O preumblare prin Seraiul Toamnei

Publicat în Dilema Veche nr. 506 din 24-30 octombrie 2013
O preumblare prin Seraiul Toamnei jpeg

Prin opulenţa roadelor sale şi prin fastul culorilor, distilînd în alambicuri de aramă luminile amurgului, toamna îmi pare că poate fi asemuită cu un palat oriental, un serai. Toamna (cuvîntul derivă din latinescul autumnus,-i şi este de origine etruscă) ne deschide porţile sale aurite, în septembrie şi octombrie. Cel mai util ghid în preumblarea prin Seraiul Toamnei este calendarul popular. Pentru că el se bazează pe orologii cosmice (solstiţii, echinocţii, faze lunare, răsărit de astre şi constelaţii) şi ornice terestre, reglate după bioritmurile de reproducere ale plantelor şi animalelor. Aceasta cu atît mai mult cu cît astăzi, deşi purtăm ceasuri sofisticate şi scumpe, sîntem, mai ales orăşenii, cu totul ignoranţi în desluşirea timpului măsurat în boabe de grîu şi de struguri.

Cînd pe cer se văd „crucile plutitoare ale cocorilor“, berzele şi cocostîrcii vestind plecarea păsărilor călătoare şi, de Ziua Crucii (14 septembrie), încep să vorbească toate florile, jeluindu-se că se usucă, e semn că a venit toamna.

În septembrie (popular Răpciune sau Viniţel) se prepară languroasa zacuscă, se culeg merele şi nucile gînditoare, se adună prunele magiciene, care vor zămisli mai tîrziu euforicele vise adunate în cupe de palincă şi ţuică. Se spune că prunele culese de Ziua Crucii sînt bune pentru dureri de cap şi de dinţi. Se mai zice că e bine să iei din prun, cu gura, niscai prune şi să le ţii acasă. Dacă te vorbeşte cineva de rău, te speli cu ele şi-ţi trece necazul.

Praznicul Înălţării Sfintei Cruci, ţinut în amintirea descoperirii lemnului Crucii de către Sfînta Împărăteasă Elena (326 d.Cr.), este consemnat în calendarul popular ca: Ziua Crucii, Ziua Şarpelui sau Carstovul viilor. Din această zi, toate jivinele (inclusiv şerpii) se ascund în văgăuni şi se „închide pamîntul“, pînă la Alexii (17 martie). De Ziua Crucii începe culesul viilor. Ţăranii posteau şi făceau rugăciuni la vie şi la pivniţe. Se chema preotul pentru slujire, în locurile unde urmau să stea butoaiele cu vin. La cules, se lăsau strugurii de pe ultimul butuc al viei. Aceşti ciorchini se numesc Strugurele lui Dumnezeu şi erau lăsaţi cu ofrandă lui Dumnezeu sau păsărilor cerului. În Antichitate, la culesul viilor se celebrau Misterele Dionisiace, în onoarea lui Dionisos, zeul viţei-de-vie, al vinului şi al extazului mistic. Astăzi, se sărbătoreşte ziua recoltei. Sic transit gloria mundi.

În octombrie, numit şi Brumărel, cade brumă, iar pomilor le cad frunzele. Prin grădini şi livezi îşi face apariţia un tînăr frumos, Brumărelul, personificare mitico-poetică a brumelor, dar şi a unei străvechi divinităţi autohtone a vegetaţiei. Potrivit legendei, chipeşul Brumărel seduce florile şi, sărutîndu-le, le fură mirosul, lăsîndu-le să se ofilească. Către începutul lunii, cei care n-au apucat să pună murăturile, în funcţie de climă, o pot face acum. Cîteva kilograme de gogoşarmanţi, cu fructele sferice şi turtite (Capsicum annuum), o varză educată la Oxford (adică, vorba lui Mark Twain, o conopidă), rădăcini de Armoracia rusticana (pe scurt – hrean), mărar princiar, dar uscat, şi rondele de amor... covi. Toate aranjate cu imaginaţie şi multe frunze de sufleţelina. Se obţin, astfel, „borcane care arată superb, ca o operă de artă“. Dacă operaţiunea se petrece pe luna în creştere, se poate atinge chiar „starea de bucurie tihnită, cînd o femeie stă în bucătărie noaptea şi pune în linişte murături“ (v. Adriana Babeţi – Ultimul sufleu la Paris, 69 de reţete culinare).

Tot în octombrie se culeg gutuile. Cele mai arătoase se aşază în rînd la ferestre, să înveselească cu lumina şi parfumul lor casa. Atenţie, gutuile de import nu au aromă! Octombrie este şi luna cămării . Aici se strîng, înainte de a da brumă, legumele, fructele, conservele şi dulceţurile.

Ziua de 26 octombrie, sărbătoarea creştină a Sf. Mare Mucenic Dimitrie, este cunoscută în calendarul popular ca ziua lui Sîmedru. În seara de 25 octombrie se aprinde focul (numit focul lui Sîmedru) la înălţimi sau la răspîntii. Atît focurile, cît şi darurile ce se împart (colaci, nuci) sînt dedicate sufletelor strămoşilor, pentru recolta viitoare şi pentru spor în casă.

