O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 945 din 19 ÔÇô 25 mai 2022
image

Face parte democra╚Ťia din referen╚Ťialul ÔÇ×normalit─â╚ŤiiÔÇť? Mai e oare folositor, plauzibil ╚Öi admisibil, din perspectiv─â teoretic─â, s─â privim democra╚Ťia ca pe un final obligatoriu al aventurii politice a umanit─â╚Ťii din ultima jum─âtate a mileniului trecut? A avansa ipoteza caracterului ei inevitabil, irepresibil, a╚Öa cum au f─âcut-o mul╚Ťi filosofi, politicieni ╚Öi istorici lua╚Ťi prin surprindere de c─âderea Zidului Berlinului ├«n 1989 ╚Öi de demantelarea Uniunii Sovietice ├«n 1991, a fost un act de extrem─â impruden╚Ť─â epistemologic─â: acolo unde, ├«n 1990, The Scorpions c├«ntau, entuzia╚Öti, dar pruden╚Ťi, ÔÇ×v├«ntul schimb─âriiÔÇť (Wind of Change), profesori la universit─â╚Ťi de Ivy League din Statele Unite sau de la ├ëcole des Hautes ├ëtudes de la Paris proclamau sf├«r╚Öitul istoriei ╚Öi ireversibilitatea democra╚Ťiei, reduplic├«nd optimismul lui Alexis de Tocqueville f─âr─â s─â-i re╚Ťin─â ├«ns─â avertismentele, deopotriv─â importante. A teoretiza caracterul ÔÇ×normalÔÇť sau inevitabil al democra╚Ťiei poate lesne conduce, din perspectiv─â metodologic─â, ├«n aceea╚Öi capcan─â ├«n care ap─âr─âtorii societ─â╚Ťii deschise i-au acuzat pe marii artizani de secol XIX ai g├«ndirii totalitare c─â au c─âzut, anume istoricismul.

Presupun├«nd, axiomatic, c─â societatea deschis─â, democratic─â, este cadrul normal ╚Öi inevitabil spre care se ├«ndreapt─â ├«n mod natural umanitatea, cei mai ├«nfoca╚Ťi ap─âr─âtori ai democra╚Ťiei devin neaten╚Ťi, bloca╚Ťi ├«ntr-o zon─â de confort ├«ntre╚Ťinut─â de iluzia unui deznod─âm├«nt pozitiv ╚Öi obligatoriu care nu mai cheam─â eforturi sau preocup─âri suplimentare, ├«n afara unei ac╚Ťiuni mecanice de mentenan╚Ť─â. Or, dezbaterile contemporane arat─â din ce ├«n ce mai acut c─â democra╚Ťia se afl─â ├«ntr-un impas major, nu numai tehnic, dar ╚Öi filosofic.

Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei, dup─â sintagma lui Tzvetan Todorov, al─âturi de celelalte amenin╚Ť─âri structurale notate ╚Öi analizate de mai to╚Ťi teoreticienii: tirania majorit─â╚Ťii, oligarhia, cleptocra╚Ťia, tehnocra╚Ťia, absolutismul economic, sclavia modern─â plasat─â sub argumentul sofistic al ap─âr─ârii libert─â╚Ťii individuale etc.

Anevoioasa construc╚Ťie a p─âcii: din societate p├«n─â la na╚Ťiuni

De la Montaigne ├«ncoace, ÔÇ×moderniiÔÇť se tot str─âduiesc s─â pun─â cap la cap proiecte, tratate, metode filosofice, juridice, economice sau sociale pentru a institui/asigura pacea, echivalent─â cu protec╚Ťia eficient─â ├«mpotriva derapajelor despotice ╚Öi, mai t├«rziu, totalitare.

