O nenorocire nu vine niciodată singură

Publicat în Dilema Veche nr. 935 din 10 – 16 martie 2022
O nenorocire nu vine niciodată singură jpeg

„O nenorocire nu vine niciodată singură!“ – această veche vorbă românească se aplică şi în cazul celor două mari cutremure de pămînt din secolul al XX-lea (produse la 10 noiembrie 1940 şi la 4 martie 1977). Prima catastrofă naturală era însoţită de consolidarea guvernării legionaro-antonesciene, de masacrele de la Jilava şi uciderea unor personalităţi precum Virgil Madgearu şi Nicolae Iorga într-o Românie care oricum suferise traume şi înainte, în vară, fiind sfîrtecată din punct de vedere teritorial. Peste aproape patru decenii, cutremurul din 1977 a fost momentul prielnic folosit de Nicolae Ceauşescu atît pentru „sistematizarea“ urbană din Bucureşti şi din alte oraşe (însemnînd, de fapt, demolarea cu precădere a cadrului arhitectural „burghez“), cît şi pentru anihilarea mişcării Goma, adică a firavei disidenţe autohtone. Desfiinţarea Comitetului pentru Presă nu a însemnat suprimarea cenzurii instituţionalizate, ci, din contra, întărirea ei, prin multiplicarea filtrelor cenzoriale (la nivel de CCES, în redacţii, edituri, la AGERPRES ş.a.m.d.).

Salvarea patrimoniului (cultural, arhitectural, ecleziastic) afectat grav de cutremur nu se afla printre priorităţile lui N. Ceauşescu, ba din contra (cazul Bisericii Enei din centrul Bucureştiului este grăitor în acest sens). Pare că liderul comunist se gîndeşte în primul rînd la salvarea Planului cincinal 1976-1980 şi la refacerea infrastructurii politice şi ideologice (între altele, imediat după 4 martie 1977 se discută şi proiectul de lege privind normele de adresare, act normativ prin care cuvintele „domn“ şi „doamnă“ sînt înlocuite cu „cetăţean/ă“ şi „tovarăş/ă“, ca expresie a dorinţei de depăşire a rămăşiţelor societale burgheze; demolarea cartierelor datînd de dinainte de 1945 completează tabloul intenţiei de rupere cu trecutul precomunist).

Anturajul lui Ceauşescu, cunoscîndu-i „sensibilităţile“, a căutat în mod sistematic să îl „cruţe“, inclusiv prin ascunderea sau cosmetizarea primelor date privitoare la numărul de victime de la cutremur. Cum liderul suprem ţine totuşi să meargă la faţa locului, în mijlocul dezastrului, descoperirea cadavrelor este mai greu de tăinuit şi presupune o complicitate deplină a subordonaţilor săi. Cînd îşi asumă rolul de salvator deplasîndu-se la ruinele fostului bloc „Scala“ din Bulevardul Magheru, în speranţa că în subsoluri s-ar mai putea identifica supravieţuitori, chiar la cîteva săptămîni distanţă de momentul 4 martie 1977, demnitarii care îl însoţesc (primarul Capitalei, Ion Dincă, Ion Traian Ştefănescu ş.a.) – terifiaţi că ar putea fi mustraţi de Elena Ceauşescu – se înţeleg să îl mintă şi să îi ascundă faptul că sub dărîmături se află oameni decedaţi, inclusiv un bebeluş (cf. Ion Traian Ştefănescu, Întîlniri cu Nicolae Ceauşescu, Editura Mediafax, Bucureşti, 2018, pp. 85-86).

Cutremurul este şi o bună ocazie pentru exacerbarea cultului personalităţii, instanţele propagandistice exploatînd la maximum vizitele şi deplasările „de lucru“ în decursul cărora Ceauşescu a dat „indicaţii preţioase“ privind reconstrucţia şi „lichidarea urmărilor“ cutremurului. Totodată, pe parcursul anului 1977 statisticile despre cutremur şi lichidarea consecinţelor seismului sînt puternic cosmetizate. Înalţi activişti de partid, membri ai nomenclaturii, precum şi ziarişti se simt datori să pomenească faptul că în toamna lui 1977 totul a revenit aproape la normal tocmai datorită indicaţiilor secretarului general al partidului unic. O notă discordantă face doar „măgarul“ de Paul Goma, scriitorul rebel calificat ca atare chiar de către Ceauşescu la 30 martie 1977. Goma pare părăsit de breasla oamenilor de litere care îşi continuă, în mod conformist, „rezistenţa prin cultură“, inclusiv prin adaptarea la noul tip de cenzură. Nici solidarizarea cu minerii grevişti la început de august 1977 nu este pe agenda „rezistenţilor“. Gheorghe Ursu, un inginer apropiat de mediile scriitoriceşti, avea însă o preţuire specială pentru curajul lui Goma (vezi Gheorghe Ursu, Europa mea, prefaţă de Andrei Ursu, postfaţă de Ştefan Bosomitu, Editura Polirom, Bucureşti, 2021, p. 12). Să mai amintim că, la finele lui martie, cu ocazia şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, Ceauşescu a făcut celebra afirmaţie: „Să ştiţi că, dacă demolăm tot Bucureştiul, va fi frumos“ (Arhivele Naţionale Istorice Centrale, Fond CC al PCR – Cancelarie, dosar nr. 42/1977, f. 1). Cei 30 de membri ai CPEx îl aprobă şi plusează cu servilismul deja intrat în rutină. Acum s-au creat, de fapt, toate premisele pentru demolarea centrului istoric al Capitalei şi al altor oraşe, dimpreună cu cartierele şi bisericile/mănăstirile indezirabile.

