O masă cu bune maniere

Publicat în Dilema Veche nr. 970 din 10 noiembrie – 16 noiembrie 2022
© wikimedia commons
© wikimedia commons

La scurt timp după venirea mea în București, o prietenă m-a invitat la masă într-un restaurant dichisit, destul de pretențios. Nu-mi mai amintesc foarte bine contextul, dar n-am uitat pînă azi, două decenii mai tîrziu, că am făcut o gafă. Deși abia începusem să mănînc, lăsasem tacîmurile paralel, de-a curmezișul farfuriei, ceea ce, conform regulilor bunelor maniere la masă, este un semn pentru chelner că ai terminat și poți trece la felul următor. Cu timpul, am învățat cine intră și cine iese primul din local, cine dialoghează cu chelnerul și cum se achită. Cu toate astea, problema bunelor maniere în diverse contexte sociale m-a preocupat mereu, probabil pentru că nu voiam să mă fac de rîs, într-o lume care pune etichete. Am urmărit cursurile de profil care se țineau atunci la Fundația Calea Victoriei și, cînd s-a ivit ocazia de a participa la un eveniment dedicat în exclusivitate bunelor maniere la masă, n-am ratat ocazia.

Se pare că felul în care ne comportăm cînd mîncăm, în special într-un mediu profesional, la un eveniment, dar și cu prietenii, a fost domeniul care suscita cel mai mare interes printre cursanții la „Bune maniere”, de unde și ideea acestor evenimente organizate sîmbăta, la unul dintre hotelurile mari din București. Îmi amintesc că participanții aveau, în general, vîrsta mea la momentul respectiv, undeva între 30 și 40 de ani, și erau majoritar femei – cei doi-trei bărbați de acolo veniseră cu partenerele lor. Lucrau mai ales în corporații, în zona de business, și se gîndeau probabil, la fel ca mine, că un gest nemanierat le-ar putea afecta imaginea în societate.

Cursul a fost gîndit de lectorul Mona-Silvia Timofte așa încît să cuprindă toate etapele, din momentul în care ne așezăm la masă pînă ne ridicăm. Am pretins la început că cineva este gazda unui eveniment și am vorbit despre criteriile de aranjare a invitaților în jurul mesei, bărbații și femeile alternativ, dacă e posibil – și, da, în codul bunelor maniere se ține cont și de eventualele simpatii și antipatii care ar putea exista între participanți. Mi-am amintit de aceste reguli recent, urmărind serialul Curb Your Enthusiasm / Larry David, inamicul public nr. 1, cînd, pentru amfitrioni, era important pe cine așezau la mijlocul mesei – trebuia să fie cineva vorbăreț, capabil să întrețină atmosfera și să facă legături între cei care nu se cunoșteau prea bine. Puține situații sînt mai greu de depășit decît aceea de a nimeri, la un eveniment, lîngă un necunoscut taciturn.

Am povestit despre modul în care ne așezăm la masă și postură, aranjarea tacîmurilor și criteriile după care le alegem pentru fiecare fel de mîncare și, apropo de povestea mea, ce facem cu ele cînd doar luăm o pauză de la mîncat – furculița în stînga, cu dinții în sus, cuțitul în dreapta, cu lama către interior, formînd împreună un „V” inversat. Am văzut, cu ocazia asta, că există o linguriță specială pentru grapefruit, dar și o foarfecă pentru struguri. Oamenii erau curioși să afle lucruri concrete, cu care se confruntaseră în viața de zi cu zi, despre numărul paharelor care ar trebui să fie pe masă și cum se servesc băuturile, ordinea mîncărurilor la o nuntă, dar și despre cadourile pe care ai putea să le duci gazdei, în semn de mulțumire.

Am întrebat-o pe Mona-Silvia Timofte, educator muzeal, dacă acum, după aproape zece ani, ar schimba ceva la felul în care a gîndit cursul. A fost de părere că vremurile reclamă o adaptare a normelor de bună-cuviință și că unele uzanțe, cum sînt aceea de a face rezervare la restaurant folosind numele partenerului sau a lăsa bărbatul să dea comanda și pentru tine, perpetuate de cărțile de bune maniere, nu-și mai au locul. 

Am rugat-o să enumere cele mai importante reguli ale bunelor maniere la masă și le-a ales pe următoarele, pentru „începători”: spatele drept, fără coate pe masă, ducem tacîmul la gură, nu capul spre farfurie; mestecăm cu gura închisă și nu vorbim cu gura plină; nu gesticulăm cu tacîmurile în mînă, nu le punem pe fața de masă cînd facem o pauză de la mîncat, nu le folosim pentru a lua preparate de pe un platou comun. „Dacă nu știm la ce folosește un anumit tacîm sau cum se mănîncă un anumit fel, putem întreba. Întrebările cu bun-simț nu sînt niciodată o încălcare a bunelor maniere”, a mai adăugat Mona-Silvia Timofte. Consideră că, deși atunci cînd spunem „bune maniere” ne gîndim cel mai adesea la reguli care țin de prezentare și de comportament la masă, principala problemă în România este buna purtare în spațiul public, în oraș, în parc, în mijloacele de transport în comun – se aruncă ambalaje pe jos, se fumează pe stradă, nu se strînge după cîini, se ascultă muzică tare sau se mănîncă produse cu miros puternic în autobuz.