Dintre mon╚Ötrii sacri ai istoriei teoriei democra╚Ťiei, nu exist─â unul care s─â nu fi pornit ├«n redactarea vastelor ╚Öi laborioaselor h─âr╚Ťi ╚Öi manuale de utilizare a regimului democratic de la constatarea unei intolerabile st─âri de fapt, a unui prezent de nesuportat, de la injusti╚Ťii, abuzuri, nedrept─â╚Ťi sau r─âzboaie petrecute sub ochii lor sau, de multe ori, suportate chiar de ei. Din refugiul relativ al statutului, averii ╚Öi castelului s─âu, Montaigne prive╚Öte ├«ngrozit ravagiile intoleran╚Ťei religioase ╚Öi ale r─âzboiului. Prietenul s─âu pentru eternitate, La Bo├ętie, scrisese una dintre cele mai puternice ╚Öi perene pledoarii ├«n favoarea democra╚Ťiei pe care modernitatea le cunoa╚Öte. Discursul asupra servitu╚Ťii voluntare ar trebui s─â figureze, al─âturi de Eseul despre educa╚Ťie al mai longevivului s─âu prieten castelan, ├«n fiecare ghid al cet─â╚Ťeanului democratic ├«n secolul XXI.

S─ârind ├«n timp c├«teva zeci de ani, constat─âm c─â primul mare jurist care reflecteaz─â ├«n mod programatic, din noile perspective ale modernit─â╚Ťii, asupra Dreptului p─âcii ╚Öi al r─âzboiului, porne╚Öte de la constat─âri ╚Öi circumstan╚Ťe constr├«ng─âtoare nu numai din perspectiva tabloului general al Europei occidentale la ├«nceputul secolului al XVII-lea, ci ╚Öi din aceea a experien╚Ťelor personale. Hugo Grotius se refugiaz─â din calea r─âzboiului (care-l arunc─â o perioad─â ├«n ├«nchisoare) din Olanda natal─â ├«n Fran╚Ťa, unde public─â ├«ntr-un mediu mai tolerant ╚Öi ├«nc─â mai pu╚Ťin expus cenzurii, la 1625, impresionantul tratat despre cauzele r─âzboiului ╚Öi modalit─â╚Ťile nu at├«t de a-i pune cap─ât, ci de a-l face controlabil juridic. Pacea, echilibrul, justi╚Ťia intern─â, libertatea cet─â╚Ťenilor ├«ntr-un stat, toate valorile reunite ╚Öi azi sub umbrela democra╚Ťiei s├«nt condi╚Ťii fundamentale pentru ob╚Ťinerea unui statut reglementat al p─âcii ├«ntre na╚Ťiuni.

C├«╚Ťiva ani mai t├«rziu, tot ├«n exil, Thomas Hobbes ├«╚Öi public─â la Paris propriile idei despre asigurarea p─âcii, iar ├«n urma unei revolu╚Ťii care ├«ncheie unul dintre cele mai s├«ngeroase episoade din istoria modernit─â╚Ťii politice engleze, John Locke scrie, la sf├«r╚Öitul aceluia╚Öi secol, Scrisoarea despre toleran╚Ť─â.

Despre toleran╚Ť─â, umanitate ╚Öi r─âzboaiele guvernan╚Ťilor ├«mpotriva propriilor cet─â╚Ťeni va fi vorba ╚Öi ├«n sutele de pagini publicate de Voltaire, care nu e neap─ârat adeptul democra╚Ťiei ├«n accep╚Ťia contemporan─â lui, dar este purt─âtorul valorilor care au contribuit la configurarea proiectului democratic modern. Mai toate scrierile lui politice (filosofice, cum le nume╚Öte, ├«n sens iluminist) s├«nt marcate ├«ntr-un fel sau altul de contemplarea unor ├«nfior─âtoare episoade de abuz ╚Öi crim─â comise de autorit─â╚Ťi, adesea ├«n numele unei religii autoproclamat pacificatoare: oameni nevinova╚Ťi trimi╚Öi la e╚Öafod de o Justi╚Ťie str├«mb─â ╚Öi p─ârtinitoare (faimoasa afacere Calas), tineri de-abia ie╚Öi╚Ťi din adolescen╚Ť─â tortura╚Ťi, decapita╚Ťi ╚Öi apoi ar╚Öi pe rug din cauza unor a╚Öa-zise ÔÇ×acte de blasfemieÔÇť. Voltaire a tratat aceste cazuri extrem de personal, implic├«ndu-se public ├«n ap─ârarea celor condamna╚Ťi pe nedrept, iar ca r─âspuns, al─âturi de trupul cavalerului de La Barre, ultima persoan─â executat─â ├«n Fran╚Ťa pentru ÔÇ×blasfemieÔÇť, a fost aruncat pe rug ╚Öi un exemplar al Dic╚Ťionarului filosofic.

