O ┼čans─â de civilizare pentru Rom├ónia - interviu

Cosmin ALEXANDRU
Publicat în Dilema Veche nr. 327 din 20 - 26 mai 2010
O ┼čans─â de civilizare pentru Rom├ónia   interviu jpeg

Care sînt aspectele pozitive ale muncii într-o corporaţie? Are aceasta o contribuţie în formarea cuiva, ca om?

S├«nt mai multe aspecte pozitive ale muncii ├«ntr-o corpora┼úie, dec├«t negative. ├Än general, cred c─â pentru Rom├ónia acestea au reprezentat principala ┼čans─â de civilizare, pentru c─â la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90 ÔÇô fiindc─â eu am ├«nceput s─â lucrez ├«ntr-un astfel de mediu ├«n 1992 ÔÇô nu prea existau nici un fel de modele ┼či de bune practici, sau, mai bine zis, nu existau practici de nici un fel, nici bune, nici rele. Noi am fost nevoi┼úi s─â ├«nv─â┼ú─âm capitalismul dup─â ureche, iar corpora┼úiile, c├«nd au ├«nceput s─â vin─â ├«n Rom├ónia, la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, au reprezentat prima oaz─â de disciplin─â, performan┼ú─â, productivitate, ordine. Pentru modul nostru de a munci ┼či de a ne g├«ndi via┼úa la serviciu a ├«nsemnat un enorm pas ├«nainte.

Cum le-aţi răspunde acelora care spun că într-un astfel de mediu se pune preţ mai mare pe execuţie, decît pe inovaţie sau antreprenoriat?

Le-a┼č r─âspunde c─â aceste corpora┼úii nu s├«nt la fel, a┼ča cum nici rom├ónii nu s├«nt, nici firmele rom├óne┼čti etc. Exist─â corpora┼úii care ┼či-au f─âcut din execu┼úie un punct de excelen┼ú─â, ├«n asta s├«nt ele foarte bune ┼či a┼ča c├«┼čtig─â cote de pia┼ú─â ┼či profit, ┼či altele care ┼či-au f─âcut din inova┼úie un punct de excelen┼ú─â. S├«nt ┼či altele care nu exceleaz─â ├«n nimic. E loc pentru toat─â lumea, depinde de fiecare ce modele, valori, ce strategii de dezvoltare are.

Mulţi oameni cred că munca într-o corporaţie înseamnă să nu ai viaţă personală. Este adevărat?

E adev─ârat ├«n unele momente, ├«n unele etape, at├«t ale oamenilor care fac parte din corpora┼úii, c├«t ┼či ale acestora din urm─â. De obicei, la ├«nceput de carier─â e nevoie de o investi┼úie mai mare de munc─â, este o vreme ├«n care angaja┼úii trebuie s─â ├«nve┼úe, acumuleaz─â, trec prin diverse experien┼úe. Asta se ├«nt├«mpl─â ┼či cu corpora┼úiile, c├«teodat─â trec prin etape mai aglomerate, perioade de schimbare, ┼či alteori consumul de energie nu mai e la fel de mare.

C├«t a┼úi lucrat la GfK Rom├ónia ┼či cum a┼úi ajuns ├«n companie?

├Än 1992 mi-am ├«nfiin┼úat o firm─â privat─â, rom├óno-american─â, iar ├«n 1996 grupul GfK a cump─ârat-o, ┼či am continuat s─â o conduc p├«n─â ├«n 2005, c├«nd m-am retras de la conducerea ei, de atunci nu mai lucrez la GfK. ├Äntre timp mi-am ├«nfiin┼úat propria firm─â de consultan┼ú─â ├«n comunicare, branding ┼či strategie. Dar colaborez cu GfK, am proiecte de consultan┼ú─â cu ei. Ei s├«nt unii dintre clien┼úii mei.

V-au folosit cuno┼čtin┼úele pe care le-a┼úi dob├«ndit la GfK?

├Än mod decisiv. N-a┼č fi fost nimic din ceea ce s├«nt ast─âzi f─âr─â parcursul educativ pe care l-am experimentat ├«n GfK, f─âr─â doar ┼či poate.

Ce i-aţi spune unui tînăr care ar dori să lucreze dintru început la GfK sau într-o companie asemănătoare?

S-o fac─â! Este o organiza┼úie foarte bun─â pentru cineva care vrea s─â creasc─â dob├«ndind cuno┼čtin┼úe la standarde interna┼úionale, dar ofer─â ┼či o perspectiv─â local─â asupra felului ├«n care se manifest─â acest domeniu. E o corpora┼úie, dar nu una excesiv de procedural─â, e deschis─â, relaxat─â ┼či totu┼či performant─â. Este num─ârul 1 ├«n Rom├ónia ├«n zona cercet─ârii de pia┼ú─â, de zece ani.

La un moment dat, aţi fondat o formaţiune politică, URR (Uniunea pentru Reconstrucţia României). Cum s-a terminat aventura?

