O lume mai aşezată

Monica PETRESCU
Publicat în Dilema Veche nr. 582 din 9-15 aprilie 2015
O lume mai aşezată jpeg

Fructul oprit. Astfel se prezenta înainte de 1989, pentru cei mai mulţi dintre noi (tineri atunci, în vîrstă acum), tentativa de a cunoaşte şi alte meleaguri decît cele mioritice. Aveam frustrări de diverse tipuri.  Cei dintre noi care au avut o şansă şi au fost mai puţin temători de schimbare au plecat din ţară. Unii s-au adaptat, alţii nu. Fiecare avea condiţii specifice, un propriu sistem de valori care compatibiliza sau nu cu schimbarea. După 1989, generaţiile de tineri tocmai ieşiţi de pe băncile şcolii au avut aşteptări majore (ca şi noi, de altfel). De la o societate ce promitea să se transforme într-o democraţie care să funcţioneze, care să construiască o Românie în care să fim fericiţi să trăim. Sîntem încă în starea de promisiune… Pentru tineri au apărut multe oportunităţi. Cei de vîrstă şcolară sau absolvenţi au ieşit în lume dezvoltînd proiecte şi parteneriate cu elevi/absolvenţi ai şcolilor/universităţilor din Europa (înainte şi după integrarea în UE).

Vîrsta adolescenţei este şi cea a deciziilor luate pe cont propriu. Societatea românească li s-a dezvăluit adolescenţilor ca una care nu corespunde aspiraţiilor lor. Ei sînt în permanent contact cu o Europă în care România s-a integrat într-un procent care pe ei nu-i mulţumeşte. Fără îndoială, s-au făcut paşi. Dar totul se derulează cu încetinitorul şi de multe ori strîmb. Ei nu au timp să aştepte. E o generaţie care vrea să se afirme rapid. Să trăiască în prezent şi nu într-un viitor-promisiune incert. Pentru noi, timpul curgea cumva în afara noastră.  Pentru ei, timpul pare a fi integrat în propria lor fiinţă (ca un fel de a patra dimensiune…). Vor realizări, vor să participe la cele mai noi evenimente pe plan mondial. Nu vor să rămînă „înţepeniţi în proiect“. Vor o lume civilizată. Vorbim de cei care îşi propun încă de pe băncile liceului să iasă „din cercul strîmt“. Vorbim de cei care vor ceva cu viaţa lor şi nu doar „norocul să şi-l petreacă“. O viaţă în care să existe aceleaşi reguli pentru toţi şi care să fie respectate. În care să nu fie înrobiţi de nefiinţă, în sensul în care cîştigul material excesiv să nu fie sensul ultim al existenţei, ci doar să asigure decenţa ei. În care oamenii să aibă cu adevărat şanse egale. În care să nu se prefacă a fi altceva decît sînt. În care să aibă încredere. Şi-au pierdut speranţa în schimbare, şi argumente care să le susţină atitudinea sînt destule. Majoritatea elevilor mei care au urmat şi urmează studiile în străinătate şi-au găsit locuri de muncă în care îşi fac într-adevăr meseria şi sînt bine plătiţi, trăind o viaţă decentă. 

În afară de acest lucru, apreciază competitivitatea şi munca în echipă. Se simt confortabil în lumea aşezată în care studiază. O lume mai educată (nu din punct de vedere academic, ci al unei educaţii comunitare cu mentalităţi corecte). Au nevoie de o matrice culturală al cărei determinant să nu fie nul… 

Propriul meu copil şi-a făcut studiile în Inginerie Electronică la Edinburgh. Îl simţeam mulţumit şi fericit de cîte ori vorbeam pe Skype. Nu era tulburat de situaţii contradictorii sau absurde. Pentru astfel de ocazii, trăite pe timpul şcolarizării în ţară, eu dădeam o replică ce mie mi se părea că rezolvă situaţia: „Absurdul contrazice logica, nu şi realitatea“. El nu o accepta. În timpul studiilor în Scoţia a fost mulţumit de sistemul universităţii, care oferea, în orice situaţie, „sprijin“. Cursurile erau aplicate, revizuite astfel încît să-şi menţină competitivitatea. Îţi ofereau capacitatea de

Stilurile de predare, de învăţare, de evaluare nu erau noţiuni vagi. Foarte multe universităţi oferă studii de calitate (aş include aici şi multe din România), dar lipsa actuală de reputaţie oferă şanse mai mici de angajare pe piaţa muncii a absolvenţilor lor. Desigur, studiile în străinătate presupun costuri. Costuri care însă, investite în tineri, se vor justifica prin capabilităţile lor ulterioare. 