Mai trebuie remarcată şi insistenţa lui Ceauşescu de a se adopta cît mai repede un program suplimentar de dezvoltare economico-socială a României, precum şi nerăbdarea lui de a i se prezenta raportul cu privire la activitatea desfăşurată pentru lichidarea urmărilor cutremurului, un document în care era obligatoriu ca cifrele să indice depăşirea şocului generat de seismul din martie şi „să arate bine“ pe hîrtie. Minciuna prin statistici se extinde de la domeniul industrial-agricol şi la cel legat de evidenţele privitoare la repararea/renovarea/consolidarea fondului imobiliar şi a unităţilor economice sau şcolare lovite de catastrofa din 4 martie 1977.

Mai gravă este dorinţa lui Ceauşescu de a se face economii inclusiv în ceea ce priveşte consolidarea clădirilor avariate. La o şedinţă din 4 iulie 1977, liderul comunist ordonă sistarea oricăror lucrări de consolidare. Inginerul Gheorghe Ursu, realizînd gravitatea acestei dispoziţii, a informat postul de radio Europa Liberă. Va fi unul dintre principalele motive pentru care a intrat în atenţia Securităţii; pînă la urmă, poliţia politică ceauşistă l-a şi lichidat peste mai puţin de un deceniu recurgînd la Miliţie şi la subterfugiul odios al unor învinuiri de drept comun.

Cristian Vasile este cercetător ştiinţific dr. habil. la Institutul de Istorie „N. Iorga“ al Academiei Române. Predă în cadrul Şcolii de Studii Avansate a Academiei Române. Ultima carte publicată: Centenarul femeilor din arta românească, vol. 3, Artiste uitate din România. Cercetări şi studii despre contribuţia femeilor la istoria artei româneşti (în colaborare, Postmodernism Museum, 2021). Are în pregătire o carte despre Cercetarea umanistă din institutele Academiei între 1948 şi 1965 şi o biografie politică a lui Mihail Ralea.