Luciditatea necesar─â, dar deseori ratat─â, a proiectului democratic

Secolul al XIX-lea, apoi, este pres─ârat cu scrieri, tratate, istorii, unele mai cunoscute, altele c─âzute repede ├«n uitare, unele scoase din nou la lumin─â dup─â zeci de ani, care caut─â solu╚Ťiile tehnice optime pentru organizarea unui regim politic construit pe fundamentele democra╚Ťiei. Ceea ce nu ├«nseamn─â neap─ârat c─â democra╚Ťia devine deja o realitate palpabil─â sau o stare a prezentului, ci mai degrab─â c─â se deplaseaz─â din zona marilor construc╚Ťii filosofice c─âtre marile ╚Öantiere ale ingineriei democratice, cum ╚Öade bine oric─ârui autor de secol XIX care se respect─â. Marea referin╚Ť─â a democra╚Ťiei moderne, tratatul ├«n dou─â volume al lui Alexis de Tocqueville despre Democra╚Ťia ├«n America (1835 ╚Öi 1840), considerat ca actul de na╚Ötere al ╚Ötiin╚Ťei politice moderne, poate fi privit ╚Öi ca o descriere a ceea ce a intrat ├«n limbajul comun ca ÔÇ×visul americanÔÇť. Adic─â opusul st─ârii de veghe, al ac╚Ťiunii concrete, generatoare de rezultate palpabile. Descriind mirajul american, Tocqueville a fixat standardele unui model, dar poten╚Ťialul s─âu de concretizare, de punere ├«n oper─â a fost ├«ntotdeauna pus la grele ├«ncerc─âri chiar pe terenul de cercetare originar: marele leag─ân al democra╚Ťiei moderne a abolit sclavia abia la 1865 ╚Öi a men╚Ťinut legile rasiale discriminatorii ├«nc─â un secol dup─â aceea. ├Än privin╚Ťa cet─â╚Ťeniei democratice, Curtea Suprem─â a ales s─â favorizeze indirect defini╚Ťia cet─â╚Ťeanului consumator ├«n detrimentul cet─â╚Ťeanului politic (Lochner vs. New York, 1905). Ceea ce a creat cadrul pentru dezvoltarea unui sistem calificat de Roosevelt ├«n 1936, ├«n faimosul discurs din 27 iunie ├«n fa╚Ťa Conven╚Ťiei Democrate, drept ÔÇ×noua regalitate absolut─â a dinastiilor economiceÔÇť, ├«mpotriva c─âreia chema la un ÔÇ×r─âzboi de supravie╚Ťuire a democra╚ŤieiÔÇť. Discursul ar putea fi ╚Öi azi reprodus cuv├«nt cu cuv├«nt pentru a descrie starea democra╚Ťiilor contemporane.

Dincoace de Atlantic, ├«n Europa, dup─â 1945 lucrurile s-au a╚Öezat mai bine doar pentru o jum─âtate de continent: restul a tr─âit 45 de ani de experimente totalitare s├«ngeroase, sprijinite ├«ns─â, dup─â cum nu ├«ncet─âm s─â constat─âm cu oroare mereu vie ╚Öi descurajare re├«nnoit─â, de principiul servitu╚Ťii voluntare descrise de La Bo├ętie cu mai bine de 450 de ani ├«n urm─â. Oglind─â a societ─â╚Ťii noastre la╚Öe, conformiste, tic─âloase, dosarele din arhivele fostei Securit─â╚Ťi ne amintesc mereu c─â un regim politic corupt ╚Öi criminal nu este posibil doar prin teroare exterioar─â ╚Öi constr├«ngere violent─â, ci prin complicit─â╚Ťi, invidie, cupiditate ╚Öi venalitate.

