O relaţie otrăvită

Publicat în Dilema Veche nr. 199 din 2 Dec 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Din p─âcate, mediul de afaceri, cu prec─âdere cel din Rom├ónia, este extrem de relaxat atunci c├«nd vine vorba despre oportunism. Se poate spune c─â, ├«n business, oportunismul este trecut cu vederea, ├«n schimb, oportunit─â┼úile tr─âiesc bine mersi. Oamenii de afaceri rom├óni s-au str─âduit din r─âsputeri s─â ne conving─â c─â ├«n afaceri "totul este permis" ┼či c─â specularea oportunit─â┼úilor scuz─â oportunismul. De asemenea, companiile rom├óne┼čti sau str─âine nu s-au sfiit s─â foloseasc─â la maximum orice oportunitate care s-a ivit, indiferent dac─â ├«n felul acesta umilul consumator rom├ón a fost pus s─â semneze contracte scrise cu litere de o ┼čchioap─â, contracte de creditare care includeau condi┼úii ├«nrobitoare sau pur ┼či simplu au v├«ndut m─ârfuri care nu aveau asigurat─â nici m─âcar o perioad─â minim─â de garan┼úie. "Afacerile s├«nt afaceri" ┼či "├Än afaceri orice este posibil" au fost dou─â sloganuri care nu au f─âcut dec├«t s─â acorde circumstan┼úe unui mediu de afaceri care mai bine de un deceniu a fost prea pu┼úin atent la obliga┼úiile legale sau morale pe care le avea. Evident, excep┼úiile au confirmat regula sau nu au devenit niciodat─â pove┼čti de succes ├«n afaceri. Rom├ónia a avut ├«n ultimii 17 ani nenum─ârate oportunit─â┼úi. ├Än anii ├ó┬Ç┬Ö90, au fost, la nivel mic, tarabele ┼či comer┼úul cu Turcia. Afacerile adev─ârate s-au construit ├«ns─â specul├«nd sl─âbiciunile sistemului de legi ┼či ale celui politic. ├Än anii ├«n care blocajul financiar sufoca economia, era o adev─ârat─â oportunitate s─â nu-┼úi pl─âte┼čti partenerii ┼či s─â ┼úepuie┼čti bugetul de stat. A urmat o bun─â perioad─â ├«n care "oportunit─â┼úile" s-au numit creditele neperformante. "B─âie┼úii de┼čtep┼úi" din perioada respectiv─â au devalizat b─ânci f─âr─â s─â p─â┼úeasc─â nimic. Schimbul de terenuri dintre un om de afaceri ┼či un Minister sau o Prim─ârie a fost o alt─â oportunitate a momentului. Au urmat: privatizarea ├«ntreprinderilor cu capital de stat, ┼čtergerea sau ree┼čalonarea datoriilor unor firme, jocurile piramidale, falimentele b─âncilor, preluarea creditelor neperformante ┼či a ├«ntreprinderilor respective la Agen┼úia pentru Valorificarea Activelor Bancare, specula┼úiile pe cursul leu-dolar ┼či leu-euro ┼či, ├«n fine, cump─ârarea fabricilor pentru valoarea lor imobiliar─â. F─âr─â s─â b─âg─âm de seam─â, ├«n numele ┼či ├«n ciuda tuturor acestor oportunit─â┼úi, ne-am trezit c─â economia rom├óneasc─â sufer─â. Am ajuns s─â constat─âm c─â tranzi┼úia n-a consolidat nici o companie cu capital rom├ónesc care s─â aib─â voca┼úie regional─â, c─â exist─â prea pu┼úini oameni de afaceri rom├óni de anvergur─â european─â, c─â marele business al omului de afaceri rom├ón este s─â v├«nd─â afacerea c─âtre investitori str─âini, c─â importurile au crescut substan┼úial ┼či ├«ngrijor─âtor pentru balan┼úa comercial─â deoarece industria rom├óneasc─â s-a comprimat, locul ei fiind luat cu brio de m─ârfurile din import. ├Än schimb, oportunit─â┼úile de afaceri au f─âcut s─â existe mai multe centre comerciale dec├«t companii importante, au f─âcut s─â explodeze pia┼úa imobiliar─â, iar for┼úa de munc─â a g─âsit ea ├«ns─â┼či o oportunitate, aceea de a pleca din ┼úar─â. Exist─â ├«ns─â o rela┼úie special─â ├«ntre oportunit─â┼úi ┼či oportuni┼čti. Cu siguran┼ú─â, acest tip de rela┼úie este extrem de vizibil c├«nd vine vorba despre apropierea nes─ân─âtoas─â dintre mediul de afaceri ┼či politicieni. Astfel, exist─â oportuni┼čti at├«t ├«ntr-o tab─âr─â, c├«t ┼či ├«n cealalt─â. Au fost oameni de afaceri care au