O oper─â rezistent─â la oficializare - ÔÇ×Protestez cu indiferen┼ú─â!ÔÇť

H-R. PATAPIEVICI
Publicat în Dilema Veche nr. 512 din 5-11 decembrie 2013
O oper─â rezistent─â la oficializare   ÔÇ×Protestez cu indiferen┼ú─â!ÔÇť jpeg

├Än 9 noiembrie 2013, Lucian Pintilie a ├«mplinit 80 de ani; dou─â zile mai t├«rziu, la Teatrul Bulandra, a fost omagiat de o m├«n─â de oameni: c├«┼úiva actori (nu mul┼úi), c├«┼úiva regizori (pu┼úini), c├«┼úiva scriitori ┼či arti┼čti (foarte pu┼úini), c├«┼úiva ÔÇô cum se spune ÔÇô ÔÇ×oameni de cultur─âÔÇť, c├«┼úiva prieteni, doi regizori din noul val. Au vorbit, emo┼úionant, Victor Rebengiuc ┼či Andrei Ple┼ču. ├Än teatrul care i-a v─âzut acum 40 de ani str─âlucirea geniului, aniversarea de 80 de ani a lui Lucian Pintilie p─ârea stingher─â, nehot─âr├«t─â, ezitant─â. Cu toat─â vizibila afec┼úiune a participan┼úilor, ├«n ciuda admira┼úiei lor lipsite de rezerve, ceva din aerul evenimentului p─ârea s─â nu-┼či g─âseasc─â tonul. E drept, s─ârb─âtoritul a cerut ├«n mod expres sobrietate, refuz├«nd orice sugestie festivist─â. Dar! Presa cotidian─â nu a men┼úionat evenimentul deloc. Televiziunile de ┼čtiri l-au ignorat cu des─âv├«r┼čire. Iar ├«n presa cultural─â din s─âpt─âm├«na s─ârb─âtoririi lui Lucian Pintilie au ap─ârut doar dou─â articole. Pre┼čedin┼úia, Parlamentul, Guvernul, partidele politice, politicienii, institu┼úiile statului (adic─â toate oficialit─â┼úile) au t─âcut.  

A┼ča a marcat Rom├ónia ├«mplinirea v├«rstei de 80 de ani a unuia dintre cei mai mari regizori pe care i-a avut vreodat─â. ├Än anonimat ┼či t─âcere, din partea societ─â┼úii. ├Än nesim┼úire, din partea oficialit─â┼úilor.

Ca unul care are ├«nc─â viu ├«n memorie nepl─âcutul contact cu membrii comisiilor de cultur─â ale Parlamentului, ┼čtiu bine c─â parlamentarul rom├ón, indiferent de coloratura sa politic─â, are ca religie pozitiv─â na┼úionalismul cultural. To┼úi jur─â pe valorile na┼úionale. To┼úi iubesc numai valorile na┼úionale: le slujesc, le venereaz─â, li se jertfesc. G├«ndul la sacrele valori na┼úionale le aduc politicienilor rom├óni lacrimi ├«n ochi ┼či str─âluciri n─âuce ├«n privire.  

Cum, ├«ntre marii creatori rom├óni ├«n via┼ú─â, Lucian Pintilie este una dintre valorile na┼úionale par excellence, te ├«ntrebi, nu f─âr─â uimire, cum a fost cu putin┼ú─â ca nici una dintre oficialit─â┼úile statului s─â nu ├«┼či fi dat seama c─â obiectul zilnic al adora┼úiei lor patriotice, valoarea na┼úional─â, se afl─â chiar sub ochii lor, tocmai a ├«mplinit 80 de ani ┼či merit─â o ad├«nc─â reveren┼ú─â? ├Än semn de omagiu pentru Lucian Pintilie ┼či ├«n acord cu spiritul etic coroziv al crea┼úiei sale, voi ├«ncerca s─â dau un r─âspuns.  

Din punctul de vedere al dezinteresului fa┼ú─â de idei, Rom├ónia este o ┼úar─â ideal─â. Minunile dureaz─â trei zile, scandalurile obosesc dup─â o zi, adev─ârul nu st├«rne┼čte pasiuni, minciunile nu scandalizeaz─â, nimeni nu se compromite din nimic, totul se reia mereu de la ├«nceput, f─âr─â memorie, f─âr─â progres, f─âr─â triste┼úe. Dac─â m├«ine, Immanuel Kant ar publica aici Critica ra┼úiunii pure, nimeni nu ar b─âga de seam─â pentru c─â nimeni nu ar lua-o ├«n seam─â. La noi, c─âr┼úile ies pe pia┼ú─â a┼ča cum cad bilele metalice ├«n ulei ÔÇô f─âr─â zgomot, f─âr─â s─â fac─â valuri ┼či f─âr─â s─â lase amintiri. 

