O nenorocire nu vine niciodată singură

Publicat în Dilema Veche nr. 935 din 10 – 16 martie 2022
O nenorocire nu vine niciodată singură jpeg

„O nenorocire nu vine niciodată singură!“ – această veche vorbă românească se aplică şi în cazul celor două mari cutremure de pămînt din secolul al XX-lea (produse la 10 noiembrie 1940 şi la 4 martie 1977). Prima catastrofă naturală era însoţită de consolidarea guvernării legionaro-antonesciene, de masacrele de la Jilava şi uciderea unor personalităţi precum Virgil Madgearu şi Nicolae Iorga într-o Românie care oricum suferise traume şi înainte, în vară, fiind sfîrtecată din punct de vedere teritorial. Peste aproape patru decenii, cutremurul din 1977 a fost momentul prielnic folosit de Nicolae Ceauşescu atît pentru „sistematizarea“ urbană din Bucureşti şi din alte oraşe (însemnînd, de fapt, demolarea cu precădere a cadrului arhitectural „burghez“), cît şi pentru anihilarea mişcării Goma, adică a firavei disidenţe autohtone. Desfiinţarea Comitetului pentru Presă nu a însemnat suprimarea cenzurii instituţionalizate, ci, din contra, întărirea ei, prin multiplicarea filtrelor cenzoriale (la nivel de CCES, în redacţii, edituri, la AGERPRES ş.a.m.d.).

Salvarea patrimoniului (cultural, arhitectural, ecleziastic) afectat grav de cutremur nu se afla printre priorităţile lui N. Ceauşescu, ba din contra (cazul Bisericii Enei din centrul Bucureştiului este grăitor în acest sens). Pare că liderul comunist se gîndeşte în primul rînd la salvarea Planului cincinal 1976-1980 şi la refacerea infrastructurii politice şi ideologice (între altele, imediat după 4 martie 1977 se discută şi proiectul de lege privind normele de adresare, act normativ prin care cuvintele „domn“ şi „doamnă“ sînt înlocuite cu „cetăţean/ă“ şi „tovarăş/ă“, ca expresie a dorinţei de depăşire a rămăşiţelor societale burgheze; demolarea cartierelor datînd de dinainte de 1945 completează tabloul intenţiei de rupere cu trecutul precomunist).

Anturajul lui Ceauşescu, cunoscîndu-i „sensibilităţile“, a căutat în mod sistematic să îl „cruţe“, inclusiv prin ascunderea sau cosmetizarea primelor date privitoare la numărul de victime de la cutremur. Cum liderul suprem ţine totuşi să meargă la faţa locului, în mijlocul dezastrului, descoperirea cadavrelor este mai greu de tăinuit şi presupune o complicitate deplină a subordonaţilor săi. Cînd îşi asumă rolul de salvator deplasîndu-se la ruinele fostului bloc „Scala“ din Bulevardul Magheru, în speranţa că în subsoluri s-ar mai putea identifica supravieţuitori, chiar la cîteva săptămîni distanţă de momentul 4 martie 1977, demnitarii care îl însoţesc (primarul Capitalei, Ion Dincă, Ion Traian Ştefănescu ş.a.) – terifiaţi că ar putea fi mustraţi de Elena Ceauşescu – se înţeleg să îl mintă şi să îi ascundă faptul că sub dărîmături se află oameni decedaţi, inclusiv un bebeluş (cf. Ion Traian Ştefănescu, Întîlniri cu Nicolae Ceauşescu, Editura Mediafax, Bucureşti, 2018, pp. 85-86).

Cutremurul este şi o bună ocazie pentru exacerbarea cultului personalităţii, instanţele propagandistice exploatînd la maximum vizitele şi deplasările „de lucru“ în decursul cărora Ceauşescu a dat „indicaţii preţioase“ privind reconstrucţia şi „lichidarea urmărilor“ cutremurului. Totodată, pe parcursul anului 1977 statisticile despre cutremur şi lichidarea consecinţelor seismului sînt puternic cosmetizate. Înalţi activişti de partid, membri ai nomenclaturii, precum şi ziarişti se simt datori să pomenească faptul că în toamna lui 1977 totul a revenit aproape la normal tocmai datorită indicaţiilor secretarului general al partidului unic. O notă discordantă face doar „măgarul“ de Paul Goma, scriitorul rebel calificat ca atare chiar de către Ceauşescu la 30 martie 1977. Goma pare părăsit de breasla oamenilor de litere care îşi continuă, în mod conformist, „rezistenţa prin cultură“, inclusiv prin adaptarea la noul tip de cenzură. Nici solidarizarea cu minerii grevişti la început de august 1977 nu este pe agenda „rezistenţilor“. Gheorghe Ursu, un inginer apropiat de mediile scriitoriceşti, avea însă o preţuire specială pentru curajul lui Goma (vezi Gheorghe Ursu, Europa mea, prefaţă de Andrei Ursu, postfaţă de Ştefan Bosomitu, Editura Polirom, Bucureşti, 2021, p. 12). Să mai amintim că, la finele lui martie, cu ocazia şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, Ceauşescu a făcut celebra afirmaţie: „Să ştiţi că, dacă demolăm tot Bucureştiul, va fi frumos“ (Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Fond CC al PCR – Cancelarie, dosar nr. 42/1977, f. 1). Cei 30 de membri ai CPEx îl aprobă şi plusează cu servilismul deja intrat în rutină. Acum s-au creat, de fapt, toate premisele pentru demolarea centrului istoric al Capitalei şi al altor oraşe, dimpreună cu cartierele şi bisericile/mănăstirile indezirabile.

