O coborîre în purgatoriul istoriei

Alexandru COITA
Publicat în Dilema Veche nr. 583 din 16-22 aprilie 2015
O coborîre în purgatoriul istoriei jpeg

Probabil pu┼úini ├«┼či aduc aminte c─â, ├«n 1999, Kosovo era o tem─â profund polarizant─â pentru rom├óni. Suporterii desf─â┼čurau la meciuri bannere anti-NATO ┼či pro-Serbia. Exista la acea vreme chiar ┼či o forma┼úie de manele care purta numele fostei provincii s├«rbe. Kosovo era prezent deopotriv─â pe agenda strategic─â ┼či ├«n con┼čtiin┼úa popular─â. 

Decizia de a permite survolul avioanelor de lupt─â NATO a fost un moment de ruptur─â. Ne-am rupt atunci de Rom├ónia pa┼čilor m─ârun┼úi spre nic─âieri, de destinul balcanic, de panortodoxismul dirijat de la Moscova. Ne-am v─âzut de drumul nostru ┼či am l─âsat ├«n urm─â momentul Kosovo, devenit ├«ntre timp un simplu reper istoric, o not─â de subsol din zorii tulburi ai separ─ârii de zona gri a statelor tampon. 

┼×aisprezece ani mai t├«rziu, aterizez la Pri┼čtina cu bagajul greu al modelelor cognitive prefabricate. Ce este Kosovo? Copilul disfunc┼úional, n─âscut t├«rziu, al doctrinei umanitariste a anilor ÔÇÖ90? Un ciot din fosta Iugoslavie l─âsat neterminat de dinamica tectonicii geopolitice a ultimilor ani? Cel mai ambi┼úios experiment ├«n construc┼úie statal─â a Europei? Prizonierul ┼čantajului puterilor care ├«l folosesc ca precedent pentru a legitima separatismul, revizionismul ┼či expansiunea imperial─â? Sau doar o destina┼úie de turism excentric? 

Vizita se deruleaz─â pe repede-├«nainte. Trebuie s─â primim c├«t mai multe informa┼úii, s─â bif─âm c├«t mai multe ├«nt├«lniri, s─â surprindem c├«t mai multe instantanee care s─â valideze Kosovo ca un stat func┼úional, demn de a fi recunoscut. Ne defileaz─â prin fa┼úa ochilor efigiile noului Kosovo: un aeroport nou ┼či str─âlucitor, o autostrad─â lat─â ┼či bine marcat─â, un centru renovat, un campus universitar modern construit dup─â stilul american, c├«teva cl─âdiri administrative ├«ngrijite, demnitari tineri ┼či prezentabili care vorbesc ├«ntr-o englez─â fluent─â. 

Dincolo de vitrin─â, adev─âratul Kosovo se simte, printre fr├«nturi, complex ┼či contorsionat ca un microcosmos al istoriei recente a Balcanilor. Vezi gropi, praf, aglomera┼úie la ora de v├«rf, case neterminate, terase pline ochi la orice or─â din zi, studen┼úi, fete machiate strident, moschei cu muezini care se t├«nguie la cinci diminea┼úa ├«n megafoane, steaguri albaneze, statuia lui Bill Clinton, biserici medievale, proteste de strad─â cu scutieri, mici s├«rbe┼čti. 

Regiunea este men┼úinut─â ├«n via┼ú─â de aparate 

Kosovo este o societate vie, care ├«┼či tr─âie┼čte destinul cu o voluptate pe care o vezi doar ├«n Balcani. ├Äns─â regiunea este men┼úinut─â ├«n via┼ú─â de aparate. ├Än lipsa investi┼úiilor ┼či cu o activitate economic─â precar─â, ┼čomajul este de p├«n─â la 45%. Doar banii trimi┼či acas─â de diaspora ┼či ajutoarele interna┼úionale reu┼česc s─â men┼úin─â aparen┼úele unei normalit─â┼úi. S─âr─âcia na┼čte izolare, Kosovo r─âm├«n├«nd singura regiune a Balcanilor de Vest supus─â regimului vizelor UE. Se simte umilin┼úa acestui statut, mai ales ├«n r├«ndurile clasei de mijloc, care ┼či-ar permite concedii ├«n Austria sau Fran┼úa dac─â ob┼úinerea vizei nu ar dura luni ├«n ┼čir. Unii vorbesc deja, cu o voce mai joas─â, de ghetoizarea Kosovo. 

Dincolo de dev─âlm─â┼čia senzorial─â a spa┼úiului balcanic, percepi o lupt─â surd─â, un urcu┼č piepti┼č ├«mpotriva curentului istoriei, ghidat de o hart─â desenat─â de al┼úii, cu mult─â vreme ├«n urm─â, ┼či care de atunci nu a mai fost adus─â la zi. 

Proiectul Kosovo este ├«n criz─â de timp. Fiecare an care se scurge f─âr─â o perspectiv─â de dezvoltare, de recunoa┼čtere ┼či de apartenen┼ú─â genereaz─â frustr─âri ┼či alimenteaz─â presiuni care pot compromite drumul fragil al construc┼úiei statale dup─â partitura occidental─â. Unionismul albanez, revizionismul s├«rb, radicalismul islamic sau apartenen┼úa de clan s├«nt tot at├«tea modele alternative care pot g─âsi un teren fertil ├«ntr-un eventual e┼čec al pariului Europei cu Kosovo. 

Conteaz─â mai pu┼úin ce este Kosovo ast─âzi. Mai relevant este ce poate deveni acesta dac─â oamenii de acolo ├«┼či pierd speran┼úa. Un Kosovo devenit un ÔÇ×elefant albÔÇť ├«n cimitirul construc┼úiei de na┼úiuni ├«nseamn─â un stat e┼čuat c─âruia nu i s-a oferit ┼čansa s─â fie un stat terminat. Transformarea regiunii ├«ntr-o distopie balcanic─â risc─â s─â creeze unui focar care s─â reaprind─â butoiul cu pulbere de la sud de Dun─âre. 

La ┼čaisprezece ani de la momentul Kosovo, a venit timpul s─â revizit─âm, din noua postur─â de europeni, Balcanii de care ne-am desprins atunci.  

Alexandru Coita este consultant politic ┼či doctor ├«n rela┼úii interna┼úionale. A ocupat func┼úiile de reprezentant permanent al Camerei Deputa┼úilor pe l├«ng─â Institu┼úiile UE ┼či de secretar de stat ├«n Ministerul Transporturilor. De┼úine diplome de master ├«n securitate, economie interna┼úional─â ┼či studii europene de la universit─â┼úile Johns Hopkins ┼či Aberystwyth. 

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.