O ├«nf─â╚Ťi╚Öare delicat─â a for╚Ťei: polite╚Ťea

Publicat în Dilema Veche nr. 888 din 15 - 21 aprilie 2021
O ├«nf─â╚Ťi╚Öare delicat─â a for╚Ťei: polite╚Ťea jpeg

Ca orice alt comportament admirabil, polite╚Ťea dob├«nde╚Öte valoare doar atunci c├«nd se manifest─â ├«n absen╚Ťa oric─âror constr├«ngeri, expresie a unei op╚Ťiuni libere. Polite╚Ťea veritabil─â e apanajul oamenilor care ar avea prea pu╚Ťin sau nimic de pierdut dac─â ar fi nepolitico╚Öi.

Pentru a-╚Öi merita numele, polite╚Ťea trebuie s─â fie un dar, reflexul unei bun─âvoin╚Ťe senioriale ╚Öi nu complezen╚Ťa interesat─â a unui subordonat, menit─â s─â ├«mbuneze un superior. Comportamentul de supunere, oric├«t de protocolar ar reu╚Öi s─â stilizeze obedien╚Ťa, nu poate fi confundat cu polite╚Ťea. Buna purtare fa╚Ť─â de ╚Öefime e recomandabil─â, dar nu e altceva dec├«t o form─â de pruden╚Ť─â, un instrument de larg─â utilitate, aflat ├«n slujba p─âstr─ârii lini╚Ötii sociale. Polite╚Ťea adev─ârat─â este surprinz─âtoare ╚Öi emo╚Ťionant─â tocmai prin gratuitatea ei.

Lui Ludovic al XVIII-lea i se atribuie verdictul ÔÇ×Punctualitatea este polite╚Ťea regilorÔÇŁ. Un rege nu prea ar avea ce s─â p─â╚Ťeasc─â dac─â ar ├«nt├«rzia la o ├«ntrunire, dar poate avea bun─âvoin╚Ťa s─â dea de ├«n╚Ťeles c─â timpul curtenilor nu e mai pu╚Ťin pre╚Ťios dec├«t timpul s─âu, deci nu trebuie irosit. Un rege nu are nevoie s─â-╚Öi demonstreze suprema╚Ťia f─âc├«nd uz de tertipul a╚Ötept─ârii umilitoare, dimpotriv─â, ├«╚Öi etaleaz─â noble╚Ťea prin tratarea supu╚Öilor apropia╚Ťi cu o sub├«n╚Ťeleas─â considera╚Ťie, ca ╚Öi c├«nd ace╚Ötia i-ar fi egali.

Noble╚Ťea nu e altceva dec├«t capacitatea de a-i ├«n─âl╚Ťa pe ceila╚Ťi, este m├«na ├«ntins─â pentru a ajuta pe altcineva s─â urce o treapt─â mai aproape de locul de cinste. Esen╚Ťa noble╚Ťei este chiar puterea de a ├«nnobila, dat─â de harul de a-l pune pe cel─âlalt ├«n cea mai bun─â lumin─â. Iradiind cu generozitatea unei surse inepuizabile, polite╚Ťea regal─â este ipostaza nec plus ultra a uneia dintre formele polite╚Ťii aristocratice: privilegiul de a face daruri care nu pot fi ├«ntoarse.