avut oportunismul de a sponsoriza ┼či st├«nga, ┼či dreapta spectrului politic, ┼či la nivel local, ┼či la nivel central. Beneficiile pe care le-au primit oportuni┼čtii din mediul de afaceri de la politicieni au fost o lege sau un pargraf de lege scrise cu dedica┼úie, o informa┼úie confiden┼úial─â, o rela┼úie privilegiat─â cu personaje de rangul ├«nt├«i sau doi din guvern sau de la pre┼čedin┼úie. Oportuni┼čtii au ┼čtiut s─â treac─â la timp dintr-o tab─âr─â politic─â ├«n alta, s─â c├«┼čtige licita┼úii sub toate guvern─ârile sau s─â manevreze datoriile pe care companiile le aveau la bugetul de stat sau la bugetul asigur─ârilor sociale. De altfel, rela┼úia otr─âvit─â dintre oportunism ┼či oportunitate a fost cel mai bine eviden┼úiat─â de leg─âtura dintre unii oameni de afaceri ┼či politicieni. Dac─â acest fapt ne poate consola, ar trebui spus c─â un astfel de "duet" nu este specific doar Rom├óniei, ci ├«ntr-o form─â mai mult sau mai pu┼úin nociv─â el apare ├«n multe dintre statele dezvoltate. Invers, politicienii-oportuni┼čti au descoperit ┼či ei oportunit─â┼úile de afaceri. Unii dintre ei au ├«mbinat slujirea intereselor aleg─âtorilor cu multiplele posibilit─â┼úi de a-┼či umfla conturile. Chiar gestul absolut oportunist de a se muta de la un partid la altul a avut leg─âtur─â, de multe ori, cu posibilitatea specul─ârii unor afaceri personale. Pentru oportuni┼čti, o bun─â oportunitate de afaceri a fost chiar aceea de a intra ├«n politic─â. Cu siguran┼ú─â, nimic nu poate fi mai nociv pentru mediul de afaceri ┼či cel politic, ├«n acela┼či timp, dec├«t momentul ├«n care oportuni┼čtii din ambele tabere se ├«nt├«lnesc cu oportunit─â┼úile de afaceri.

Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Ale lumii dou─â fe╚Ťe
Oamenii n-au fost, poate, mai răi sau mai buni în istoria lor, dar instrumentele prin care au exercitat răul au variat considerabil, adică s-au dezvoltat.
p 10 jpg
Unidimensionala banalitate
Dacă România l-a ales pe Iliescu președinte în 1990, de ce s-ar mai fi făcut vreodată alegeri?
29903084942 33e7aa40d1 c jpg
Despre conceptul de ÔÇ×r─âuÔÇŁ din perspectiva diverselor teorii filosofice
Răul metafizic precum și cel empiric sînt explicate prin patru mari tipuri de teorii.
32851415932 5b1b685b66 c jpg
Hater-ul de Internet și hater-ul sub acoperire
ÔÇ×HaterÔÇŁ-ul, o persoan─â m─âcinat─â de anxietate ╚Öi nemul╚Ťumiri, care ├«╚Öi g─âse╚Öte o personificare a anxiet─â╚Ťilor ╚Öi nemul╚Ťumirii ca poetul muza, a existat dintotdeauna.
1024px Don Chepito witnessing a boxing match between a black man and a white man MET DP869355 jpg
ÔÇ×S─â te dezl─ân╚Ťui ├«ntr-un mod controlatÔÇŁ ÔÇô interviu cu C─ât─âlin MORO╚śAN
ÔÇ×E foarte bine s─â-╚Ťi dezvol╚Ťi furia, dar trebuie s-o folose╚Öti ├«n mod controlat, pentru c─â nu po╚Ťi s─â ├«ncalci regulile. ╚śi ├«n ring, ╚Öi ├«n via╚Ť─â s├«nt reguli de respectat.ÔÇŁ
p 1 jpg
O structură limbică arhetipală sau în miezul răului
Un copil nu are niciodat─â p─ârin╚Ťii pe care-i viseaz─â, doar copiii f─âr─â p─ârin╚Ťi au p─ârin╚Ťi de vis.
p 14 Parintele Rusu cu familia jpg
A fi cu ÔÇ×etichet─âÔÇŁ
Un grăunte de răutate adîncă, izvorîtă din crunta răzbunare și din trufia unui slujbaș plenipotent al statului, a schimbat pentru totdeauna biografia peste veacuri a părintelui Rusu Petre.
p 21 sus WC jpg
Cele dou─â fe╚Ťe ale sufletului
Oric├«t de mult ne-ar pl─âcea s─â fim doar buni n-o s─â ne ias─â, vom produce suferin╚Ť─â ╚Öi dac─â ne-am propus, ╚Öi dac─â nu.
p 21 jos jpg
Fe╚Ťe-fe╚Ťe ale r─âut─â╚Ťii
Cred c─â r─âutatea are o gr─âmad─â de fe╚Ťe, ceea ce o face, deseori, greu de identificat. Sau u╚Öor de confundat.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.