Învăţămîntul modular (şi cel liceal, şi cel universitar) le dă absolvenţilor sentimentul împlinirii propriilor lor nevoi de cunoaştere, intereselor şi disponibilităţilor lor. O cunoaştere care să-şi găsească aplicabilitatea. Eficienţa şi eficacitatea. Care să şi bucure. Sigur că se poate pune problema: cum ar fi fost dacă cei care au plecat şi-ar fi făcut studiile în ţară, dacă ar fi avut alte întîlniri, alte evenimente? Dacă am putea trăi două experienţe în acelaşi timp, am avea o şansă să facem comparaţia… Dar viaţa înseamnă permanente alegeri. 

Plecarea din ţară a tinerilor e un fenomen. Temeiul e lipsa de perspectivă şi răsturnarea multor ierarhii. Investiţia în educaţia lor nu se valorifică social. Pentru ei, ideea de sacrificiu pentru societatea care le-a iniţiat formarea nu se confirmă. Au teribil de multe contraexemple. Soluţiile problemelor sociale au criterii nonvalorice. Ai sentimentul că n-au nici direcţie, nici sens. E o tristeţe. Ca şi cum „România ar fi în altă parte…“. Paradigma patriotismului (cel cuminte, neatins de naţionalism) şi-a pierdut conturul. 

Monica Petrescu este profesoară de matematică la Şcoala Gimnazială nr. 11 „Ion Heliade Rădulescu“. 

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

BeFunky collage   2025 06 24T214217 257 jpg
Dovlecei rumeniți cu sos de ierburi, iaurt grecesc și brânză feta, rețeta de sezon care a cucerit internetul. Se prepară rapid și are un gust delicios. VIDEO
O rețetă simplă, rapidă și plină de arome face valuri pe rețelele sociale. Dovleceii, un ingredient de sezon, sunt transformați într-un preparat savuros cu influențe mediteraneene. Adaptată și reinterpretată local, această rețetă pune în valoare ingrediente proaspete și tehnici accesibile.
image png
O româncă a absolvit „West Point” și a devenit sublocotenent. Cum a ajuns la prestigioasa academie americană
Miruna Gabriela Duracu, absolventă a prestigioasei Academii Militare americane „West Point”, a primit, luni, gradul de sublocotenent în cadrul unei ceremonii militare, la sediul Statului Major al Forţelor Terestre.
incendiu la groapa de gunoi din aninoasa foto facebook png
Incendiu la o groapă de gunoi din Aninoasa. Fumul a ajuns până în Târgoviște
Un incendiu a izbucnit marți, 24 iunie, la groapa de gunoi de la Aninoasa, judeţul Dâmboviţa și s-a extins pe un hectar. Fumul a ajuns până în municipiul Târgovişte, la câţiva kilometri de comuna Aninoasa.
Volodimir Zelenski FOTO AFP
Zelenski le cere statelor europene din NATO să ajute militar Ucraina cu 0,25% din PIB
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marţi, la summitul NATO ce se desfăşoară la Haga, ca statele europene membre ale acestei organizaţii să finanţeze ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia cu cel puţin 0,25% din PIB-ul lor.
Nicușor Dan FOTO presidency.ro
Mesaj al președintelui Nicușor Dan la Gala Societății Civile: „România nu e imună la extremism şi intoleranţă”
România nu este imună la extremism şi intoleranţă, pericole în faţa cărora cei care apără adevărul, cer transparenţă şi trag semnale de alarmă sunt adesea vizaţi, a afirmat preşedintele Nicuşor Dan, într-un mesaj transmis cu ocazia celei de a XXIII-a ediţii a Galei Societăţii Civile.
Monica Dascalu, foto Instagram jpg
Secretele Monicăi Dascălu pentru siluetă. Cum a reușit prezentatoarea TV să slăbească 10 kilograme și cine a ajutat-o
Monica Dascălu a reușit să obțină silueta pe care și-a dorit-o, după aducerea pe lume celui de-al doilea copil al ei. Prezentatoarea TV a dezvăluit recent cum a reușit să scape de 10 kilograme, dar și cine a ajutat-o.
Anamaria Gavrila FOTO Facebook Anamaria Gavrila
Anamaria Gavrilă, o nouă gafă în Parlament, care a stârnit râsete: a încurcat „fața” cu „spatele” într-un discurs în plen
Liderul POT, Anamaria Gavrilă, s-a încurcat în timpul unui discurs în plenul Parlamentului. Ea o lăuda pe Lăcrămioara Axinte, propunerea POT de judecător CCR, iar la un moment dat a făcut o confuzie de exprimare, încurcând „fața” cu „spatele”.
colaj (1) jpg
Turista care a căzut într-o râpă a unui vulcan din Indonezia a fost găsită moartă
O turistă braziliană, dispărută de câteva zile, după ce a căzut într-o râpă de pe vulcanul Rinjani din Indonezia, a fost găsită moartă, marți, 24 iunie.
Brad Pitt  sursa foto   profimedia jpg
Brad Pitt, dezvăluiri despre lupta cu dependența de alcool: „Eram practic la pământ, în genunchi”
Celebrul actor Brad Pitt a vorbit recent despre experiența sa sa în procesul de recuperare și despre întâlnirile de la Alcoolicii Anonimi (AA).