Nu e vorba de oferirea unor lucruri exorbitante, ci de sus╚Ťinerea unui lux imaterial, dar de o importan╚Ť─â incalculabil─â: protejarea imaginii de sine a celui ce depinde ├«ntr-un fel sau altul de cel aflat ├«n pozi╚Ťia favorizat─â. Vasalii graviteaz─â ├«n jurul seniorului pe orbita curtoaziei lui. Nesocotirea imperativului de a fi prevenitor cu subordona╚Ťii poate duce la ruptur─â. Transpus─â ├«n mediu burghez, aceast─â ├«nc─âlcare este mucalit surprins─â de scriitorul sco╚Ťian Saki: ÔÇ×O doamn─â pe care a p─âr─âsit-o buc─ât─âreasa nu ├«╚Öi va putea nicic├«nd redob├«ndi locul ├«n societateÔÇŁ. Mai aproape de noi, Creang─â evoc─â rolul taumaturgic al unui gest deopotriv─â afectuos ╚Öi solemn, prin care Vod─â vindec─â suferin╚Ťa ╚Öi repar─â nedreptatea f─âcut─â de un boier samavolnic. Printr-un s─ârut cu valoare de simbol purificator, celui neputincios ╚Öi n─âp─âstuit i se restaureaz─â demnitatea ╚Öi i se restituie sentimentul valorii personale: ÔÇ×Du-te ╚Öi spune s─âtenilor dumitale, mo╚Ö Ioane, c─â, pe unde te-a scuipat boierul, te-a s─ârutat domnitorul ╚Ť─ârii ╚Öi ╚Ťi-a ╚Öters ru╚ÖineaÔÇŁ. 

Pe l├«ng─â rolul de a remedia dezechilibre afective produse de al╚Ťii, un monarh are datoria de onoare de a oferi, prin comportamentul s─âu, un model de evitare a degener─ârii unui conflict iminent. Una dintre cele mai grele ÔÇ×figuriÔÇŁ ale polite╚Ťii este st─âp├«nirea de sine, prin care orice afront poate fi placat cu elegan╚Ť─â. Punerea la punct subtil─â e cea mai eficient─â.

Un astfel de gest al Regelui Soare, despre care memorialistul Saint-Simon spune c─â ar fi fost ÔÇ×la plus belle action de sa vieÔÇŁ, este spectaculos ├«n simplitatea lui. Scos din fire de ducele de Lauzun ÔÇô care ├«╚Öi ar─âtase brutal nemul╚Ťumirea fa╚Ť─â de o hot─âr├«re a sa prin ruperea ├«n dou─â a sabiei ╚Öi printr-un r─âspuns insolent ÔÇô, regele deschide geamul ╚Öi ├«╚Öi arunc─â pe fereastr─â bastonul. Se ├«ntoarce apoi spre duce ╚Öi cu un ton afabil ├«l informeaz─â c─â nu ╚Öi-ar fi putut niciodat─â ierta s─â rup─â bastonul pe spatele unui gentilhomme.

├Än varianta ei aulic─â, polite╚Ťea este alimentat─â de idealul cavaleresc de a nu tolera oprimarea celor mai slabi ╚Öi de impulsul de a lua ap─ârarea celor amenin╚Ťa╚Ťi de orice putere strivitoare. La limit─â, ei trebuie proteja╚Ťi chiar de propriile imbolduri violente. Lu├«nd forma curtoaziei aristocratice, polite╚Ťea este un mod de a ar─âta c─â nu pui interesele celorlal╚Ťi mai prejos de ale tale. Acorzi aten╚Ťie mai ├«nt├«i nevoilor lor, faci un bine f─âr─â s─â dai importan╚Ť─â faptului c─â acel lucru presupune, dac─â nu o uitare de sine, cel pu╚Ťin o ie╚Öire din zona obi╚Önuin╚Ťelor, a comodit─â╚Ťii, ╚Öi treci sub t─âcere propriul disconfort rezultat.

Polite╚Ťea  e uvertura altruismului. E adev─ârat c─â are un sound ce se face auzit discret, jucat pe claviatura micilor gesturi cotidiene, dar vibra╚Ťia lui intr─â ├«n rezonan╚Ť─â cu valorile profunde care fac posibil─â convie╚Ťuirea. ├Än primul r├«nd ar fi convingerea c─â ├«n sinea fiec─âruia ar putea exista substan╚Ťa comun─â a unei umanit─â╚Ťi inalterabile, ├«n numele c─âreia oamenii ar ├«ncerca s─â interac╚Ťioneze firesc, deschis, pa╚Önic, indiferent de deosebirile vizibile, care au uneori anvergura tr─âs─âturilor ce despart decisiv speciile.