Nu a┼ča cum ne-am dorit, am renun┼úat la proiectul politic.

V-a folost experienţa de la GfK în viaţa politică?

Noi am ├«ncercat s─â aplic─âm c├«teva principii corporatiste, c├«teva reguli de responsabilitate individual─â, de lucru ├«n echip─â, de criterii de performan┼ú─â. Ele au func┼úionat la nivelul forma┼úiunii, fiindc─â ├«n interior am fost bine organiza┼úi, bine a┼čeza┼úi pentru ceea ce voiam s─â facem. Doar c─â acest proiect, ├«n sistemul politic general care exista atunci, n-a g─âsit suficien┼úi adep┼úi ┼či destule resurse s─â se poat─â dezvolta. ├Äns─â, ├«n continuare, s├«nt convins c─â, dac─â mediul politic ar putea fi reformat cumva, aceasta se poate face doar plec├«nd de la reforma intern─â a partidelor, ├«n sensul unei func┼úion─âri mai apropiate de cea a unei organiza┼úii, a unei companii private, dec├«t de cea a unei institu┼úii sau ├«ntreprinderi de stat, care, dup─â cum vedem, nu favorizeaz─â ├«n acest moment nici performan┼úa, nici responsabilitatea, lucrul ├«n echip─â sau delegarea puterii. Este vorba de elementele care fac din corpora┼úii ni┼čte organiza┼úii de succes.

Cînd ajungi la un anumit nivel într-o astfel de companie, e posibil să iei o pauză, o perioadă sabatică? Trebuie să o ceri?

Dac─â o ceri nu e posibil, dac─â o iei e posibil. S-ar putea s─â existe corpora┼úii care s─â ├«ng─âduie ┼či a┼ča ceva, ├«ns─â reprezint─â mai degrab─â excep┼úia dec├«t regula. ├Än mod normal ├«ns─â, o corpora┼úie trebuie s─â func┼úioneze zi de zi, ┼či atunci trebuie s─â aib─â oamenii care s─â func┼úioneze zilnic. Pe de alt─â parte, cred c─â o perioad─â sabatic─â ÔÇô de un an, ┼čase luni etc. ÔÇô e benefic─â pentru cariera oric─ârei persoane. C├«nd te ├«ntorci la lucru ÔÇô am prieteni ├«n situa┼úia asta ÔÇô ai bateriile ├«nc─ârcate, idei proaspete, alt─â abordare asupra lucrului pe care ├«l ai de f─âcut ├«n firma respectiv─â. Mi se pare util inclusiv pentru s─ân─âtatea sau confortul psihic al persoanei, s─â ia o astfel de pauz─â, dar ┼či benefic pentru cariera ei viitoare ┼či pentru compania la care se ├«ntoarce. Vii cu alt tip de for┼ú─â, de energie.

C├«nd corpora┼úiile ├«┼či deschid filiale ├«n Rom├ónia, cap─ât─â o culoare local─â, ├«nt├«lnesc piedici tipic rom├óne┼čti?

Exist─â nu doar una, ci diverse culori locale, unele mai ├«nchise, altele mai deschise. Pentru simplul motiv c─â, aici, oamenii care intr─â ├«n corpora┼úie c├«nd termin─â facultatea trebuie s─â ia totul de la zero. Ei nu dob├«ndesc ├«n sistemul de educa┼úie aproape nimic care s─â-i ajute ├«n munca ├«ntr-o organiza┼úie performant─â, nu neap─ârat o corpora┼úie, poate s─â fie ┼či o companie mic─â sau medie. Ei nu dob├«ndesc ├«n ┼čcoal─â nici un fel de abilit─â┼úi de care au nevoie, cum ar fi responsabilitatea lucrului individual bine f─âcut, capacitatea de a lucra ├«n echip─â, de a comunica autentic. Nu ┼čtiu s─â asculte, ├«n modul ├«n care trebuie s─â ascul┼úi ├«ntr-o corpora┼úie, ┼či atunci intervine un proces de remodelare for┼úat─â, care trebuie s─â se desf─â┼čoare foarte repede. Tinerii intr─â ├«n programe de training, de instruire de diverse feluri, ├«n a┼ča fel ├«nc├«t s─â dob├«ndeasc─â abilit─â┼úi cu care s─â poat─â ajunge la performan┼ú─â ├«ntr-o companie. Acesta e marele neajuns al sistemului de ├«nv─â┼ú─âm├«nt rom├ónesc, faptul c─â el nu produce la final, fie liceu, fie facultate, oameni care s─â poat─â face ceva cu ceea ce au ├«nv─â┼úat. ├Än acest moment reu┼česc doar studen┼úii, elevii care au activit─â┼úi extra-curriculare ┼či se implic─â ├«n organiza┼úii studen┼úe┼čti, de liceu sau non-guvernamentale, deci care dob├«ndesc o anumit─â capacitate de a se integra ├«ntr-un mediu productiv. Sistemul de ├«nv─â┼ú─âm├«nt ca atare nu ┼čtie sau nu vrea s─â produc─â ni┼čte deprinderi care ulterior, dup─â terminarea studiilor, s─â poat─â fi ├«ntr-un fel fructificate de c─âtre absolven┼úi.