De multe ori, a avea bune maniere, a respecta regulile nescrise ale unei atmosfere agreabile între oameni te face să pari desuet, într-o lume tot mai grăbită. „Eu compar cunoașterea bunelor maniere cu cunoașterea unei limbi de circulație internațională, o lingua franca. Poate nu o vorbim toți perfect, poate sînt elemente de gramatică pe care nu le stăpînim bine și mai avem de îmbunătățit în această zonă, dar totuși recunoaștem și înțelegem această lingua franca, ce ne ajută să interacționăm cu ceilalți, să legăm prietenii, să ne dezvoltăm viața profesională, să arătăm că sîntem de încredere. Asta fac bunele maniere, ne ajută să cultivăm relații armonioase cu cei din jur și încrederea în ceilalți, creînd în jurul nostru nu numai o atmosferă plăcută, ci și spații private și publice curate, în care ne face plăcere să fim”, crede Mona-Silvia Timofte.

Normele asociate bunelor maniere diferă de la o țară la alta și au un pregnant caracter cultural. Sper exemplu, în Japonia și în țări din Asia de Sud-Est este încurajat, atunci cînd mănînci ramen, să sorbi cu sunete puternice – este un compliment la adresa bucătarului care a pregătit respectivul preparat, în timp ce, în majoritatea țărilor europene, a scoate orice fel de sunet cacofonic în timpul mesei este considerat nemanierat. Tot în Japonia, a lăsa bacșiș este o insultă, spre deosebire de România, unde este un gest dezirabil. Obiceiul de a te descălța cînd ajungi în casa cuiva este și el văzut diferit – în multe țări din Europa nu se practică, în țări asiatice sau din America de Sud gazdele oferă pantofi de casă pentru invitați.

Între participanții la curs am observat de la început un cuplu foarte zîmbitor, implicat în discuții cu întrebări și completări. Nu mai rețin dacă domnul era suedez, dar căsătorit și stabilit aici, sau doar petrecuse mulți ani acolo. Cert este că ne-a povestit cum, în Suedia, în cercurile de prieteni pe care le frecventa, cînd mergeai într-o vizită îți lăsai ceasul acasă – era un semn că timpul cu cei dragi este prețios și nu trebuie măsurat. Nu știu ce ar mai spune suedezii acum, cînd nici ceasurile de mînă nu mai sînt ce au fost, mai au puțin și nu mai arată ora deloc, te țin doar „conectat”. Obiceiul însă ar merita să fie menționat în codul bunelor maniere din întreaga lume: conexiunile reale nu se cronometrează.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Volodimir Zelenski Foto Facebook jpg
Ucraina nu va ceda „niciodată” Rusiei „teritoriile ocupate”, anunţă Zelenski într-un interviu acordat Le Figaro
Ucraina nu va ceda ”niciodată” Rusiei ”teritoriile ocupate”, iar ”victoria” sa ”va fi să nu aparţinem Rusiei şi viziunii sale a lumii”, declară preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski într-un interviu acordat cotidianului, relatează Le Figaro.
test auto webp
TEST Ești un șofer bun sau pasagerii se tem să fie cu tine în mașină? Această iluzie optică îți testează cu adevărat abilitățile
Crezi că ești un șofer de încredere, în care toată lumea se simte în siguranță, sau îi faci pe pasageri să fie neliniștiți când te afli la volan? Acest test de personalitate garantează că te va ajuta să afli răspunsul la întrebare!
umbrela ploi jpg
Vremea, joi 27 martie. Se anunță ploi în cea mai mare parte a țării
Vremea începe să se mai încălzească, însă sunt aşteptate ploi în cea mai mare parte a ţării. Temperaturile maxime se vor situa între 10 şi 21 de grade, iar cele minime între 0 şi 12 grade.
Ursula von der Leyen FOTO Comisia Europeana jpg
UE regretă „profund" tarifele americane pentru automobile, afirmă Ursula von der Leyen
Uniunea Europeană regretă "profund" decizia Statelor Unite de a impune tarife de 25% asupra importurilor sale de automobile, a declarat miercuri seară preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, scrie AFP.
vaccin
America nu va mai furniza vaccinuri ţărilor în curs de dezvoltare
Administraţia preşedintelui american Donald Trump vrea să pună capăt sprijinului financiar al Washingtonului pentru iniţiativele de vaccinare în ţările în curs de dezvoltare, a relatat miercuri The New York Times, într-o nouă răsturnare de situaţie privind colaborarea internaţională în domeniul sănă
 Cristian Tudor Popescu FOTO Inquam Photos / Bogdan Buda
Cristian Tudor Popescu: „Cum facem să intrăm în America fără viză”
Gazetarul Cristian Tudor Popescu ironizează în maniera personală, în noul său editorial, suspendarea Visa Waiver.
Generatia de Aur jpg
Găștile din Generația de Aur. Dorinel Munteanu, obraznic cu colegul de cameră: „Ce, mă, ai venit să faci circ la echipa națională?”
Dorinel Munteanu, 56 de ani, a deschis un subiect sensibil: cât de prieteni erau componenții Generației de Aur.
image png
Coreea de Nord a trimis 3.000 de soldaţi suplimentari în Rusia în acest an
Coreea de Nord a trimis 3.000 de soldaţi suplimentari în Rusia în acest an, pe lângă miile de soldaţi deja trimişi pentru a sprijini invazia Rusiei în Ucraina, a anunţat joi armata sud-coreeană, adăugând că Phenianul continuă de asemenea să furnizeze Moscovei rachete, artilerie şi muniţie.
Conferință de presă organizată de președintele interimar Ilie Bolojan la Palatul Cotroceni, în București. FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Ilie Bolojan participă astăzi la Summitul privind securitatea Ucrainei din Franța
Președintele interimar Ilie Bolojan merge, joi, la Summitul pentru securitatea Ucrainei de la Paris.