Aceast─â polite╚Ťe a inimii e prea pu╚Ťin r─âsp├«ndit─â. De aceea a fost nevoie de coduri de comportament, de manuale de bune maniere, care se pot deprinde prin simplu dresaj ╚Öi se pot aplica, birocratic, asamblate ├«ntr-un mecanic usage du monde. Revolu╚Ťia Francez─â arunc─â ├«n dizgra╚Ťie vechiul cod de comportament, polite╚Ťea e condamnat─â ca privilegiu aristocratic. P├«n─â ╚Öi cuv├«ntul politesse ajunge s─â fie interzis al─âturi de apelativele Monsieur ╚Öi Madame. Dispre╚Ťul vechilor ierarhii sociale ╚Öi etosul pretins egalitar al burgheziei ├«n ascensiune nu s├«nt dec├«t expresia unei arz─âtoare dorin╚Ťe de a uzurpa locul hegemonic al aristocra╚Ťiei ├«n materie de bon ton ╚Öi savoir-vivre. 

Puterea economic─â a noii clase dominante nu este suficient─â c├«t─â vreme noilor ├«mbog─â╚Ťi╚Ťi le lipsesc elementele de parad─â, ornamentul, capitalul simbolic reprezentat de distinc╚Ťie. Consumul ostentativ se cere ├«nso╚Ťit de celebrarea satisfac╚Ťiei vanitoase generate de poleiala imaginii sociale. Apartenen╚Ťa la noua elit─â nu este certificat─â dec├«t prin efortul de rafinare a manierelor. Pentru burghezia aflat─â ├«n ascensiune, imita╚Ťia moravurilor ├á lÔÇÖAncien R├ęgime a fost singura modalitate de a concura fine╚Ťea conduitei vechilor aristocra╚Ťi, pe care de fapt continuau s─â ├«i invidieze.

Ca orice imita╚Ťie, eticheta burghez─â are linie de caricatur─â. Regula devine dogm─â, nuan╚Ťa nu e sesizat─â, suple╚Ťea aplic─ârii formulelor e erezie, contenan╚Ťa se transform─â ├«n crispare, iar sensul fundamental al fluidiz─ârii contactului interpersonal este deturnat ├«n constipat─â distan╚Ť─â.

Un spirit aristocrat nu poate dec├«t s─â ia ├«n r├«s scrobeala burghez─â. O alt─â surs─â de amuzament este e╚Öecul sistematic al filistinului de a pricepe rostul non╚Öalan╚Ťei, al gra╚Ťiei naturale, c─âreia  italienii ├«i spun sprezzatura. Distan╚Ťarea vag ironic─â fa╚Ť─â de regulile aplicate ├«i este str─âin─â noului catehizat ├«ntr-ale bunelor maniere, care nu are dexteritatea interpret─ârii lor ├«n cheie ludic─â. Prea preocupat de noua sa importan╚Ť─â, burghezul se ia cu adev─ârat ├«n serios, valoarea sa central─â devine solemnitatea, pretinde adresare accentuat protocolar─â, inventeaz─â mici rituri de autocelebrare a reu╚Öitei sociale. Apari╚Ťia acestei specii noi de distinc╚Ťie greoaie nu va face dec├«t s─â determine ├«n r├«ndul nobilimii o ╚Öi mai destins─â raportare la vechile canoane ale polite╚Ťii.

Noii aspiran╚Ťii la distinc╚Ťie practic─â arta de a se pune pe sine ├«n valoare printr-o tem─âtoare distan╚Ťare de ÔÇ×vulgÔÇŁ, iau un aer de rezerv─â superioar─â, s├«nt indisponibili, intransigen╚Ťi, severi, dispre╚Ťuitori ╚Öi reci cu cei de condi╚Ťie inferioar─â. Burghezul trebuie neap─ârat s─â par─â important, este gata s─â-╚Öi cumpere titluri, ├«n timp ce aristocratul ├«╚Öi permite intermiten╚Ťe ├«n arborarea ├«nsemnelor de rang.

