O instituţie normală

Publicat în Dilema Veche nr. 436 din 21-27 iunie 2012
Re uniformizarea şcolară jpeg

În urmă cu un an, la Godot Cafe-Teatru din Bucureşti, a avut loc cea de-a 11-a ediţie a Clubului Dilema veche, ediţie care l-a avut ca invitat pe preşedintele Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici. Punctul de plecare a discuţiei a fost preşedinţia EUNIC – reţeaua institutelor culturale din Uniunea Europeană, care a revenit, în 2010, preşedintelui ICR. Cît a valorat pentru România acel mandat la conducerea unei instituţii europene de talia EUNIC?

„Cînd am fost invitat să fac parte din EUNIC a fost poate o primă legitimare a prezenţei de doi ani a culturii române pe pieţele europene“ – a declarat preşedintele ICR.

„În lumea noastră, care nu mai legitimizează ierarhiile, căutînd mai degrabă să le înlocuiască cu formule de colegialitate, România suferă de un deficit endemic de legitimitate în faţa instituţiilor europene.“ Să fii valorizat „în afară“ nu merge de la sine, căci „am fost rupţi de lumea europeană timp de 50 de ani, iar în prezent trebuie să ne re-re-legitimizăm, şi doar prin confirmări repetate să creăm acel mecanism funcţional de tipul: eşti aici pentru că meriţi să fii aici.“

Pentru prima oară, unei instituţii culturale din România i s-a permis să devină un actor global, căci în aprilie 2011, ca preşedinte EUNIC, H.-R. Patapievici a condus întîlnirea „clusterelor“ EUNIC în Africa. „Pentru prima oară, în faţa actorilor tradiţionali din zonă, care sînt, previzibil, fostele puteri coloniale, a apărut un outsider, un român, România fiind considerată o ţară periferică în raport cu Europa. Acest lucru a fost remarcat de către intelectualii din Africa de Sud, care au perceput în această prezenţă o schimbare în abordarea europeană.“

Legitimitate, afirmare ca actor global şi posibilitatea de a angaja parteneriate – acestea ar fi cuvintele-cheie care ar rezuma triumful mandatului EUNIC pentru România. „Faptul că eşti deja la etajul 9, nu la etajul 2, îţi oferă dintr-odată vizibilitate, iar odată cu vizibilitatea, apar şi avantajele.“

ICR-ul, ca proiect instituţional, poate fi văzut aşadar, în totală legitimitate, ca „un nou început“. Fiind un proiect gîndit sistematic diferit de vechea abordare „ale cărei eşecuri le putem depista în adînc înrădăcinata lamentaţie care străbate orice intervenţie publică în privinţa cunoaşterii în străinătate a culturii noastre, lamentaţie căreia am vrut să-i punem capăt prin abordarea nouă“, care au fost paşii acestei noi abordări şi ce a făcut concret ICR-ul pentru pieţele culturale locale?

„Cînd am fost numit la conducerea Institutului, şapte institute erau în stare de relativă funcţionare, dintre care doar trei aveau schema de personal suficient de acoperită pentru o funcţionare relativă.“

Dar nu doar ocuparea posturilor vacante era problema, ci aducerea în posturi a oamenilor competenţi. „Pentru asta, trebuia ca posturile de referent să nu mai fie la dispoziţia mecanismului de rotire a cadrelor din Ministerul de Externe, ci să fie scoase la concurs, cu condiţia preliminară pentru un candidat de a cunoaşte fluent limba ţării în care va evolua.“

ICR-ul a devenit o instituţie normală. Programele sale se desfăşoară nu în graniţele unor complexe de inferioritate, ci la nivelul unei societăţi civilizate. Cît de greu este însă să funcţionezi, ca atare, în România?