┼×i din punctul de vedere al toleran┼úei, Rom├ónia este o ┼úar─â ideal─â. C─âci la noi, aproape totul ┼úi se trece cu vederea: dac─â furi, e┼čti privit cu ├«ng─âduin┼ú─â; dac─â te la┼či corupt, e┼čti tratat cu ├«n┼úelegere; dac─â tu corupi, e┼čti comp─âtimit; dac─â e┼čti incompetent, nimeni nu observ─â; dac─â e┼čti lichea, to┼úi te admir─â; dac─â e┼čti idiot, te bucuri de simpatie; dac─â e┼čti m├«rlan, ob┼úii respect. Nu atragi aten┼úia nim─ânui nici dac─â e┼čti bun, nici dac─â e┼čti r─âu, nici dac─â min┼úi, nici dac─â spui adev─ârul. Totul ┼úi se trece cu vederea ÔÇô ┼či ho┼úia, ┼či corup┼úia, ┼či prostia, ┼či incompeten┼úa, ┼či lichelismul, ┼či minciuna, ┼či nesim┼úirea ÔÇô cu o singur─â condi┼úie: s─â fii patriot. Iar s─â fii patriot ├«nseamn─â s─â venerezi valorile na┼úionale.

Dar ce s├«nt, pentru patrio┼úii care se definesc prin adorarea lor, ÔÇ×valorile na┼úionaleÔÇť? Pentru adoratori, valoarea na┼úional─â e sacrosanct─â, e indiscutabil─â ┼či e obligatoriu oficial─â. E sacrosanct─â nu pentru c─â ar fi sf├«nt─â, ci pentru c─â func┼úioneaz─â ├«n mintea adoratorului ca un substitut de religie. E indiscutabil─â nu pentru c─â ar fi deasupra oric─ârei discu┼úii, ci pentru c─â orice discu┼úie referitoare la ea e stigmatizat─â ca antina┼úional─â. E oficial─â nu pentru c─â e recunoscut─â de to┼úi, ci pentru c─â e recunoscut─â de stat. Pentru a fi recunoscut─â ca na┼úional─â, valoarea adorat─â de ace┼čti patrio┼úi trebuie s─â fi fost mai ├«nt├«i declarat─â ca oficial─â. Nu cultura rom├ón─â e obiectul acestei adora┼úii care se crede patriotic─â, ci acea parte a culturii rom├óne care a fost recunoscut─â oficial, de c─âtre cine ┼čtie ce oficialitate cu trecere, ca fiind na┼úional─â. Pentru ei, adev─âra┼úii creatori rom├óni nu s├«nt, pur ┼či simplu, marii creatori rom├óni, ci numai aceia care au intrat ├«n manuale sau fac deja parte din vreuna dintre variantele de cultur─â oficial─â a statului. De fapt, nu valorile na┼úionale ├«n sine fac obiectul acestui soi de patriotism, ci valorile oficiale.  

E adev─ârat c─â, uneori, valorile oficiale s├«nt ┼či valori na┼úionale. Cel mai adesea, acest lucru se ├«nt├«mpl─â pentru valorile na┼úionale din trecut. Dar aproape niciodat─â, pentru contemporaneitate, valorile oficiale nu s├«nt ┼či valori na┼úionale, ┼či asta din simplul motiv c─â valoarea na┼úional─â nu poate fi niciodat─â dedus─â din valoarea oficial─â. A sus┼úine contrariul e o eroare nu doar logic─â, ci categorial─â. Anume comiterea acestei erori categoriale ├«i face incapabili pe adoratorii valorilor oficiale s─â recunoasc─â o veritabil─â valoare na┼úional─â: c├«t timp nu e oficial recunoscut─â, nu o v─âd nici m─âcar c├«nd o au sub ochi. A┼ča se explic─â lipsa de reac┼úie a autorit─â┼úilor la aniversarea lui Lucian Pintilie.  

Ceea ce m─â reconforteaz─â ├«n crea┼úia lui Lucian Pintilie este c─â, prin capodoperele sale, ea se sustrage ├«n mod natural oficializ─ârii. E ├«n ea ceva necru┼ú─âtor ┼či ne├«mp─âcat. Ceva care se ├«nc─âp─â┼ú├«neaz─â cu ├«nver┼čunare s─â r─âm├«n─â etic ┼či care exclude posibilitatea oric─ârei tranzac┼úii, a oric─ârei acomod─âri, oric─ârei relativiz─âri, a oric─ârei atrageri ├«n sfera oficializ─ârii. Crea┼úiile lui Lucian Pintilie apar┼úin acelor rare valori care s├«nt na┼úionale, f─âr─â a putea fi ├«n vreun fel transformate ├«n valori oficiale. E o oper─â rezistent─â la oficializare. ├Ämi pot foarte bine imagina replica pe care Lucian Pintilie ar arunca-o autorit─â┼úii de stat care ar ├«ncerca s─â ├«l oficializeze ÔÇô ar spune (cu o vorb─â luat─â dintr-una din conferin┼úele sale de pres─â din anii ÔÇÖ90): ÔÇ×Protestez! Protestez cu indiferen┼ú─â!ÔÇť 

H.-R. Patapievici este scriitor.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.