Nici un sociolog nu a observat cu fine╚Ťea lui Proust aceast─â dinamic─â a baletului social reglat─â de jocul normelor de polite╚Ťe. El surprinde eschiva spiritului aristocratic fa╚Ť─â de ofensiva mimetic─â a noilor ├«mbog─â╚Ťi╚Ťi. Vicontesa de Marsantes ÔÇ×├«ndep─ârtase din felul ei de a fi tot ceea ce oamenii din popor numesc ┬źmaniere┬╗ ╚Öi-i d─âduse o simplitate des─âv├«r╚Öit─â. Nu se temea s─â ├«mbr─â╚Ťi╚Öeze o femeie s─ârman─â ╚Öi nenorocit─â ╚Öi-i spunea s─â se duc─â s─â ia un car de lemne din p─âdurea castelului. [...] A fi o mare doamn─â ├«nsemna s─â joci pe marea doamn─â, adic─â, pe de-o parte, s─â simulezi simplicitatea. E un joc care cost─â foarte scump, cu at├«t mai mult cu c├«t simplicitatea e ├«nc├«nt─âtoare numai cu condi╚Ťia ca ceilal╚Ťi s─â ╚Ötie c─â ai putea s─â nu fii simplu, c─â e╚Öti adic─â foarte bogatÔÇŁ. ├Än cazul celor de vi╚Ť─â nobil─â, cu c├«t rangul era mai ├«nalt, cu at├«t se manifest─â cu mai mult─â c─âldur─â amabilitatea, bun─âtatea sau m─âcar o aten╚Ťie afectuoas─â fa╚Ť─â de cei care nu se bucur─â de o na╚Ötere la fel de ilustr─â. Iat─â ce spune naratorul despre principesa de Parma: ÔÇ×Avea pentru fiecare acea ├«nc├«nt─âtoare polite╚Ťe pe care o au cu inferiorii oamenii bine crescu╚Ťi ╚Öi, ca s─â fie de folos, ├«╚Öi ├«mpingea mereu scaunul ca s─â lase mai mult loc, ├«mi ╚Ťinea m─ânu╚Öile, ├«mi oferea toate aceste servicii, nedemne de burghezele ╚Ťan╚Ťo╚Öe, ╚Öi pe care le fac bucuros suveranii, sau instinctiv ╚Öi din ├«nclinare profesional─â, fo╚Ötii servitoriÔÇť. 

Referindu-se la acela╚Öi personaj, Proust semnaleaz─â c─â lucrurile s├«nt ceva mai complicate, ├«n definitiv naturale╚Ťea, simplitatea nu erau dec├«t un hieratic artificiu de imagine al unei principese ÔÇ×ocupat─â cu opere de binefacere, de o amabilitate at├«t de umil─â ├«nc├«t ├«╚Ťi d─âdeai numaidec├«t seama din ce orgoliu seme╚Ť ├«╚Öi tr─âgea ob├«r╚Öia aceast─â amabilitateÔÇŁ.

├Än castelul s─âu, fiecare nobil reface ├«n mic regatul. Orgoliul aristocratic de cast─â, indiferent de importan╚Ťa titlului nobiliar, ├«╚Öi are sursa ├«n sentimentul co-particip─ârii la misiunea monarhului de a or├«ndui mersul lumii. ├Än acest sens, dictonul despre punctualitatea regilor poate fi interpretat ├«ntr-un registru mai larg dec├«t cel al unei gra╚Ťioase polite╚Ťi dictate de respectul fa╚Ť─â de timpul curtenilor. Poate c─â aceast─â corectitudine are rol de legitimare ╚Öi include t├«lcul unei responsabilit─â╚Ťi superioare fa╚Ť─â de buna func╚Ťionare a lumii. Punctualitatea regelui e semnul  rigorii indispensabile ├«n exercitarea prerogativei sale fundamentale: conectarea p─âm├«ntescului la ordinea sacr─â.

