O instituţie normală

Publicat în Dilema Veche nr. 436 din 21-27 iunie 2012
Re uniformizarea şcolară jpeg

În urmă cu un an, la Godot Cafe-Teatru din Bucureşti, a avut loc cea de-a 11-a ediţie a Clubului Dilema veche, ediţie care l-a avut ca invitat pe preşedintele Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici. Punctul de plecare a discuţiei a fost preşedinţia EUNIC – reţeaua institutelor culturale din Uniunea Europeană, care a revenit, în 2010, preşedintelui ICR. Cît a valorat pentru România acel mandat la conducerea unei instituţii europene de talia EUNIC?

„Cînd am fost invitat să fac parte din EUNIC a fost poate o primă legitimare a prezenţei de doi ani a culturii române pe pieţele europene“ – a declarat preşedintele ICR.

„În lumea noastră, care nu mai legitimizează ierarhiile, căutînd mai degrabă să le înlocuiască cu formule de colegialitate, România suferă de un deficit endemic de legitimitate în faţa instituţiilor europene.“ Să fii valorizat „în afară“ nu merge de la sine, căci „am fost rupţi de lumea europeană timp de 50 de ani, iar în prezent trebuie să ne re-re-legitimizăm, şi doar prin confirmări repetate să creăm acel mecanism funcţional de tipul: eşti aici pentru că meriţi să fii aici.“

Pentru prima oară, unei instituţii culturale din România i s-a permis să devină un actor global, căci în aprilie 2011, ca preşedinte EUNIC, H.-R. Patapievici a condus întîlnirea „clusterelor“ EUNIC în Africa. „Pentru prima oară, în faţa actorilor tradiţionali din zonă, care sînt, previzibil, fostele puteri coloniale, a apărut un outsider, un român, România fiind considerată o ţară periferică în raport cu Europa. Acest lucru a fost remarcat de către intelectualii din Africa de Sud, care au perceput în această prezenţă o schimbare în abordarea europeană.“

Legitimitate, afirmare ca actor global şi posibilitatea de a angaja parteneriate – acestea ar fi cuvintele-cheie care ar rezuma triumful mandatului EUNIC pentru România. „Faptul că eşti deja la etajul 9, nu la etajul 2, îţi oferă dintr-odată vizibilitate, iar odată cu vizibilitatea, apar şi avantajele.“

ICR-ul, ca proiect instituţional, poate fi văzut aşadar, în totală legitimitate, ca „un nou început“. Fiind un proiect gîndit sistematic diferit de vechea abordare „ale cărei eşecuri le putem depista în adînc înrădăcinata lamentaţie care străbate orice intervenţie publică în privinţa cunoaşterii în străinătate a culturii noastre, lamentaţie căreia am vrut să-i punem capăt prin abordarea nouă“, care au fost paşii acestei noi abordări şi ce a făcut concret ICR-ul pentru pieţele culturale locale?

„Cînd am fost numit la conducerea Institutului, şapte institute erau în stare de relativă funcţionare, dintre care doar trei aveau schema de personal suficient de acoperită pentru o funcţionare relativă.“

Dar nu doar ocuparea posturilor vacante era problema, ci aducerea în posturi a oamenilor competenţi. „Pentru asta, trebuia ca posturile de referent să nu mai fie la dispoziţia mecanismului de rotire a cadrelor din Ministerul de Externe, ci să fie scoase la concurs, cu condiţia preliminară pentru un candidat de a cunoaşte fluent limba ţării în care va evolua.“

ICR-ul a devenit o instituţie normală. Programele sale se desfăşoară nu în graniţele unor complexe de inferioritate, ci la nivelul unei societăţi civilizate. Cît de greu este însă să funcţionezi, ca atare, în România?

