ÔÇ×O gr─âdin─â a paradisului ├«n variant─â lowcostÔÇť - interviu cu regizorul Marius IACOB

Publicat în Dilema Veche nr. 596 din 16-22 iulie 2015
ÔÇ×O gr─âdin─â a paradisului ├«n variant─â lowcostÔÇť   interviu cu regizorul Marius IACOB jpeg

Despre starea de bine,

Cum se ├«mpac─â imaginea unei sta┼úiuni aristocrate, B─âile Herculane (l─âsat─â ├«n paragin─â, din p─âcate), cu turismul de tip nou, de pe marginea drumului, care a ├«nflorit ├«n ultimii ani? ┼×i de ce a┼úi vrut s─â face┼úi un documentar cu acest subiect? 

Se ├«mpac─â a┼ča cum se ├«mpac─â la noi multe lucruri str├«mbe, ├«n multe ora┼če ┼či mai mari, ┼či mai mici, turistice sau nu. 

Pentru mine, at├«t din punct de vedere vizual, c├«t si la nivelul rela┼úiilor interumane de acolo, e un conflict pe care ├«l caut, cinematografic vorbind. E o lume absurd─â, imperfect─â, ├«n care plute┼čte dorin┼úa de mai bine, de confort, de bun─âstare, de miracol, la care se adaug─â ┼či o nostalgie a unor vremuri mai bune, indiferent c─â e vorba despre perioada austro-ungar─â sau de cea comunist─â. Acum totul s-a d─âr├«mat, iar de vin─â s├«nt ├«ntotdeauna al┼úii. Fiecare ├«ncearc─â s─â-┼či fac─â o mic─â afacere, o pensiune, un restaurant, improviz├«nd a┼ča cum se pricepe, f─âr─â s─â-┼či pun─â problema ├«ntregului. 

Nu mi-am dorit ├«ns─â s─â fac un film cu caracter informa┼úional, social, care s─â dezbat─â tipul acesta de probleme. Dar, fire┼čte, lucrurile acestea se v─âd ├«n film ├«ntr-un fel sau altul, prin intermediul personajelor ┼či al traiectoriei lor. 

Filmul meu nu este nici o anchet─â social─â, nici un film de promovare a sta┼úiunii Herculane, cum se a┼čteapt─â, probabil, majoritatea celor pe care i-am ├«nt├«lnit acolo. M-a interesat mai degrab─â o tem─â, i-a┼č spune universal─â, indiferent de spa┼úiu ┼či timp, aceea a rela┼úiei pe care oamenii o au cu corpul lor. O ÔÇ×c─âutareÔÇť permanent─â ┼či o dependen┼ú─â de tot ce se vehiculeaz─â ├«n jur ├«n materie de tehnici medicale, masaje, alifii, cristale, yoga, bioenergii etc. Iar B─âile Herculane le au pe toate, ├«ntr-o amestec─âtur─â incoerent─â, imperfect─â, a┼ča cum este, poate, ┼či conceptul nostru de

sau bunăstare. Oamenii vin aici ca într-un

, ca într-o grădină a paradisului în variantă

, cu o inten┼úie precis─â de a se sim┼úi mai bine, de a se vindeca, de a-┼či ├«ntre┼úine corpul. 

De ce se duc oamenii acolo? E vorba de nostalgie sau de o adaptare ieftin─â la vremuri noi? 

Nostalgici s├«nt mai degraba localnicii, ├«ns─â e o nostalgie legat─â de un soi de bun─âstare pe care le-o ofereau odinioar─â micile ÔÇ×combina┼úiiÔÇť pe care le f─âceau lucr├«nd ca recep┼úioneri sau chelneri. Turi┼čtii se pl├«ng de lipsa de confort, de infrastructur─â, c─â ora┼čul e jefuit de diver┼či magna┼úi. Pe de alt─â parte, prefer─â s─â stea pe marginea drumului ├«n loc s─â pl─âteasc─â 2 lei la ┼čtrandul amenajat. Tot e mai bine c├«nd e gratuit. Mai ales c─â mai umbla ┼či vorba c─â pe la hoteluri apa cu sulf e ├«ndoit─â cu ap─â din Cerna. 

