O îndoială iremediabilă

Publicat în Dilema Veche nr. 773 din 13-19 decembrie 2018
O îndoială iremediabilă jpeg

Se poate spune c─â ÔÇ×absurdulÔÇť este doar o p─ârere, o atitudine printre altele. Exact ├«n momentul ├«n care ├«mi notez aceste cuvinte, de pild─â, am primit un lung SMS de la o prieten─â din Fran╚Ťa, iar mesajul se ├«ncheie cu urm─âtoarea declara╚Ťie: ÔÇ×S-ar p─ârea c─â toate lucrurile au un sens!ÔÇť. Oare?

Nu este cazul s─â argumentez contrariul sau s─â m─â angajez ├«n vreo disput─â ├«n jurul existen╚Ťei lui Dumnezeu sau al sensului ultim al istoriei: m─â dep─â╚Öe╚Öte total ╚Öi ├«mi este absolut indiferent. ╚śi totu╚Öi, ceea ce m─â intrig─â de c├«nd s├«nt ├«n spital ╚Öi, f─âr─â voia mea, ├«mi trec prin cap tot felul de idei n─âstru╚Önice este urm─âtorul fapt: de ce totdeauna, ├«n toate marile religii, sensul este dincolo (├«n ambele ├«n╚Ťelesuri ale termenului de sens, ╚Öi acela de direc╚Ťie, ╚Öi acela de rost), de ce existen╚Ťa ÔÇ×deplin─âÔÇť este eschatologie, de ce via╚Ťa ÔÇ×adev─ârat─âÔÇť este am├«nare? Pretutindeni, lumea imanen╚Ťei, lumea de aici, lumea existen╚Ťei curente este o lume c─âzut─â, dintr-un motiv ╚Öi ├«ntr-un mod sau altul ÔÇô p─âcatul originar, de pild─â. ├Än orice caz, o lume cam lipsit─â de sens hic et nunc, ├«n care via╚Ťa nu este ├«n nici un caz un scop sau o valoare ├«n sine, ci doar un mijloc spre adev─ârata existen╚Ť─â de dincolo, ceea ce mie personal ├«mi d─â un intens gust de absurd ÔÇô sau de cacealma, ceea ce ar fi ╚Öi mai r─âu! Mai mult, aceast─â ÔÇ×am├«nareÔÇť nu-╚Ťi garanteaz─â niciodat─â, ├«n nici o religie, accesul la acel dincolo al vie╚Ťii ÔÇ×adev─ârateÔÇť: dincolo este doar pentru premian╚Ťi, este lumea perfect─â a meritocra╚Ťiei! Nu a╚Ö avea nimic ├«mpotriva acestei viziuni, dar c├«nd vezi c─â totdeauna ╚Öi pretutindeni criteriile acestei meritocra╚Ťii transcendentale s├«nt, de fapt, c├«t se poate de mundane ╚Öi de ancorate ├«n jocurile de putere ale societ─â╚Ťilor reale, ei bine, sim╚Ťi c─â te cuprinde o ├«ndoial─â iremediabil─âÔÇŽ

Nici c├«nd eschatologia este ├«nlocuit─â de istorie, adic─â ├«n religiile secularizate ale modernit─â╚Ťii, sensul nu pare s─â-╚Öi g─âseasc─â locul hic et nunc, ├«n lumea de aici: sensul este tot o promisiune, de data aceasta nu pentru altundeva, ci pentru alt─â dat─â, pentru mai t├«rziu, pentru un soi sau altul de ÔÇ×sf├«r╚Öit al istorieiÔÇť, de ├«mplinire final─â ╚Öi universal─â. Doar evolu╚Ťia dup─â Darwin nu cuprinde o astfel de promisiune, ci descrie (constat─â?) un soi de perpetuum mobile al selec╚Ťiei naturale, care face ca speciile puternice s─â poat─â ataca tot mai eficient, iar cele slabe s─â se poate feri sau proteja tot mai bine. Exist─â, evident, un sens-direc╚Ťie ├«n toate acestea, dar eu, personal, nu prea v─âd rostul sublim al acestei curse pentru suprema╚Ťie ├«ntr-o lume heterotrof─â ├«n care, ├«n mod inevitabil, unii se hr─ânesc cu al╚Ťii ÔÇô ╚Öi, ├«n 99% din cazuri, cam at├«tÔÇŽ Filozofii, g├«nditorii, ├«n general, au atribuit ├«ns─â diverse sensuri mai nobile acestei evolu╚Ťii. ├Äntr-un fel, termenul ├«nsu╚Öi a ajuns s─â subsumeze tot ce visa omenirea (civiliza╚Ťie, progres, ra╚Ťiune, libertate etc.), iar procesul legic al evolu╚Ťiei s─â fie un soi de mar╚Ö triumfal spre un final universal ╚Öi fericit. Din aceast─â perspectiv─â, sensul final al istoriei este acea finalitate pe care istoria o poart─â ├«n ea, o teleonomie care duce, implacabil, spre idealul Omenirii, c─âci este atras─â de acest ideal, de acest Bine Suprem ca de un magnet. Doar c─â, ╚Öi de data asta, criteriile acestui ideal magnetic s├«nt schimb─âtoare ╚Öi intrinseci jocului politic. ├Än plus, nimeni nu a putut s─â demonstreze sau s─â constate acest postulat: chiar ╚Öi-a ├«ndeplinit Evolu╚Ťia promisiunile?

Deziluzia fa╚Ť─â de promisiunile tuturor acestor ÔÇ×mari nara╚ŤiuniÔÇť istorice a devenit at├«t de mare ├«n societ─â╚Ťile ÔÇ×postmoderneÔÇť, ├«nc├«t acestea s-au refugiat integral ├«n imanen╚Ť─â, ├«n lumea de aici ╚Öi de acum, ╚Öi au f─âcut din experien╚Ťa cotidian─â a eului autentic miza central─â a existen╚Ťei umane. Este un uria╚Ö curaj, c─âci este prima societate care renun╚Ť─â la transcenden╚Ť─â, la m├«ntuirea Sufletului ├«ntr-un dincolo sau pentru alt─â dat─â, pentru a promite ÔÇô ╚Öi impune ÔÇô o ├«mplinire a Sinelui aici ╚Öi acum. Complementar, lumea de dincolo este imaginat─â orizontal, ca o prelungire tehno-politic─â a celei de aici: extratere╚Ötrii s├«nt contemporani ╚Öi au exact acelea╚Öi preocup─âri ca ╚Öi noi; iar p├«n─â una-alta, poten╚Ťialul anxiogen al acestor fiin╚Ťe totu╚Öi necunoscute este exorcizat prin entertainment: lumea de dincolo este doar fun. Aceast─â performan╚Ť─â epocal─â n-ar fi fost posibil─â, probabil, ├«n afara unui principiu de genul ÔÇ×DonÔÇÖt worry, be happy!ÔÇť. Este deosebit de interesant cum oarecum trivialul ÔÇ×having funÔÇť a c─âp─âtat o miz─â de m├«ntuire ╚Öi o ├«nc─ârc─âtur─â de-a dreptul ontologic─âÔÇŽ

Foto: Carlos Ebert

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.