O ciorbă și cîteva cartușe oarbe

Publicat în Dilema Veche nr. 353 din 18 - 24 noiembrie 2010
O ciorbă și cîteva cartușe oarbe jpeg

- muzica din filmele Noului val -

Cristi Puiu nu face filme, ci ÔÇ×produse audio-vizuale care se apropie mai degrab─â de lumea real─âÔÇť, a┼ča cum singur spunea ├«ntr-un interviu acordat anul trecut revistei Film Menu. E o defini┼úie care-mi place ┼či pe care s├«nt tentat s-o ata┼čez aproape tuturor filmelor (mea culpa!) rom├óne┼čti ale ultimilor ani. Desigur, acea ÔÇ×lume real─âÔÇť a lui Puiu (┼či nu numai) nu e ├«nso┼úit─â de c├«ntece, ci produce sunete, exact a┼ča cum se comport─â ┼či lumea cu adev─ârat real─â. Din c├«nd ├«n c├«nd, aceast─â realitate, a noastr─â, a lui Cristi Puiu, a colegilor lui e acompaniat─â de muzica pe care (┼či-)o livreaz─â de una singur─â: muzica-accident. Restul e t─âcere, chiar dac─â blurat─â de zgomotul de fond sau de diversele sunete, una care n-are nevoie de ├«ndulcitori sau factori de dramatizare suplimentari pentru a func┼úiona. Nimic nou, la urma urmei: Lewis Milestone ├«┼či vroia filmele f─âr─â muzic─â, pentru ca nu cumva seriozitatea subiectelor acestora s─â fie alterat─â de o intruziune. 

Radu Muntean, devenit la un moment dat adeptul unui anume tip de realism, nu e interesat de muzica de ilustra┼úie, pe care o vede a fi doar o ÔÇ×modalitate superficial─â de a induce emo┼úieÔÇť. S├«nt cuvintele regizorului ÔÇô din acela┼či Film Menu ÔÇô care, pentru Furia, ├«i d─âdea, totu┼či, de munc─â produc─âtorului Cristian ┼×tef─ânescu (Electric Brother). Criza b─ârbatului de 30 ┼či ceva, una dintre temele din Boogie, se mestec─â ├«n t─âcere, iar regresia ├«n timpurile acelea paradisiace, dinaintea maturiz─ârii, e ├«necat─â cu un c├«ntec de pahar performat de Gic─â Petrescu ┼či g├«lg├«it debil de cei trei protagoni┼čti. E foarte uman─â (┼či real─â) criza aceasta. Nu ┼čtiu c├«t de adecvat─â ÔÇô dar ce mai conteaz─â ÔÇô e interven┼úia sonor─â pe care i-o ofer─â Muntean. De fapt, pe care i-o ofer─â regizorului situa┼úia. Muzica-accident, ├«n cazul de fa┼ú─â un ┼člag─âr imersiv pentru eroi ÔÇô conven┼úional, trioul de actori din ma┼čin─â, dar, cu adev─ârat, o parte din cei afla┼úi ├«n fa┼úa ecranului ÔÇô, devine soundtrack-ul unei buc─â┼úi de via┼ú─â, e coloana sonor─â a filmului din interiorul filmului, nejustific├«ndu-se ├«n afara lui. Totul e ├«n─âuntru, totul e visceral legat de ceea ce se ├«nt├«mpl─â acolo ┼či, ├«n fond, chiar asta e particularitatea pe care o pot detecta ├«n majoritatea filmelor de ast─âzi: regizorul este ├«n interior, juc├«nd, sociologic vorbind, rolul unui observator care particip─â pentru a nu se tr─âda, pentru a nu compromite studiul. ├Än timp ce muzica, de cele mai multe ori fiind vorba de hit-uri pop care apeleaz─â la nostalgia personajului ┼či a privitorului, e parte integrant─â a tabloului. Devine, astfel, clar faptul c─â alte proiec┼úii sonore dec├«t cele livrate de context induc realului un efect care, tot sociologic, ├«l corupe. Mai mult, s├«nt inhibante pentru actan┼úi ┼či pentru noi, receptorii. Asta c├«nd muzica (vezi Moartea domnului L─âz─ârescu, ├«nchis ├«ntre dou─â c├«ntece ale Margaretei P├«slaru ÔÇô ÔÇ×├Än apa m─âriiÔÇť ┼či ÔÇ×Cum e oare?ÔÇť) nu sluje┼čte pur ┼či simplu unei sl─âbiciuni legate de nostalgia regizorului. Sau, dac─â vre┼úi, marcheaz─â prezen┼úa autorului, a┼ča cum o spunea chiar Puiu. 

Acela┼či efect de autor, cuplat cu dorin┼úa de a fixa epoca la care trimite filmul, pare a-l avea ÔÇ×Te a┼čtept mereuÔÇť, unul dintre c├«ntecele optzeciste ale Angelei Similea, postat pe genericul de final al lui 432 al lui Cristian Mungiu. Tot acolo, muzica de cadru, fr├«nturi din succese locale ale acelora┼či ani, nu ne las─â (de┼či nu e neap─ârat─â nevoie) s─â ne desp─âr┼úim de momentul ac┼úiunii. E un derapaj de la realitate aici, explicat de Mungiu pe blog-ul ┼úinut ├«n timpul film─ârilor: imposibilitatea de a cump─âra drepturi pentru c├«ntecele care chiar se auzeau din camerele c─âminelor studen┼úe┼čti ├«n acea vreme. ├Än loc de Led Zeppelin, Cornel ConstantiniuÔÇŽ 