Ultimii 30 de ani de confruntare a de-mocra╚Ťiilor cu diverse forme ale oligarhiei, autoritarismului, abuzului, plu-tocra╚Ťiilor, violen╚Ťei sociale sau interna╚Ťionale ╚Öi, nu ├«n ultimul r├«nd, ale s─âr─âciei ╚Öi inegalit─â╚Ťilor de tot felul conduc c─âtre o ipotez─â mai pu╚Ťin triumfalist─â, mai degrab─â anxiogen─â, dar m─âcar mai lucid─â. Democra╚Ťia poate fi privit─â, a╚Öa cum ne invita un profesor ╚Öi istoric israelian al ideilor (Yaron Ezrahi), ca o fic╚Ťiune politic─â necesar─â care alimenteaz─â ├«nt├«i imaginarul societ─â╚Ťilor moderne, apoi instrumentarul juridic ╚Öi institu╚Ťional real pe care societ─â╚Ťile le modeleaz─â mai apoi, ├«n c─âutarea p─âcii, a ordinii politice echitabile ╚Öi a unui sistem favorabil libert─â╚Ťii individuale ╚Öi separa╚Ťiei puterilor.

Sau, mai general spus, democra╚Ťia este una din variantele posibile, dar deloc sigure sau singulare, ale modelului politic modern. Este, f─âr─â ├«ndoial─â, regimul politic cel mai potrivit pentru aceia dintre semenii no╚Ötri capabili, individual sau reuni╚Ťi ├«n asocia╚Ťii, corpuri, institu╚Ťii, partide etc., nu numai s─â se declare favorabili, dar ╚Öi s─â asume ╚Öi s─â exerseze, ├«n mod real ╚Öi ├«n cotidian, valorile pe care se construie╚Öte cu adev─ârat democra╚Ťia: egalitatea ├«n drepturi, statul de drept, respectul diversit─â╚Ťii ╚Öi al diferen╚Ťei, libertatea ├«n toate formele ei (inclusiv libertatea muncii) ╚Öi refuzul sclaviei moderne. Sau, ├«n termenii ÔÇ×nemilo╚ÖiÔÇť ai lui Simone Weil ÔÇô epitetul apreciativ ├«i apar╚Ťine editorului, Albert Camus ÔÇô, adev─ârata ├«nr─âd─âcinare, forma sublim─â ╚Öi p├«n─â la urm─â utopic─â a asum─ârii lucide, con╚Ötiente ╚Öi neobosit re├«nnoite a nevoilor sufletului, topite ├«ntr-o construc╚Ťie asumat─â, fasonat─â, adaptat─â ╚Öi ameliorat─â a politicii moderne.

Raluca Alexandrescu este conferen╚Ťiar abilitat la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice a Universit─â┼úii din Bucure┼čti.

Foto: Alexis de Tocqueville (wikimedia commons)

