O insulă de scepticism într-o mare de corectitudine politică

Publicat în Dilema Veche nr. 519 din 23-29 ianuarie 2014
O insulă de scepticism într o mare de corectitudine politică jpeg

Exist─â o ÔÇ×Europ─â continental─âÔÇť ┼či exist─â Marea Britanie. Caracterul insular a generat, ├«n mare m─âsur─â, un tip de asumare, cu m├«ndrie, a diferen┼úei ├«ntre Insul─â ┼či Continent, diferen┼ú─â accentuat─â, pe parcursul R─âzboiului Rece ┼či dup─â ├«ncheierea acestuia, de rela┼úia privilegiat─â cu Statele Unite. Aceast─â mentalitate s-a tradus, ├«n contextul Uniunii Europene, ├«n acela┼či timp printr-o team─â de a r─âm├«ne ├«n afara proceselor de integrare european─â, care ar fi atras dup─â sine dezavantaje economice, ┼či prin eforturi concomitente de a p─âstra o pozi┼úie de extranietate, de diferen┼ú─â, de specific na┼úional. Marea Britanie pare a aspira, ├«n ultima jum─âtate de secol, la statutul concomitent de a fi ├«n─âuntrul ┼či ├«n afara Uniunii.

Britanicii s├«nt eurosceptici. Asta se ┼čtie. Asta ├«nseamn─â, ├«n primul r├«nd, c─â nu s├«nt ├«nc├«nta┼úi de ideea de cedare de suveranitate c─âtre nivelul suprana┼úional ├«n procesul de integrare european─â. De-a lungul istoriei construc┼úiei europene, aceasta a fost principala reticen┼ú─â a guvernelor britanice ├«n negocierea tratatelor comunitare: ca nu cumva s─â renun┼úe la prerogativele suverane na┼úionale, angren├«ndu-se ├«ntr-un proces ireversibil. Din aceast─â temere ├«ns─â, rigorile pragmatice ale politicii aplicate au f─âcut ca Marea Britanie s─â ia, uneori, decizii politice care au afectat interesele de ansamblu ale Uniunii Europene. ├Än anii ÔÇÖ80, de exemplu, Margaret Thatcher cerea renegocierea Tratatului de aderare la Comunit─â┼úi, sub pretextul c─â ┼úara sa contribuia la bugetul Uniunii cu mai mult dec├«t ├«i revenea ├«n urma redistribuirii bugetare. De altfel, doamna prim-ministru a considerat ├«ntotdeauna c─â Uniunea European─â are nevoie de Marea Britanie mai mult dec├«t Marea Britanie de Uniune, dar ┼či c─â statul-na┼úiune este ┼či va r─âm├«ne forma poltic─â ÔÇ×natural─âÔÇť, dac─â se poate spune a┼ča, ├«n care trebuie s─â fie organizat─â lumea ┼či care s─â permit─â deplina dezvoltare a individului.

Pe de o parte, aceast─â concep┼úie aproape c─â poate fi iertat─â unui stat cu tradi┼úie liberal─â ┼či democratic─â at├«t de solid─â precum cea a Marii Britanii. Pe de alt─â parte ├«ns─â, toate acestea demonstreaz─â c─â Marea Britanie nu a participat, ├«n fapt, niciodat─â la spiritul ├«n care a fost creat─â Uniunea ÔÇô de a permite o apropiere din ce ├«n ce mai str├«ns─â ├«ntre popoarele europene. Acesta este principiul de baz─â al Uniunii; la el se adaug─â alte c├«teva, consfin┼úite ├«n tratatele fondatoare ┼či de care statele membre au ┼úinut seama de-a lungul istoriei construc┼úiei europene, indiferent de crizele economice sau politice prin care a trecut aceasta: principiul solidarit─â┼úii ├«ntre statele membre, precum ┼či principiul libert─â┼úii de circula┼úie. Marea Britanie ├«ns─â protesteaz─â permanent ├«mpotriva faptului c─â, din contribu┼úia sa total─â la bugetul Uniunii, i se ├«ntoarce doar o mic─â parte ┼či evit─â s─â se angajeze ├«n procesele politice care ar aprofunda integrarea, garant├«nd cele patru libert─â┼úi de circula┼úie ÔÇô s─â nu uit─âm c─â Marea Britanie are clauz─â de opt-out pentru Uniunea Monetar─â, deci pentru moneda euro, precum ┼či pentru Conven┼úia Schengen.

Problema este ├«ns─â c─â, din ce ├«n ce mai mult, aceste principii se men┼úin doar la nivel declarativ ├«n Uniunea European─â, dintr-o nevoie de corectitudine politic─â abia transgresat─â, din c├«nd ├«n c├«nd, de declara┼úii ale ┼čefilor de stat ┼či de guvern referitoare la situa┼úia Greciei, la migra┼úia for┼úei de munc─â, la statutul imigran┼úilor romi. Pe acest fond, pozi┼úia britanic─â fa┼ú─â de liberalizarea circula┼úiei muncitorilor rom├óni ┼či bulgari este de fapt o expresie franc─â a unei temeri existente ┼či ├«n alte societ─â┼úi.

Nu credem c─â tradi┼úia de insularitate ┼či euroscepticismul explic─â reac┼úia societ─â┼úii britanice la ridicarea restric┼úiilor impuse Bulgariei ┼či Rom├óniei pentru pia┼úa de munc─â. Este vorba de o reac┼úie care exist─â ┼či ├«n alte state ale ÔÇ×vechii EuropeÔÇť, iar stereotipul instalatorului polonez este o dovad─â ├«n acest sens. ├Än fapt, britanicii nu fac dec├«t s─â fie mai pu┼úin ipocri┼úi dec├«t al┼úi europeni care, de┼či se tem de invaziile barbarilor estici, nu ar declara-o niciodat─â explicit, din prea mult─â corectitudine politic─â. ├Än contextul crizei economice, elitele politice din aceste state au nevoie s─â ├«ndrepte aten┼úia electoratelor ├«nspre ┼úapi isp─â┼čitori ÔÇô ┼či o spunem ├«n sens girardian ÔÇô care s─â le exonereze de responsabilitatea asupra propriei lor incompeten┼úe. Pe de alt─â parte, ┼či acest lucru spal─â ├«n mare m─âsur─â obrazul societ─â┼úii britanice, trebuie f─âcut─â o distinc┼úie ├«ntre cli┼čeul invaziei rom├óno-bulgare vehiculat insistent de presa ├«n c─âutare de subiecte care s─â v├«nd─â, ┼či percep┼úia la nivelul societ─â┼úii britanice ├«n ansamblul s─âu, care pare a fi mai pu┼úin ostil─â dec├«t cea care rezult─â din relat─ârile apocaliptice din pres─â. Pe ansamblu ├«ns─â, mai pu┼úin─â ipocrizie nu poate fi dec├«t salutar─â. M─âcar s─â ┼čtim cum st─âm.

Ruxandra Ivan, dr. ├«n ┼čtiin┼úe politice, Universitatea Liber─â din Bruxelles, este conferen┼úiar la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice a Universit─â┼úii Bucure┼čti.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.