O consultaţie într-o afacere de onoare din 1927

Mihai CHIPER
Publicat în Dilema Veche nr. 573 din 5-11 februarie 2015
O consultaţie într o afacere de onoare din 1927 jpeg

De┼či ast─âzi este perceput drept un obicei medieval, demult uitat, duelul atingea perioada de maxim─â ├«nflorire ├«n Rom├ónia ├«n plin─â Belle ├ëpoque, cu aproximativ o sut─â de ani ├«n urm─â. Ritualul considerat perimat de unii supravie┼úuia ┼či Marelui R─âzboi, ├«mpotriva tuturor a┼čtept─ârilor, ├«nc├«t sute de afaceri de onoare continuau s─â fac─â deliciul vie┼úii mondene interbelice. Paradoxal, belico┼čii dueli┼čti nu se autopercepeau defel ca oameni violen┼úi. Dimpotriv─â, ├«n societatea masculin─â domneau, de regul─â, cele mai ├«nalte standarde de polite┼úe ┼či rafinament. Punctul de onoare ÔÇô ne clarific─â magistratul Emil Cerkez

ÔÇô a fost produsul unei sensibilit─â┼úi cizelate prin educa┼úie, convie┼úuire ├«n mediile sociale, unde cinstea, curajul, elegan┼úa moral─â nu erau expresii ├«nt├«mpl─âtoare, ci reflexe obi┼čnuite, atavice. A┼ča se face c─â provocarea la duel nu era consecin┼úa unui impuls nervos, ci finalitatea unui proces de consiliere. Se purtau tratative am─ânun┼úite ├«ntre perechile de martori, pe baza unui Cod al onoarei, despre condi┼úiile duelului:

de obicei (mai rar p├«n─â la imposibilitatea de lupt─â), ├«ntr-o ├«nfruntare cu spada sau, ├«n cazul confrunt─ârii cu pistolul, unul-trei focuri de la o distan┼ú─â convenit─â de comun acord. 

Generalul Gheorghe (Zizi) Cantacuzino, supranumit Gr─ânicerul (1869-1937), ├«┼či c├«┼čtigase faima ├«n materie de duel. Fost erou de r─âzboi, p├«n─â s─â ajung─â pre┼čedinte al Partidului Totul pentru ┼óar─â ÔÇô unde a ├«ncercat f─âr─â succes s─â-i familiarizeze pe legionari cu imperativele onoarei ÔÇô, era considerat un sf─âtuitor calificat ├«n urma unei experien┼úe impresionante. Statistica noastr─â (incomplet─â) ├«i atribuie, de-a lungul vie┼úii, implicarea ├«n 15 afaceri de onoare personale, soldate cu 6 dueluri, calitatea de martor ├«n alte 24, arbitru ├«n 16 cazuri, consultant ├«n 5, director de lupt─â ├«n 6. Solicitat frecvent s─â-┼či ofere consulta┼úiile, generalul ajunsese un fel de instan┼ú─â suprem─â de apel. ├Än arhivele CNSAS se p─âstreaz─â o scrisoare a renumitului doctor neurolog Gheorghe Marinescu, din 20 octombrie 1927, adresat─â lui Gh. Cantacuzino, a c─ârei esen┼ú─â reda conflictul tulbur─âtor din min┼úile multora: cum trebuiau s─â se comporte bunii cet─â┼úeni, respect├«nd legile statului, dar f─âr─â s─â-┼či compromit─â onoarea personal─â? Cum era recomandat s─â procedeze adev─âra┼úii domni, dac─â via┼úa ├«i punea ├«n situa┼úia de a refuza un duel? ├Än cuvintele doctorului Marinescu, trei erau ├«ntreb─ârile capitale, la care dorea s─â i se r─âspund─â: ÔÇ×I. Este silit cineva s─â primeasc─â o provocare la duel? II. Este onorabil ca cineva s─â refuze un cartel, adic─â martorii? III. Care este situa┼úia creat─â cuiva prin aceste alternative?ÔÇť 

R─âspunsurile generalului erau surprinz─âtor de legaliste: ÔÇ×I. Duelul este ├«n afar─â de lege ┼či ca atare poate fi totdeauna refuzatÔÇť, deci ÔÇ×NUÔÇť era r─âspunsul oferit, cu c├«teva nuan┼ú─âri ┼či indica┼úii de conduit─â. Cine provoac─â direct la duel, f─âr─â a accepta ├«n prealabil discu┼úii, explica┼úii ┼či eventual scuze, era considerat ├«n afara codului duelului. II. ├Än al doilea r├«nd, potrivit lui Cantacuzino, cel care refuza duelul r─âm├«nea onorabil, ÔÇ×dac─â refuz─â totdeauna ┼či din principiuÔÇť, ├«ntruc├«t ÔÇ×├«ntregul cod al duelului este ├«n afar─â de legeÔÇť. Martorii veni┼úi erau datori s─â ├«ntocmeasc─â un proces-verbal de ÔÇ×carrenceÔÇť, semnal├«nd societ─â┼úii ab┼úinerea de principiu, iar refuzatul nu mai avea voie s─â se slujeasc─â niciodat─â de calea codului onoarei. III. ├Än al treilea r├«nd, descalificatul, r─âmas perfect integru, nu mai avea voie s─â se slujeasc─â de jurisdic┼úia codului de onoare: putea fi recuzat ca martor, ca arbitru ┼či judec─âtor, ├«ntr-un juriu de onoare. Acest

statuat de generalul Cantacuzino a permis numero┼čilor provoca┼úi la duel din epoc─â s─â-┼či motiveze refuzul din principiu ┼či s─â salveze astfel aparen┼úele eventualei la┼čit─â┼úi. ├Än mod sigur, consultantul nu crea noi cutume, ci reu┼čea doar s─â sintetizeze spiritul epocii, de unde ┼či valoarea de exemplaritate pe care o ├«nsumeaz─â. De ea se vor servi zeci de provoca┼úi, p├«n─â la impunerea regimului comunist, care nu numai c─â a decimat ├«n ├«nchisori o parte a elitei educate ├«ntr-un spirit cavaleresc, dar a avut o grij─â deosebit─â ├«n a ideologiza no┼úiunea de onoare, falsific├«nd ideea de respect a demnit─â┼úii individuale.  

O societate ├«n c─âutarea onoarei. Duel ┼či masculinitate ├«n Rom├ónia (1859-1914),

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.