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Unde gre╚Öesc autorit─â╚Ťile
Oare, ├«n loc ca autorit─â╚Ťile s─â ├«ncerce s─â deserveasc─â traficul auto, nu ar fi mai constructiv, ca s─â nu zic mai la ├«ndem├«n─â, s─â-l descurajeze sistematic?
951 t pag10 foto Alberto Grosescu jpg
Străzi Deschise. Un pariu pentru viitorul Bucureștiului
Avem nevoie de asta ca de aer! Sau și mai bine spus, avem nevoie de asta ca să mai avem ceva aer.
p 11 jpg
Un spa╚Ťiu public sigur
Mai nou vedem o șansă în tehnologii de condus autonom; mai bine ar fi să mergem din nou autonom pe picioarele noastre.
p 1 jpg
ÔÇ×Ce nu ├«n╚Ťelege╚Ťi voi este c─âÔÇŽÔÇŁ* ÔÇô 11 lec╚Ťii despre ora╚Ö
Pietonizarea e permanent─â. A merge pe carosabil, chiar dac─â temporar ╚Ťi se d─â voie, e aproape umilitor.
951 t pag12jos foto C Dragan jpg
├Än Suedia, dou─â ro╚Ťi s├«nt mai bune dec├«t patru
Municipalit─â╚Ťi suedeze au ├«nceput s─â reduc─â drastic num─ârul locurilor de parcare din centru, ├«nlocuindu-le cu parc─âri pentru biciclete.
p 13 jpg
Libertatea de a nu folosi mașina
Noua libertate este de a nu fi blocat ├«n trafic, de a nu pl─âti rate la ma╚Öin─â, de a nu fi vulnerabil la fluctua╚Ťiile pre╚Ťului petrolului.
1024px Bucharest Citaro bus 4374 jpg
În ce fel de oraș vrem să trăim?
Dacă alegi să optimizezi infrastructura pentru pietoni, mutînd accentul de pe autovehiculul individual, atunci vei aloca bugetul unor proiecte prin care crești capacitatea de transport în comun.
Paris patrimoine jpg
ÔÇ×├Än ceea ce prive╚Öte mobilitatea urban─â, cel mai important e s─â lup╚Ťi ├«mpotriva izol─âriiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Carlos MORENO
Administra╚Ťiile locale se confrunt─â cu aceast─â mare provocare de a oferi o alternativ─â la ma╚Öina personal─â care s─â fie acceptabil─â pentru un num─âr mare de cet─â╚Ťeni.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
C├«t de fic╚Ťionale s├«nt ╚Ť─ârile ╚Öi spa╚Ťiile ├«n care tr─âim?
Lini╚Ötea ╚Öi familiaritatea s├«nt suficiente sau devin prea pu╚Ťin c├«nd vine vorba de promisiunea unui altfel?
Drepnea
Jum─âtate mi╚Öcare, jum─âtate siguran╚Ť─â
Locurile s├«nt sinonime cu ni╚Öte st─âri psihice, s├«nt legate de ├«ntregi constela╚Ťii de lucruri tr─âite, sunete, imagini, intensit─â╚Ťi care au ├«nscris acel teritoriu pe harta mea emo╚Ťional─â.
Neuhausen (Erzgeb ), die Schlossgasse JPG
În satul Noulacasă
Acest sat se numește Neuhausen, iar mie, în română, îmi place să-i spui Noulacasă.
mare
Un lac ├«ntre mun╚Ťi
Am știut că atunci, acolo, sînt fericit și că e un loc în care o să mă întorc întotdeauna cînd o să mă pierd, cînd o să-mi fie foame, sete sau o să mă rătăcesc.
p 11 jos jpg
Aici, ├«ntre cei doi poli ai vie╚Ťii mele
Cred c─â pentru mine e esen╚Ťial s─â pot oscila ├«ntre dou─â st─âri sau dou─â locuri sau dou─â universuri suflete╚Öti.
p 12 Paris, Cartierul Latin WC jpg
Orașe uriașe
M─â v─âd ├«ntors ├«n Paris, tr─âind lini╚Ötit via╚Ťa altora, recunosc─âtor celor care se poart─â frumos cu mine, p├«n─â c├«nd al╚Ťii, nou-veni╚Ťi, ├«ncep s─â ├«mi fie recunosc─âtori c─â m─â port frumos cu ei.
25869202527 80595838cf c jpg
4 case x 4 mașini
Ma╚Öina pe care mi-a╚Ö fi luat-o putea func╚Ťiona drept criteriu de delimitare a unor intervale (micro)biografice.
p 13 jpg
Harta
A╚Ö vrea s─â tr─âiesc ├«n Rom├ónia pentru c─â, dup─â at├«tea mereu alte ╚Öi alte h─âr╚Ťi, ar fi mai u╚Öor s-o iau pe-a noastr─â la puricat, ╚Öi la propriu, ╚Öi la figurat.
p 1 jpg
Pe aripile gîștelor sălbatice
M-a╚Ö l─âsa purtat─â de g├«┼čtele s─âlbatice ale lui Nils Holgersson, d├«nd roat─â nu doar Suediei, ci ├«ntregului continent, plan├«nd f─âr─â nici o obliga┼úie ┼či nici un regret pe deasupra locurilor pe care le-am iubit c├«ndva.
1200x630 jpg
Pentru Constan╚Ťa, cu dragoste ╚Öi abjec╚Ťie
Mi-ar pl─âcea s─â tr─âiesc ├«ntr-o Constan╚Ťa ├«n care nostalgia ÔÇô neobturat─â de dezvolt─ârile imobiliare ÔÇô s─â deschid─â portaluri c─âtre trecut.
index png
Orașul Sud
Lună plină, Dunărea caldă și întunecată la Brăila, primitoare cînd intri cu picioarele în malul ușor nămolos.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Centrul și marginea
Tendin╚Ťa este acum cea a descentraliz─ârii ╚Öi nu doar din punct de vedere urbanistic.
p 10 sus WC jpg
Strada Tunari ├«n fic╚Ťiune ╚Öi ├«n realitate
Comoditatea locuirii ├«mpreun─â se vede c─â a primat fa╚Ť─â de disconfortul izvor├«t din diferen╚Ť─â, rasial─â, social─â.
Mahala jpg
Mahalale ┼či mahalagii
Oamenii se temeau de mahala ┼či de puterea cu care devora reputa╚Ťii ┼či destine.
Diana jpg
La Bragadiru
Lockdown-ul din martie 2020 ne-a prins ├«n cei 46 de metri p─âtra╚Ťi ai apartamentului de dou─â camere din Drumul Taberei. Atunci a fost momentul-cheie.
p 12 sus jpg
Periferia sferei moralit─â╚Ťii: o scurt─â istorie despre progres
Virtutea nu mai este ceva ce poate fi impus de la centru, ci descoperit și practicat de fiecare.

