O politic─â a valorilor

Radu CARP
Publicat în Dilema Veche nr. 540 din 19-25 iunie 2014
O politic─â a valorilor jpeg

Corneliu Coposu a intrat, la mai pu┼úin de 20 de ani de la dispari┼úia sa, ├«n mitologia politic─â na┼úional─â. Atunci c├«nd este men┼úionat acest nume, nu mai urmeaz─â detalii biografice sau care ┼úin de activitatea politic─â: se vorbe┼čte despre Senior. Dac─â un nume at├«t de uzitat este folosit numai ├«n leg─âtur─â cu o singur─â persoan─â, este clar c─â acea persoan─â se identific─â at├«t de bine cu atributele ce s├«nt asociate senioralit─â┼úii, ├«nc├«t nu mai este nevoie de l─âmuriri suplimentare. Seniorul i s-a spus lui Corneliu Coposu ├«ntruc├«t se ridica, natural, deasupra tuturor celorlal┼úi oameni politici, fie c─â este vorba de prieteni sau adversari.

Seniorul este produsul prin excelen┼ú─â al democra┼úiei interbelice. N─âscut ├«n inima Ardealului ┼či educat la ┼čcoala rom├óneasc─â imediat dup─â 1918, Corneliu Coposu a tr─âit pe deplin confluen┼úa dintre rigoarea austriac─â, na┼úionalismele corespunz─âtoare noii configura┼úii a Europei ┼či ├«ncercarea de a crea o punte de leg─âtur─â ├«ntre elitele transilv─ânene ┼či cele de peste mun┼úi. O atmosfer─â prielnic─â pentru crearea unui sentiment de apartenen┼ú─â la o nou─â comunitate politic─â. Coposu a fost martorul fuziunii, ├«ndelung teoretizat─â ┼či discutat─â, ├«ntre Partidul Na┼úional ┼či Partidul ┼ó─âr─ânesc, iar de aici pasiunea pentru impunerea unor idealuri ┼či valori ├«n politic─â. Familia lui Corneliu Coposu se ├«nrudea, ca ┼či cea a lui Iuliu Maniu, cu multe alte familii rom├óne┼čti care au produs oameni politici remarcabili. Ne afl─âm ├«n perioada ├«n care elitele erau pu┼úine, iar leg─âturile de rudenie ├«ntre cei care practicau politica erau inevitabile. Acesta este contextul ├«n care Corneliu Coposu ├«l ├«nt├«lne┼čte pe Iuliu Maniu. Coposu a preferat s─â joace rolul, ├«n aparen┼ú─â ne├«nsemnat, de secretar al lui Iuliu Maniu ┼či nu s-a amestecat prea mult ├«n convulsiile interne ale PN┼ó din perioada interbelic─â. Un rol doar aparent modest: din aceast─â pozi┼úie, Corneliu Coposu a participat la cele mai importante ├«nt├«lniri politice ale lui Iuliu Maniu, inclusiv la contactele acestuia cu alia┼úii anglo-americani, ├«n timpul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. Cei care s├«nt familiariza┼úi cu activitatea epistolar─â a lui Iuliu Maniu, ├«n aceast─â perioad─â, concretizat─â prin redactarea de numeroase memorii adresate regelui, mare┼čalului Ion Antonescu, altor lideri politici afla┼úi ├«n imposibilitatea de a activa, datorit─â interzicerii partidelor politice, ar trebui s─â ┼čtie faptul c─â Seniorul a cunoscut aceste demersuri ┼či a participat nemijlocit la realizarea lor. Numele s─âu nu este des consemnat pentru perioada de p├«n─â la 23 August 1944 ÔÇô o dovad─â de modestie ┼či de ucenicie ├«n cel mai fecund laborator politic. Abia dup─â acest moment, Corneliu Coposu apare ├«n prim-plan. Perioada 1944 ÔÇô1947 este una din cele mai roditoare din activitatea sa politic─â: gazetar la ziarul partidului, Dreptatea, autor al unei lucr─âri despre armisti┼úiul cu alia┼úii din septembrie 1944, conduc─âtor al unei organiza┼úii locale (S─âlaj), unul dintre cei mai activi ┼ú─âr─âni┼čti ├«n campania pentru alegerile din 1946, c├«┼čtigate de PN┼ó ┼či m─âsluite de comuni┼čti.