„Din păcate, foarte greu. Dar, deşi nu sîntem manageri culturali, am reuşit să omologăm acest Institut în străinătate. Sîntem precum personajul lui Tarkovski, Boris, băiatul clopotarului, care, deşi nu ştia meserie, stînd sub ameninţarea cneazului, a creat un clopot cum a putut el mai bine. Iar pentru că acest clopot nu s-a spart la primul dangăt, iar dangătul era frumos, a izbucnit în lacrimi.“

Emisiunea "Punerea pe gînduri" din 21 iunie 2012, la RFI România, cu Otilia Nuţu şi Mircea Vasilescu. Prin telefon a intervenit Cristi Puiu. Au fost difuzate fragmente înregistrate cu Horia-Roman Patapievici, preşedintele ICR, şi senatorul Puiu Haşotti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

plop iasi foto isu Iași jpg
Plopul care l-a inspirat pe Eminescu va fi transformat în operă de artă după ce a fost doborât de furtună la Iași
Plopul centenar din Iași, considerat monument al naturii și sursă de inspirație pentru Mihai Eminescu, va renaște sub forma unor sculpturi realizate de artiști locali, chiar în locul unde s-a prăbușit în urma unei furtuni.
464569477 27718137324467163 5216039611409267481 n jpg
Patronul clubului Expirat, Andrei Șoșa, a fost eliberat din arestul preventiv. A fost plasat sub control judiciar
Curtea de Apel București a admis miercuri, 25 iunie 2025, contestația formulată de avocatul lui Andrei Șoșa și a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu controlul judiciar în cazul în cazul patronului clubului Expirat din Capitală.
BeFunky collage   2025 06 25T211651 560 jpg
Mădălina Ghenea, anunț surprinzător pentru fani. Unde va fi prezentă actrița care a făcut furori peste hotare: „Mă simt recunoscătoare, entuziasmată și pregătită”
Mădălina Ghenea va fi din nou prezentă la Festivalul Internațional de Film de la Taormina, Italia, ajuns în acest an la cea de-a 71-a ediție.
Victoria Stoiciu FB jpg
„Un bădăran misogin”. Senatoare PSD, atac dur la adresa lui Mihail Neamțu: „Nu vă mai dați aere de intelectual”
Senatoarea PSD Victoria Stoiciu îl atacă dur pe deputatul AUR, Mihail Neamțu, care a provocat indignare în spațiul public după ce a postat, recent, o fotografie trucată cu Oana Țoiu.
Gigi Becali și George Simion FOTO Inquam Photos Sabin Cirstoveanu (1) jpeg
Gigi Becali a ajuns la cuțite cu George Simion: „Nu te lasă dracii să stai în pace?”
Gigi Becali a împlinit astăzi vârsta de 67 de ani, dar n-a avut doar cuvinte frumoase de ziua lui.
Volodimir Zelenski FOTO Profimedia
Zelenski și-a schimbat stilul vestimentar la summitul NATO. „O diplomație vizuală de un nou tip”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a schimbat radical stilul vestimentar în contextul summitului NATO de la Haga. Noua apariție a fost interpretată drept un semnal subtil de „diplomație vizuală”.
Michelle Obama, foto Shutterstock jpg
Michelle Obama vine în România. Când și de ce vizitează țara noastră
Michelle Obama, fosta Primă Doamnă a Statelor Unite ale Americii, vine pentru prima dată în România.
Donald Trump Mark Rutte summit NATO FOTO EPA EFE jpg
Reacția lui Trump când șeful NATO l-a numit „tătic”: „El mă place. Dacă nu, o să mă întorc și o să îl lovesc tare, bine?”
Președintele SUA, Donald Trump, a părut să aprecieze faptul că secretarul general Mark Rutte l-a numit „tăticule” la summitul NATO de miercuri, 25 iunie, de la Haga.
Ilie Bolojan FOTO gov.ro
Cum ne alungăm singuri investitorii. Avertismentul unui economist: „Bolojan vorbește frumos, dar se poartă rău cu cei care vor să producă ceva”
Profesorul universitar Bogdan Glăvan, reputat economist și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard”, avertizează că măsurile Guvernului Bolojan vor provoca un adevărat exod al investitorilor din România, care vor refuza să se lase supraimpozitați.