Adevarul.ro

image
Concluziile surprinz─âtoare ale unui rom├ón care a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali fa┼ú─â de Cluj sau Bucure┼čti. ÔÇ×M─â cost─â 10 euro pe noapteÔÇŁ
Patrik Bindea este specialist ├«n marketing ┼či de c├óteva luni a ├«nceput un experiment social, dup─â cum spune chiar el. Patrik a vrut s─â afle c├ót cost─â via┼úa ├«n paradisul din Bali comparativ cu Bucure┼čti sau Cluj, iar concluziile au fost surprinz─âtoare
image
Reac┼úia nea┼čteptat─â a doi ┼čoferi ucraineni ├«n fa┼úa unui rom├ón. ÔÇ×Mi s-a f─âcut pielea de g─âin─â, n-am ┼čtiut ce s─â r─âspundÔÇť
Un ┼čofer rom├ón a povestit cum a decurs ├«nt├ólnirea nea┼čteptat─â cu doi ucraineni la Berlin, ├«ntr-o parcare. Cei doi au avut o reac┼úie emo┼úionant─â atunci c├ónd au aflat c─â au ├«n fa┼ú─â un rom├ón.
image
EXCLUSIV Millie Bobby Brown, actri┼úa din ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť: ÔÇ×M-am ├«ndr─âgostit de Unsprezece ┼či am sim┼úit c─â vreau s─â fiu ca eaÔÇť
Actri┼úa Millie Bobby Brown spune c─â o catalogare a serialului drept doar un thriller SF ar fi superficial─â, c─âci ÔÇ×Stranger ThingsÔÇť trateaz─â probleme reale ÔÇô spre exemplu, personajul pe care ├«l interpreteaz─â, Unsprezece, se confrunt─â cu ÔÇ×stresul posttraumatic ┼či traumele din copil─ârieÔÇť.

HIstoria.ro

image
Rom├ónia, alian╚Ťele militare ╚Öi R─âzboaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
ÔÇ×Greva regal─âÔÇŁ ╚Öi r─âspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II ÔÇô c─âl─âul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a ini┼úiat seria de reforme ce urma s─â modernizeze ├«mb─âtr├ónitul Imperiu Otoman ┼či s─â ├«l ridice la nivelul puterilor occidentale. Urc├ónd pe tron ├«n contextul luptelor dintre reformatori ┼či conservatori, Mahmud a ├«n┼úeles mai bine dec├ót v─ârul s─âu, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul ├«ntregului imperiu.