locului. 

Tot de la interlocutorul meu am aflat şi că, în mod normal, nu este permis statul pe iarbă, dar, cu ocazia festivalului, s-a făcut o excepţie, astfel încît să poată avea loc o mulţime de evenimente în aer liber. 

Depărtîndu-mă de locul unde stătea acesta de pază, am dat peste un mic tîrg de obiecte handmade, unde am întîlnit-o pe Ioana Morar – artizan handmade care creează caiete, agende şi albume din pluş de legătorie sau piele artificială, cu elemente cusute manual pe pluş, cu foi care cuprind citate, aforisme sau diverse personalizări, în funcţie de dorinţa fiecăruia. Aveam să aflu, ulterior, că ea a fost cea care a realizat şi Cartea de oaspeţi pentru festivalul nostru. Întrebînd-o cum a ajuns să realizeze acel caiet, mi-a răspuns plină de vioiciune: „Îmi plac evenimentele şi sînt atentă la orice mă înconjoară. Ideea a fost să particip activ la eveniment, în oraşul nostru, care se vrea a fi «cealaltă capitală». Aşa că m-am dus la Consiliu şi i-am întrebat, au fost de acord şi ne-au primit şi cu standul cu produse, şi au acceptat să realizez şi Cartea de oaspeţi“. 

Este foarte mîndră de oraşul în care locuieşte, deşi a venit aici din Bacău, în urmă cu şase ani. Accentuează des importanţa promovării culturii în Alba Iulia şi se bucură că Festivalul Dilema veche a avut loc aici. În lunile care urmează, alte două festivaluri – cel de teatru şi cel de folk – vor avea loc, de asemenea, în oraş. „Trebuie să valorizăm artizanii, poeţii, cîntăreţii“ – adaugă ea.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
De ce suntem penultimii în UE la salarii și primii la creșterea prețurilor. Expert: „Inflația e mama tuturor taxelor”
România este pentru a treia lună consecutiv țara cu cea mai mare inflație, conform statisticilor Eurostat, iar ca și cum nu ar fi de ajuns, doar bulgarii câștigă mai puțin. Analistul economic Adrian Negrescu explică, pentru „Adevărul”, cum s-a ajuns aici și de ce statul nu are soluții.
image
La ce riscuri de sănătate se expun cei care lucrează noaptea. Boala cumplită care îi paște
Persoanele care lucrează în ture de noapte prezintă un risc mai mare de demență și alte boli, spune un important expert în somn, a cărui afirmație se bazează pe rezultatele unor studii științifice.
image
Banii viitorului: Ce s-ar întâmpla dacă am renunța la cash și am folosi bani virtuali
Într-o lume tot mai digitalizată, ideea de a renunța la tranzacțiile cu bani cash și de a folosi exclusiv bani virtuali devine din ce în ce mai atrăgătoare, punctează specialiștii.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.