S─â ne amintim c─â, ├«n timpurile str─âvechi, marele conduc─âtor al imperiului persan avea ╚Öi atributul de st─âp├«n al timpului cosmic, de ini╚Ťiator al mi╚Öc─ârii astrelor. Pentru c─â mecanismul trebuia urnit ritmic, ├«n fiecare diminea╚Ť─â, Marele Rege avea obliga╚Ťia ritual─â de a da ordinul ca soarele s─â r─âsar─â. De ├«ndat─â ce comanda era pronun╚Ťat─â, soarele ├«╚Öi f─âcea apari╚Ťia. De-a lungul anului, soarele nu se ive╚Öte la linia orizontului ├«n fiecare zi la aceea╚Öi or─â, la acela╚Öi minut, la aceea╚Öi secund─â, astfel ├«nc├«t excep╚Ťionala punctualitate sacerdotal─â a regelui era unicul garant c─â mecanica celest─â poate fi ╚Ťinut─â sub control, cu exactitate absolut─â, zi de zi, an dup─â an. Dac─â regele nu s-ar fi trezit la timp exista pericolul ca soarele s─â nu ╚Ötie ce s─â fac─â. Trebuia evitat cu orice pre╚Ť haosul. Cine ╚Ötie ce s-ar fi ├«nt├«mplat dac─â soarele, nepoliticos, s-ar fi apucat s─â r─âsar─â de capul lui...

Lucia Terzea-Ofrim este conferen╚Ťiar univ. dr., pred─â cursuri de antropologie cultural─â la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure╚Öti. ├Än prezent este lector de limba rom├ón─â la Universitatea din Tel Aviv. Cea mai recent─â carte ap─ârut─â: Ferestre cu pove╚Öti / Window Stories, Editura Monitorul Oficial, 2019.

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Oradea ÔÇô mai ambi╚Ťio╚Öi ca de obicei
Marile drame prin care ne trece destinul, fie el personal sau colectiv, nu pot fi ├«n╚Ťelese ╚Öi nici respectate dac─â uit─âm c─â tragedia merge de bra╚Ť cu comedia prin lumea oamenilor.
Daniel David jpg
Oricine poate s─â aib─â umor
├Än ┼ú─ârile cu colectivism puternic ┼či concentrare a puterii, cum este ╚Ťara noastr─â, umorul bine reprezentat este cel legat de autoironie.
Adriana Babeti jpg
S─â r├«zi? S─â pl├«ngi? Despre r├«suÔÇÖ-pl├«nsuÔÇÖ lumii noastre
R├«sul poate fi socotit drept un fel de solu┼úie terapeutic─â pentru a ie┼či din marile ┼či micile nevroze ori din complexe (de inferioritate sau de superioritate).
Marcel Iures, Sever Voinescu, George Banu jpg
Caragiale cel lucid, Creang─â cel afectuos
Dup─â spectacole, pe scena frumosului Teatru ÔÇ×Regina MariaÔÇť din Oradea au urcat dnii George Banu ╚Öi Marcel Iure╚Ö pentru a discuta despre umorul celor doi clasici.
1024px David   The Death of SocratesFXD jpg
Socrate a fost o pisic─â
ÔÇ×Toate pisicile s├«nt muritoare. Socrate e muritor. Deci Socrate e pisic─âÔÇŁ.
p 1 jpg
Ce înseamnă rîsul?
Nu există comic în afara a ceea ce este cu adevărat omenesc.
Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude ╚Öi spectaculoase metode de execu╚Ťie
C─âlcarea sau strivirea de c─âtre un elefant este o metod─â de execu╚Ťie sau de tortur─â mai pu╚Ťin cunoscut─â de-a lungul istoriei, de╚Öi a fost practicat─â p├ón─â ├«n secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: art─â sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?