A┼úi auzit de situa┼úii ├«n care multina┼úionalele ├«┼či deschid filiale ├«n Rom├ónia ┼či li se cer anumi┼úi bani, ┼čpag─â?

Am auzit s─â li se cear─â comisionul de rigoare pentru a putea opera la noi ├«n anumite domenii, ├«ns─â nu e ├«ntotdeauna obligatoriu, uneori cei ├«n cauz─â mai cer ┼či pentru c─â a┼ča au ├«nv─â┼úat ei c─â se face. ├Äns─â companiile se pot descurca ┼či dac─â nu dau ce li se cere, nu am v─âzut pe nimeni s─â stea ├«n loc din cauza asta.

Sistemul pile-cuno┼čtin┼úe-rela┼úii poate fi transferat ├«ntr-o corpora┼úie?

E mai greu, dar nu imposibil. Depinde de valorile pe care o corpora┼úie ┼či le asum─â ┼či le practic─â. Mai depinde ┼či de stricte┼úea controlului pe care organiza┼úia-mam─â din str─âin─âtate ├«l exercit─â ├«n Rom├ónia. Dac─â au aici oameni de bun─â calitate la v├«rf, atunci acesta e modelul, buna practic─â adoptat─â mai jos. Dac─â au ne┼čansa sau nepriceperea s─â pun─â la v├«rf o persoan─â nepotrivit─â, atunci modelul ─âsta se va perpetua ├«n corpora┼úie. Ca ├«n orice organiza┼úie, pe┼čtele de la cap se-mpute. Dac─â liderul este ales inspirat, organiza┼úia va merge bine, dac─â nu stabile┼čti anumite reguli de la bun ├«nceput, e mai greu s─â dregi busuiocul. Pe urm─â po┼úi s─â schimbi liderul, dar mentalitatea se va modifica mai greu. Va fi mai greu, ┼či financiar vorbind, s─â ├«nlocuie┼čti comportamentele gre┼čite cu unele corecte.

B─ânuiesc c─â de at├«ta vreme de c├«nd lucra┼úi ├«n acest mediu, a┼úi avut ocazia s─â c─âl─âtori┼úi ┼či s─â v─â familiariza┼úi cu modul de lucru din diferite societ─â┼úi. Exist─â o ┼úar─â ├«n care a┼úi fi dorit s─â r─âm├«ne┼úi, un tip de societate ├«n care a┼úi fi dorit s─â lucra┼úi?

Da, ├«n Austria. Am avut o rela┼úie privilegiat─â cu aceast─â ┼úar─â ┼či ca student, fiindc─â am fost printre membrii fondatori ai unei organiza┼úii studen┼úe┼čti puternice din Rom├ónia, filial─â a celei din Austria, care s-a dezvoltat ca asocia┼úie interna┼úional─â. Austriecii au venit la noi ├«n ianuarie 1990 s─â ├«nfiin┼úeze aici o ramur─â a organiza┼úiei lor studen┼úe┼čti. Ne-am ├«nt├«lnit ┼či am avut ani buni ├«n facultate ├«n care rela┼úia principal─â a fost cu austriecii, cu ei ne-am ├«mprietenit, am avut proiecte comune. Dup─â aceea, ├«n 1996, c├«nd GfK a cump─ârat firma mea, filiala din Austria era cea responsabil─â pentru extinderea ├«n regiune ÔÇô tot de la ei am ├«nv─â┼úat meserie, cu ei am lucrat, m-am ├«mprietenit. Am o istorie ├«ndelungat─â ┼či foarte frumoas─â legat─â de aceast─â ┼úar─â ┼či este locul ├«n care, dac─â ar fi trebuit s─â plec, mi-ar fi pl─âcut s─â tr─âiesc.

S├«nte┼úi de acord cu ideea c─â exist─â o etic─â a muncii ├«n anumite societ─â┼úi ┼či ea nu poate fi transplantat─â ├«n alt─â parte, sau crede┼úi c─â oamenilor trebuie s─â le oferi o motiva┼úie oriunde ┼či ei se vor adapta?

Oamenii se adaptează dacă au motivaţia potrivită, însă pentru ca lucrul acesta să se transforme într-o etică a muncii e nevoie de cîteva generaţii. Etica muncii pe care o vedem în străinătate nu reprezintă un aspect pe care ei să-l fi învăţat în training-uri sau pentru că i-a motivat cineva în companiile lor. În România, sîntem în zorii erei unei etici a muncii. Pînă să fim, din acest punct de vedere, într-o situaţie comparabilă cu cea occidentală, trebuie să treacă un număr de generaţii.

a consemnat M─âd─âlina ┼×CHIOPU.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.