Ziua de Sîmedru mai era şi Ziua Soroacelor, a calculelor şi a socotelilor privind recoltele, ziua cînd „se măsoară, se cîntăreşte rodul de argilă, visul şi umbra verii“ (L. Blaga – „Zodia cumpenei“). Divinitatea agropastorală străveche, Sîmedru – potrivit legendei – e frate cu Sîngeorz (Sf. Gheorghe). Se consideră că ei ar fi primit în păstrare cheile vremii. Cînd toate păsările călătoare au plecat şi viscolul dezbracă de frunze codrul, Sîmedru ia cheile de la Sîngeorz, încuie vremea bună şi descuie iarna. În palatul toamnei pătrund frigul, dezolarea, tristeţea. Frunzele şi fructele căzute s-au veştejit iremediabil. În limba engleză, fall semnifică deopotrivă „toamnă“ şi „cădere“.

Părăsim Seraiul Toamnei, purtînd în suflet versurile lui R.M. Rilke din poemul „Toamna“: „Cad frunzele, cad de departe, / parcă s-ar veşteji în ceruri grădini îndepărtate... / Şi cade-n nopţi adînci pămîntul greu... Noi toţi cădem. Mîna de colo cade. / Şi altele, şi toate, rînd pe rînd. / Dar este Unul care ţine-n mînă căderea asta, / nesfîrşit de blînd.“ 

Silvia Chiţimia e scriitoare şi dr. în etnologie şi arte vizuale.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Donald Trump FOTO Profimedia
Cum ar trebui să gestioneze UE relația economică cu SUA| ANALIZA
Doi experți au vorbit, pentru „Adevărul”, despre evoluția economiei americane, despre impactul politicilor economice ale SUA asupra României și despre cum ar trebui să gestionăm relația cu America.
image png
Lidia Fecioru oferă leacul care combate insomnia. Uleiul pe care trebuie să îl avem în casa noastră
Insomnia a devenit o problemă pentru multe persoane din jurul noastre, iar multe dintre metodele de somn nu dau randament. Lidia Fecioru, cunoscutul bioenergoterapeut, oferă un leac pentru a combate această problemă.
Parlamentul European (foto Pixabay)
19 martie, ziua în care a luat naștere Parlamentul European, ca for consultativ
Pe 19 martie 1958, a fost creat Parlamentul European ca for consultativ al Comunității Economice Europene. Inițial cu rol limitat, această instituție a evoluat treptat, devenind un element esențial al procesului decizional al Uniunii Europene.
Transport agabaritic spre termocentrala Mintia  Foto Daniel Guță  ADEVĂRUL  (7) JPG
Al doilea generator uriaș va ajunge la Termocentrala Mintia. Imagini spectaculoase pe autostradă, cu transportul agabaritic
Convoiul care transportă al doilea generator uriaș care va fi montat la Termocentrala Mintia, aflată în curs de modernizare, se apropie de destinație, după ce a parcurs cea mai dificilă porțiune a traseului Nădlac - Mintia și autostrada A1.
Dr  Mihaela Bilic ofera solutiile pentru accelerarea tranzitului intestinal, foto Facebook jpg
Alimentul care trebuie evitat complet în timpul Postului Paștelui: „Este o greșeală să consumăm”
Mihaela Bilic, unul dintre cei mai renumiți medici nutriționiști din țara noastră, trage un semnal de alarmă despre un aliment care face parte din alimentația tuturor românilor. Nu este recomandat a fi consumat în perioada postului, și nici în mod normal, întrucât este periculos pentru organism.
Netanyahu jpg
Noua ofensivă a Israelului în Gaza reprezintă „doar începutul”, avertizează Benjamin Netanyahu
Valul de atacuri aeriene mortale care a pus capăt pauzei în ostilități în Gaza este „doar începutul”, a avertizat Benjamin Netanyahu, promițând totodată că noua ofensivă va continua până când Israelul își va atinge toate obiectivele de război.
Vladimir Putin FOTO Profimedia (5) jpg
Gafa lui Putin care a făcut pe toată lumea să râdă. Ce spune despre puterea economică a Occidentului: „Nu este clar ce este mare acolo”
În încercarea de a demonstra „superioritatea” Rusiei față de Occident, președintele Vladimir Putin a stârnit un val de ironie și ridiculizare pe rețelele sociale.
alexandra stan colaj facebook jpg
Alexandra Stan spune adevărul despre sarcină, după ce a apărut cu o burtică suspectă: „Vreau să zic că...”
Alexandra Stan, una dintre cele mai recunoscute artiste atât în România, cât și pe plan internațional, a stârnit mare vâlvă în mediul online după ce s-a afișat cu o burtică proeminentă. Mulți s-au dus cu gândul la o eventuală sarcină și chiar au felicitat-o, crezând că a vrut să transmită ceva.
arme nucleare franceze jpg
De ce nu se poate baza Europa doar pe umbrela nucleară a Franței. Limitele arsenalului nuclear de pe bătrânul continent
Președintele francez Emmanuel Macron i-a invitat pe liderii europeni să discute despre posibilitatea utilizării arsenalului nuclear francez ca mijloc de descurajare a unei potențiale agresiuni rusești.