O relaţie concurenţială
„Pentru siguranţa dumneavoastră renunţaţi la libertate.“ Această (anti)deviză stîrneşte comentarii indignate şi reacţii vehemente. Într-adevăr, sună absurd, mai ales într-un stat democratic şi prosper, în care oamenii sînt obişnuiţi deopotrivă cu protecţia şi cu libertatea neîngrădită. Şi totuşi, e tot mai evident că cei doi termeni au intrat într-un soi de relaţie concurenţială, dacă nu chiar de antonimie. Căci noile tehnici de supraveghere puse în slujba securităţii tind să ne reducă din libertăţi, să limiteze drepturi considerate, pînă nu de mult, de la sine înţelese. La ce folosesc aceste concesii făcute libertăţii? Chiar ne ajută să trăim într-o lume mai sigură? Ultimul deceniu ne-a arătat că, pînă la urmă, oricît ar progresa defensiva şi oricît de severe ar fi măsurile de securitate, sentimentul de siguranţă stagnează. Căci pe măsură ce tehnicile de supraveghere se diversifică şi se ameliorează, progresează şi tacticile, şi tehnicile teroriste.
Acest război – dacă e război – nu e cu mult diferit de teoria evoluţionistă care a arătat că speciile au evoluat concurenţial, dar fără a ajunge să cîştige o poziţie dominantă. Oricît ar evolua, prădătoarele nu vor duce la extincţia erbivorelor, pentru că şi acestea din urmă îşi rafinează, în paralel cu duşmanii lor, tehnicile de supravieţuire; la fel cum nici erbivorele nu vor ajunge să evolueze într-atît încît să scape de carnivorele pe care le hrănesc. Mutînd discuţia în acest plan nu ne mai rămîne decît să constatăm eşecul, în absolut, al oricărei politici de securitare: eşecul e aproape un dat natural şi nu putem spera decît la mici victorii de moment (care, nici acelea, nu sînt sigure). Pe de altă parte, asumarea acestei condiţii de vulnerabilitate nu trebuie să conducă la blocaje: măsurile de securitate sînt o condiţie a supravieţuirii. Libertarienii ar sancţiona imediat această concluzie spunînd că drepturile şi libertăţile constituie o miză existenţială, că încălcarea lor e o abdicare de la valorile esenţiale ale umanităţii şi, prin urmare, o formă de suicid. Apropo: Ce faceţi atunci cînd în avion însoţitoarea de zbor vă spune, pe un ton potolit, înainte de aterizare, să vă legaţi centurile de siguranţă? Pentru siguranţa dumneavoastră renunţaţi la libertate.