├Än aceea┼či revist─â, Corneliu Porumboiu spunea c─â nu prea crede ├«n muzica de film, pentru c─â ea ÔÇ×e o art─â foarte puternic─â, mai puternic─â dec├«t cinematografulÔÇť. Cu muzica de cadru e, iar─â┼či, alt─â poveste. E necesar─â tocmai pentru c─â vine de la surs─â. Iar sursa e mereu, ┼či pentru el, aceea┼či obsedant─â realitate. De la distan┼ú─â, regizorii rom├óni par a fi ni┼čte documentari┼čti speria┼úi de faptul c─â o coloan─â sonor─â le-ar putea vicia ┼či deturna discursul, pulveriz├«nd chiar sensul unei lumi pe care o vor identic─â celei din fa┼úa obiectivului/ochiului. Ei recupereaz─â, documenteaz─â ┼či ├«nregistreaz─â realit─â┼úile ┼či ni le ┼či arat─â ├«ntr-un mod crud, f─âr─â filtre, capcane ┼či menajamente. Iar aici nu este, estetic vorbind, loc de artificii sonore. 

├Än Poli┼úist, adjectiv ├«ns─â, Porumboiu vine cu o inova┼úie: transform─â muzica-accident ├«n muzic─â-personaj. A┼ča se face c─â s├«ntem tenta┼úi s─â decript─âm unul dintre mesajele esen┼úiale ale filmului sond├«nd acea scen─â a discu┼úiei cuplului Drago┼č Bucur-Irina S─âulescu pe/despre c├«ntecul Mirabelei Dauer, ÔÇ×Nu te p─âr─âsesc, iubireÔÇť, repetat de c├«teva ori. Nu mai e ├«nt├«mplare acolo, nu mai e interven┼úia nostalgic─â a orgoliului unui autor care vrea, totu┼či, s─â se vad─â ├«ntr-o poveste ├«n care ┼či-a conservat destul anonimatul, nu mai e (auto)ironie, nu mai e nici born─â temporal─â. Dialogul acela despre metaforele textului Mirabelei Dauer vine ├«n film pentru a ne oferi o explica┼úie, poate ├«n cuplu cu secven┼úa DEX-ului. E, la urma urmei, o scen─â casnic─â ┼či, ca toate scenele casnice, ├«ncearc─â s─â defineasc─â un raport ├«ntre cei doi actori ai ei. 

├Än 2006, adolescentinul Leg─âturi boln─âvicioase, debutul ├«n lungmetraj al lui Tudor Giurgiu, era ├«nso┼úit de un soundtrack care vorbea despre sine ├«nsu┼či ├«n m─âsura ├«n care vorbea despre film (un privilegiu pe care ┼či-l arog─â constant cinematograful indie). Regizorul nu ezit─â s─â se foloseasc─â de nume mari, precum Chris Martin (├«mpreun─â cu Faultline, un proiect muzical britanic ini┼úiat de David Kosten) sau de The Flaming Lips ┼či Sweetbox, cu al lor hit ÔÇ×EverythingÔÇÖs Gonna Be AlrightÔÇť, dar ┼či de arti┼čti rom├óni precum Vank, AB4, Aievea, Vama Veche. Este deja un alt mod regizoral de a te folosi de muzic─â ├«ntr-un film: fic┼úiunea/poezia trebuie anexat─â muzicii pentru a prinde via┼ú─â ┼či pentru a da sens pic─âturilor de romantism ale pove┼čtii. Ca s─â r─âm├«n ├«ntr-o zon─â familiar─â, ce-ar fi My Summer of Love ┼či scena aceea dintre Mona ┼či Tamsin f─âr─â vocea fluid─â ┼či fragil─â a domni┼čoarei Alison Goldfrapp? ├Än fapt, Leg─âturi boln─âvicioase poate fi privit ┼či ca un uria┼č videoclip (s─â nu uit─âm de antecedentele lui Giurgiu) de 86 de minute, ├«n care c├«ntecele prefabricate amintite mai sus ┼či soundtrack-ul original compus de Vlaicu Golcea se lipesc de imaginile filmului pentru a crea o nou─â entitate: muzica-oglind─â-a-imaginii. 

Nu la fel stau lucrurile ├«n filmul unui alt regizor din genera┼úia nou─â, C─ât─âlin Mitulescu. ├Än Cum mi-am petrecut sf├«r┼čitul lumii, o alt─â poveste despre o epoc─â care le-a sucit min┼úile autorilor rom├óni, muzica se suprapune imaginii, ┼či ea captiv─â unui anume tip de realism, unul foarte permisiv ├«ns─â, autorul v─âz├«ndu-se ├«n toate cele ┼či permi┼ú├«ndu-┼či tone de artificii. Coloana sonor─â original─â, compus─â de Alexandru B─âl─ânescu, ├«nso┼úe┼čte ┼či chiar lucreaz─â din plin la fic┼úionalizarea unei pove┼čti care ar putea fi adev─ârat─â dac─â n-ar fi. Nici muzic─â-accident, nici muzic─â-personaj, score-ul lui B─âl─ânescu contrapuncteaz─â decent un balet ├«n care se amestec─â stereotipuri ┼či amintiri ┼či care plute┼čte ├«ntr-o lumin─â care-i tr─âdeaz─â subiectivismul evident.  

Paul Breazu este jurnalist ┼či critic muzical.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.