├Än 23 octombrie 1944, Corneliu Coposu public─â, ├«n ziarul Dreptatea, articolul ÔÇ×S─â ├«nceteze balada me┼čterului ManoleÔÇť, o pledoarie pentru ├«mbinarea ├«ntre idealul democratic ┼či morala cre┼čtin─â. Este primul text, cu excep┼úia celor venite din zona teologic─â, ├«n care se vorbe┼čte ├«n spa┼úiul autohton despre aceast─â tem─â. Corneliu Coposu nu a fost totu┼či un doctrinar: textele sale s├«nt de mici ├«ntinderi, trateaz─â teme esen┼úiale, f─âr─â note sau trimiteri. Coposu a ├«n┼úeles pe deplin care este menirea unui autentic lider politic: acesta trebuie s─â-┼či exprime viziunea ├«n documente programatice, prin care se enun┼ú─â o viziune pentru viitor, f─âr─â a c─âdea ├«n patima detaliului sau a reflec┼úiilor prea personale. De atunci dateaz─â aplecarea lui Corneliu Coposu pentru democra┼úia cre┼čtin─â. Cei 17 ani de ├«nchisoare l-au determinat ┼či mai mult s─â mearg─â ├«n aceast─â direc┼úie. ├Än perioada comunist─â, c├«nd g├«ndirea alternativ─â a disiden┼úei rom├óne, redus─â la num─âr, nu oferea un fundament ideologic, ci doar o ├«n┼úelegere a necesit─â┼úii democra┼úiei, Corneliu Coposu a f─âcut un pas ├«nainte. A ├«n┼úeles c─â, dup─â c─âderea regimului comunist, peisajul politic va fi foarte divers, asem─ân─âtor celui occidental, fie ┼či din simpla tenta┼úie a mimetismului. Drept urmare, a preg─âtit un instrument politic atunci c├«nd nimeni nu se g├«ndea dec├«t, cel mult, la ridicarea unor constr├«ngeri sufocante ale regimului comunist. Gestul s─âu de a ├«nscrie, ├«n 1987, PN┼ó ├«n Interna┼úionala Cre┼čtin-Democrat─â s-a dovedit a fi unul de mare viziune: nici un alt partid din Europa de Est nu a f─âcut un gest asem─ân─âtor, ├«n acea perioad─â. Corneliu Coposu a ├«n┼úeles c─â, ├«ntr-un regim post-totalitar, nu mai este relevant─â nici voin┼úa ardelenilor lui Maniu, nici cea a ┼ú─ârani┼čtilor lui Mihalache ┼či c─â este nevoie de un partid popular, de natur─â conservatoare ┼či cre┼čtin-democrat─â, care s─â se contrapun─â unui partid liberal ┼či unuia social-democrat. Pariul s─âu a fost acceptat la 28 decembrie 1989, c├«nd PN┼ó-CD devenea unul din primele partide care profita de pe urma libert─â┼úii de exprimare ┼či de asociere ├«n partidele politice.

Activitatea lui Corneliu Coposu ├«n perioada 1989 ÔÇô 1995 se rezum─â la un singur numitor comun: politica sub semnul valorilor. Seniorul a ap─ârat democra┼úia, chiar ┼či atunci c├«nd ea era pus─â sub semnul ├«ntreb─ârii, ├«n iunie 1990. A intervenit cu fermitate pentru a stabili termenii primelor alegeri libere ┼či constituirea primelor forme democratice (guvern ┼či alte institu┼úii). A fost un adversar al Constitu┼úiei din 1991 ┼či un devotat ap─âr─âtor al Casei Regale, s-a pronun┼úat categoric pentru unirea cu Basarabia (ce s-ar fi ├«nt├«mplat dac─â Coposu, ┼či nu Iliescu ar fi fost pre┼čedintele Rom├óniei ├«n momentul declar─ârii independen┼úei Republicii Moldova?). A pledat, ori de c├«te ori a avut ocazia, pentru democra┼úia cre┼čtin─â, dar ┼či pentru unitatea for┼úelor de centru-dreapta ÔÇô Conven┼úia Democrat─â este ├«n principal crea┼úia sa.

Mo┼čtenirea lui Corneliu Coposu este politica sub semnul valorilor. Exemplul s─âu arat─â c─â, dac─â ai anumite valori pe care vrei s─â le impui ├«n spa┼úiul public, sf├«r┼če┼čti prin a le impune, fie ┼či doar din cauza lipsei unei oferte alternative la un moment dat. Opusul politicii lui Corneliu Coposu este politica aflat─â ├«n c─âutarea unui compromis cu orice pre┼ú, chiar ┼či cel al renun┼ú─ârii la valori. Pe termen lung, politica promovat─â de Corneliu Coposu este ├«ntotdeauna c├«┼čtig─âtoare, chiar dac─â cei care o practic─â s├«nt din ce ├«n ce mai pu┼úini. 

Radu Carp este profesor de Drept Public ┼či ┼×tiin┼úe Politice la Universitatea Bucure┼čti.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.