Mai trebuie remarcată şi insistenţa lui Ceauşescu de a se adopta cît mai repede un program suplimentar de dezvoltare economico-socială a României, precum şi nerăbdarea lui de a i se prezenta raportul cu privire la activitatea desfăşurată pentru lichidarea urmărilor cutremurului, un document în care era obligatoriu ca cifrele să indice depăşirea şocului generat de seismul din martie şi „să arate bine“ pe hîrtie. Minciuna prin statistici se extinde de la domeniul industrial-agricol şi la cel legat de evidenţele privitoare la repararea/renovarea/consolidarea fondului imobiliar şi a unităţilor economice sau şcolare lovite de catastrofa din 4 martie 1977.

Mai gravă este dorinţa lui Ceauşescu de a se face economii inclusiv în ceea ce priveşte consolidarea clădirilor avariate. La o şedinţă din 4 iulie 1977, liderul comunist ordonă sistarea oricăror lucrări de consolidare. Inginerul Gheorghe Ursu, realizînd gravitatea acestei dispoziţii, a informat postul de radio Europa Liberă. Va fi unul dintre principalele motive pentru care a intrat în atenţia Securităţii; pînă la urmă, poliţia politică ceauşistă l-a şi lichidat peste mai puţin de un deceniu recurgînd la Miliţie şi la subterfugiul odios al unor învinuiri de drept comun.

Cristian Vasile este cercetător ştiinţific dr. habil. la Institutul de Istorie „N. Iorga“ al Academiei Române. Predă în cadrul Şcolii de Studii Avansate a Academiei Române. Ultima carte publicată: Centenarul femeilor din arta românească, vol. 3, Artiste uitate din România. Cercetări şi studii despre contribuţia femeilor la istoria artei româneşti (în colaborare, Postmodernism Museum, 2021). Are în pregătire o carte despre Cercetarea umanistă din institutele Academiei între 1948 şi 1965 şi o biografie politică a lui Mihail Ralea.

Foto: adevarul.ro / AFP

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

COMBO Ayatollahul Ali Khamenei - Donald Trump și Benjamin Netanyahu FOTO AFP
Israelul anunță că „s-a abținut” să lanseze noi atacuri asupra Iranului, după o discuţie între Netanyahu şi Trump
Israelul a asigurat marţi, 25 iunie 2025, că a încetat atacurile aeriene asupra Iranului, după ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a avut o discuţie telefonică cu Donald Trump, relatează agenţiile AFP şi EFE. „Israel, nu mai lansa bombele acelea”, a transmis președintele SUA.
tigari tutun jpeg
Expunerea la tutun a ucis peste 7 milioane de oameni în 2023 STUDIU
Cercetătorii afirmă că tutunul este asociat cu aproximativ unu din opt decese la nivel mondial, iar numărul acestora crește rapid în unele țări.
1200 20250623 3 webp
Dezvăluiri în cazul româncei și fiicei sale, ucise cu cruzime în Italia. Au cerut ajutor la carabinieri, dar au fost ignorate
Anchetatorii au scos la iveală noi informații în cazul crimei din 2022, care a șocat Italia. Românca Gabriela Trandafir și fiica sa, Renata, au fost împuşcate mortal de soțul femeii, în vila în care locuiau, chiar în ziua în care se pronunţa divorţul dintre cei doi.
George Simion FOTO Reuters
De ce George Simion a pierdut procesul cu fostul ministru moldovean al Apărării. Argumentele judecătorilor
Liderul AUR, George Simion, a pierdut procesul intentat fostului ministru al Apărării din Republica Moldova, Anatol Șalaru, deoarece nu a prezentat probe în timpul ședinței de judecată care să demonstreze că nu s-a întâlnit la Cernăuți cu spioni ai Rusiei, conform deciziei instanței.
Sirenele 2 Mici   453 jpg
„Sirenele 2” face valuri în box office! E pe primul loc în România!
„Sirenele 2” face valuri în box office! E pe primul loc în România!
Ilie Bolojan FOTO Inquam / Octav Ganea
Decizii în forță la Palatul Victoria. Ilie Bolojan a cerut demisia tuturor consilierilor din cancelaria prim-ministrului
Premierul Ilie Bolojan ar fi cerut, prin șeful cancelariei prim-ministrului, demisiile tuturor consilierilor și secretarilor de stat din Cancelarie.
thumbnail Vizual ECGC jpg
Eforie Colorat, un festival al artelor contemporane la Marea Neargă - Nouă artiști redefinesc identitatea vizuală a orașului Eforie Sud
Patru expoziții de artă contemporană deschid sezonul de vară în hub-ul cultural Eforie Colorat: în perioada 1 iulie-24 august 2025, Grădina Cinemascop din Eforie Sud va găzdui un festival al artelor, cu peste 200 de evenimente programate, de la vernisaje, lansări de carte și proiecții de film, la mu
image png
„Regula fermoarului”, inclusă în Codul rutier. Cum ajută la fluidizarea traficului
Senatul a adoptat tacit, marţi, în plen, o propunere legislativă de completare a OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice prin care se introduce "regula fermoarului", ce permite, în cazul îngustării drumului, încadrarea alternativă pe banda adiacentă a vehiculelor de pe banda afectată.
Shuna, foto Shutterstock jpg
Insula care a fost scoasă la vânzare după 80 de ani. Prin ce se remarcă și cât costă acest colț de rai: „O ofertă cu adevărat rară”
O insulă superbă, cu plaje cu nisip alb, a fost scoasă la vânzare pentru prima dată în ultimii 80 de ani. Acest colț de rai se remarcă, în special, prin dimensiunea sa de peste 4 km², dar și prin alte facilități impresionante. Află ce oferă și cât costă!