Foto: adevarul.ro / AFP

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
„Nu ne mai facem bine”
Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție.
p 10 jpg
România era țara mea bună, dar vitregă
Astăzi consider că România e țara în care mă pot întoarce cînd doresc, e „cartierul vecin”.
Palatul Culturii Iasi   Aerial jpg
Iași, mon amour contrarié
Iașiul îmi pare un cameleon. Apar întruna terase noi și e tonifiant. Vara asta am mîncat într-un gastrobar cu specific andaluz, cu o veselă aleasă cu gust, cu prețuri rezonabile și porții mărișoare.
640px Parliament 704254 jpg
Stai, cum adică avem o imagine bunicică la Bruxelles?!
Dar cum adică „nu creăm probleme” la Bruxelles, dacă în România sînt atîtea probleme? E simplu, grijile Bruxelles-ului sînt altele decît ale noastre.
p 12 WC jpg
Cum văd eu România? După 15 ani și de la 3.500 de kilometri distanță?
În cele cîteva limbi de circulație pe care le înțeleg, nu găsesc un sinonim în valoare absolută al cuvîntului „omenie”. Poate în el rezidă, totuși, logica speranței.
Bjc cv cs foto 089 jpg
Secretul stă la primărie
În România, m-am ocupat, vrînd-nevrînd, cu colecționarea de faze și impresii, să le spun ilustrate.
p 13 sus jpg
Cînd trăiești între aici și acolo
Am început, timid, să ies în afara granițelor, întrebîndu-mă deseori cum ar fi viața mea în altă parte, în momentul în care nimic nu mă mai reținea în România.
Page 428 Captured Romanians transported away (12239755986) jpg
Trei neîntoarceri
România are acum un chip ponosit, în tușe de gri și negru. Dar e OK pentru că e o Românie exterioară, din afara ta, e un context din care ai scăpat. High five.
Romania Parliament at night jpg
Sedarea românilor
n reacție, nu puțini români refuză calmarea și emigrează, seduși de melodia sirenelor potrivit cărora „în România, asta e!”, totul a „rămas la fel”.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Tribunalul Poporului
Vedem asta în fiecare zi: nimic din ceea ce se postează nu rămîne necorectat, necontestat, nejudecat, nesancționat. Mai devreme sau mai tîrziu – ca să fac o parafrază – fiecare are parte de cincisprezece minute de judecată publică.
p 10 jpg
Critica publică în online: virtuți și vicii
Am observat, de asemenea, și cum platometre digitale au fost utilizate pentru a instiga la ură, dispreț și sexism, pentru a delegitima această mișcare și a decredibiliza victimele violenței de gen.
p 11 Ostrakon WC jpg
Ostracizarea online ca dilemă liberală
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm de pericolul pe care apelul la ostracizarea online îl deschide, ținînd cont de stimulentele pe care viața în mediul online ni le oferă în conjuncție cu impactul pe care emoțiile morale îl au la adresa modului în care interacționăm cu ceilalți
640px The Two Gossips (Les Deux Commères) MET DP808826 jpg
Gura satului global
Gura satului global nu este diferită de gura satului tradițional decît prin instrumentele sale.
640px Cyber bullying 122156 960 720 jpg
Cel fără de păcat – o sursă idiopatică?
Realitatea socială poate fi remarcabilă datorită ansamblului de creiere umane adunate pentru a influența evoluția societății în bine, și aici avem nevoie de etică – în lipsa acesteia, realitatea se poate transforma în factori și actori sociali maligni.
John George Brown The Bully of the Neighborhood jpg
Și cu copiii ce facem? Intruziune, expunere, violență, anulare
Spațiul virtual a căpătat dimensiuni tot mai mari în viața copiilor, marea lor majoritate preferînd o interacțiune mediată de un dispozitiv uneia reale.
p 14 sus jpg
J’accuse! Indignarea morală și ostracizarea digitală
Nu e mare lucru să ne gîndim mai mult înainte de a (re)acționa, cum nu e nici prea mare efortul de a încerca să vedem lucrurile dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de interesele noastre imediate.
p 21 jpg
Linșajul contemporan
Strămoșii noștri nu aveau lideri, judecători sau poliție, dar aveau mijloace pentru a răspunde celor care încălcau normele sociale de a respecta autonomia celorlalți sau de a contribui în mod echitabil la bunăstarea socială
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce rol mai au valorile?
Am aflat că valorile sînt cele care ne dau un sens, iar acest lucru ne face să fim perseverenți și să depășim obstacolele.
p 10 sus jpg
Dihotomia fapte/valori a fost greşit înţeleasă
Valorile sînt ingredientele indispensabile ale realităţii sociale.
Elevi jpg
StateLibQld 2 198959 Planting a tree for Arbor Day at Ban Ban Springs State School, 1920 jpg
Tot ceea ce vreau să fiu
„Prietenia înseamnă să împarți punga de chips-uri cu celălalt.”
p 12 sus jpg
Mesajul corect
Într-o clinică de toxicomani e barometrul cel mai fidel al suferinței unei societăți.
640px Islamic   Garden Scene   1987 360 4   Art Institute of Chicago jpg
Valori, virtuți, viață în islam
Societățile musulmane sînt puternic condiționate de tradiții.
Social Media and Technology jpg
Social media și tribalizarea valorică
Viața noastră socială nu arată întotdeauna precum fluxul nostru de pe rețelele sociale.

Adevarul.ro

contor energie electrica
Expert: Noile reguli pentru plafonarea prețurilor energiei sunt imposibil de aplicat
Conexiunea dintre locul de consum și numărul copiilor sau frecventarea școlii de către aceștia este imposibil de realizat de către emitentul facturii la energia electrică, spune Dumitru Chisăliță.
slobozia taxe foto facebook/municipiul slobozia
Reuters: Țările UE ar putea amâna introducerea unei taxe pe profiturile excedentare pentru companiile energetice
Agenția de știri nu a putut afla însă care țări sunt în favoarea amânării introducerii acestei taxe.
Mugur Isărescu - conferinţă de presă sediul BNR - 6 iul 2022 / FOTO Inquam Photos / George Călin
Isărescu: „Am pus cursul valutar tampon la creșterea prețurilor energiei“. Dolarul a atins un nou record
Creșterea accelerată a dolarului în raport cu leul poate fi considerată un tampon pentru creșterea prețurilor la energie, care se răsfrânge în prea multe produse, a explicat Mugur Isărescu.

HIstoria.ro

image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.
image
Aristide Blank, finanțistul camarilei lui Carol al II-lea
Aristide Blank (1883-1961) a fost o personalitate complexă, care după ce a studiat dreptul și filosofia, s-a implicat în lumea financiară națională și internațională, reușind astfel să influențeze major viața politică românească dintre cele două războaie mondiale.