„Din păcate, foarte greu. Dar, deşi nu sîntem manageri culturali, am reuşit să omologăm acest Institut în străinătate. Sîntem precum personajul lui Tarkovski, Boris, băiatul clopotarului, care, deşi nu ştia meserie, stînd sub ameninţarea cneazului, a creat un clopot cum a putut el mai bine. Iar pentru că acest clopot nu s-a spart la primul dangăt, iar dangătul era frumos, a izbucnit în lacrimi.“

Emisiunea "Punerea pe gînduri" din 21 iunie 2012, la RFI România, cu Otilia Nuţu şi Mircea Vasilescu. Prin telefon a intervenit Cristi Puiu. Au fost difuzate fragmente înregistrate cu Horia-Roman Patapievici, preşedintele ICR, şi senatorul Puiu Haşotti.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

zodii cu noroc in urmatorii 2 ani jpg
Singura zodie binecuvântată de Dumnezeu în mai 2025. Este luna ei, e cea mai norocoasă din zodiac
Luna mai 2025 aduce schimbări majore pe plan astrologic, dar o singură zodie se află în centrul atenției, fiind binecuvântată cu noroc divin.
wizz air pixabay jpg
Incident șocant pe aeroportul din Cluj-Napoca. Ce i s-a întâmplat unui pasager în avion
Un incident șocant a avut loc chiar în această dimineață, în țara noastră! Din păcate, chiar pe Aeroportul „Avram Iancu”, din Cluj-Napoca, unui pasager i s-a făcut rău și a fost transportat de urgență la spital. Acesta se afla deja în avion și urma să călătorească către Germania.
O fertilizare in vitro costa 2.000 de euro
CNAS are de plătit peste 4 miliarde de lei, restanțe la concedii medicale. Care sunt principalele probleme de sănătate invocate
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) are de plătit 4,1 miliarde de lei pentru indemnizații de concedii medicale, sumă care include și plăți restante din ultimii doi ani. Cele mai multe zile s-au luat pentru probleme de reproducție.
sicriu jpeg
Au abandonat mortul în sicriu, pe câmp, iar preotul din sat refuză să îi facă slujbă. „Nea Mihai era ortodox, scrie și pe certificatul de la Medicina Legală”
Caz halucinant în Vaslui. Un sicriu cu un mort în interior a fost lăsat în câmp, după ce mașina cu care era adus de la Medicina Legală a rămas blocată în noroi.
adela popescu si radu valcan si au anulat planurile de vacanta 2 jpg
„M-a scos în sat, la restaurant” Revedere emoționantă în Thailanda. Adela Popescu a plecat în vacanță pentru a petrece timp cu soțul ei, Radu Vâlcan
Marți, 18 martie, Adela Popescu și-a făcut bagajele și a plecat în Thailanda pentru a petrece clipe de neuitat cu soțul ei, Radu Vâlcan! Artista nu a uitat de fani și i-a ținut la curent, publicând imagini pe rețelele de socializare de când a plecat de acasă, până a ajuns la cazare.
Boris Johnson FOTO AFP
„Putin râde de noi”, reacționează Boris Johnson după discuția telefonică dintre Trump și liderul rus
Boris Johnson, fostul prim-ministru britanic, a comentat pe rețelele sociale despre rezultatele discuției telefonice dintre președintele american Donald Trump și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin.
INSTANT CALIN GEORGESCU 003 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Pricopie, plângere penală pe numele lui Călin Georgescu: „Acest fenomen al fraudării semnăturilor a devenit unul larg răspândit”
Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, a sesizat, miercuri, 19 martie, organele de anchetă penală cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri de către Călin Georgescu, în privința semnăturilor depuse la BEC pe 1 octombrie 2024.
10 asasinarea lui john f kennedy profimedia 0353992380 jpg jpeg
Ce conțin documentele asasinării preşedintelui John F. Kennedy, declasificate de Trump. Ce susținea un agent CIA cu privire la „deep state”
Administrația lui Donald Trump a publicat, marți seara, mii de documente, care însumează peste 63.000 de pagini, cu privire la asasinarea președintelui John F. Kennedy în ziua de 22 noiembrie 1963.
Oana Roman, mai fericită ca niciodată  Ce spune vedeta despre regretata ei mamă!