Turi┼čtii vor condi┼úii, dar prefer─â s─â nu pl─âteasc─â ┼či s─â se ├«nghesuie unde e gratuit. De aici mizeria ┼či improviza┼úia de care se pl├«nge toat─â lumea, gunoiul nu e al lor sau al nostru, e ├«ntotdeauna al altora care au trecut ├«naintea lor pe acolo. Poate al grecilor sau al romanilor sau al comuni┼čtilor, nu mai ┼čtie nimeni exact. Sau, ┼či mai bine, al celor de dup─â comunism, c─â ei au d─âr├«mat cel mai mult. Nu se simte nimeni cu adev─ârat responsabil. Oamenii vin la b─âi ┼či tratament, dar ├«ntre dou─â b─âi mai fac ┼či un gr─âtar pe marginea drumului. Turismul se amestec─â cu tratamentul ┼či cu starea de bine, a┼ča cum se amestec─â gr─âtarul ┼či manelele cu idealul grecesc de frumuse┼úe. 

Ce fel de lume practic─â acest fel de turism improvizat? Cum a┼úi descrie-o? S├«nt fo┼čtii sindicali┼čti? 

Oamenii vin pentru ape, pentru b─âi termale. Efectele s├«nt reale. Exist─â legende cu oameni care vin ├«n c├«rje sau ├«n scaun cu rotile ┼či pleac─â pe picioare. S├«nt izvoare benefice pentru ochi, stomac, boli de piele etc. Pe de o parte, e vorba despre cei care vin cu bilete de tratament ┼či se cazeaz─â la hoteluri cu tratament inclus, iar pe de alt─â parte s├«nt mul┼úi cei care formeaz─â o comunitate nomad─â, ├«n jurul ochiurilor de ap─â de la marginea drumului. Mul┼úi vin ┼či stau cu cortul sau ├«n rulote pe toat─â perioada verii. Foarte mul┼úi s├«nt ┼či cei care vin pentru petreceri, nun┼úi, botezuri, un fel de petrec─âre┼úi de week-end. 

Apoi s├«nt localnicii ┼či cei care ┼či-au f─âcut un rost ├«n jurul conceptului de

. Ace┼čtia improvizeaz─â fiecare c├«te ceva pentru turi┼čti. Au ├«nv─â┼úat s─â fac─â masaje, s─â foloseasc─â cristale ┼či lo┼úiuni, ┼či-au deschis pensiuni, terase sau saline ├«n camere de hotel cu sare adus─â cu camionul de prin salinele din ┼úar─â. Personajele din film s├«nt ├«n mare parte din aceast─â categorie, a localnicilor, a celor care ofer─â serviciul de

, la r├«ndul lor veni┼úi ┼či stabili┼úi aici din alte locuri, tot din cauza poten┼úialului turistic al zonei. 

Starea de bine are legătură cu confortul, cu peisajul, cu preţul?

Cred c─â starea de bine are leg─âtur─â cu ceva ce ├«┼či creeaz─â fiecare ├«n func┼úie de informa┼úiile pe care le prime┼čte de la al┼úii, le vede la televizor, le cite┼čte prin tabloide etc. E un fel de ideal de confort, pre┼ú sau peisaj. Nu ┼čtiu dac─â oamenii ar fi mul┼úumi┼úi dac─â ar g─âsi exact ceea ce-┼či doresc. Ceea ce descoperi ├«ntr-un loc ca B─âile Herculane este, de fapt, rezultatul felului ├«n care s├«nt ├«n realitate ace┼čti oameni. De obicei, o burt─â plin─â dup─â un gr─âtar ÔÇ×se trateaz─âÔÇť cu un masaj cu c├«teva cristale magice, f─âcut pe marginea drumului, care ├«┼úi rezolv─â energiile negative.


Dac─â ar fi s─â vorbim de personajele pitore┼čti, ce a┼úi g─âsit?

M-am apropiat de personajele care sînt cel mai conectate la ce se întîmplă acolo, care formulează cel mai bine, din punctul meu de vedere, ideea acestui

├«n lupta cu corpul. 

Avem ├«n acest moment trei personaje pe care le urm─ârim, trei maseuri autodidac┼úi. Ceea ce m-a atras la ace┼čti oameni a fost ÔÇô ├«nainte de a-i vedea ca personaje de film ÔÇô felul ├«n care fiecare dintre ei ┼či-a construit (sau ┼či-a improvizat) propriul personaj. Fiecare s-a specializat: unul cu cristale, altul cu yoga, altul pescar-v├«n─âtor ┼či taxidermist, ca s─â se diferen┼úieze unii de al┼úii. Mai ales c─â s├«nt ├«n concuren┼ú─â ┼či lupt─â ├«ntre ei pentru clien┼úi ┼či recunoa┼čterea ca speciali┼čti

a consemnat Ana Maria SANDU  

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.