O categorie specială: refugiaţii

Publicat în Dilema Veche nr. 338 din 5 - 11 august 2010
O categorie specială: refugiaţii jpeg

- interviu cu Machiel SALOMONS, reprezentant al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) în România -

Care este diferenţa dintre un imigrant şi un refugiat? 

Refugiatul este o persoană care a fost persecutată de autorităţi, din diferite motive, în ţara de origine, sau care a fugit din cauza unui conflict armat. În schimb, migrantul are opţiunea să rămînă sau să plece, viaţa lui nu e în pericol.

Cum putem şti că poveştile refugiaţilor sînt adevărate? Există o procedură de verificare? 

Bineînţeles. Odată ce au făcut cerere de azil, ei trebuie să explice de ce au părăsit ţara, cum au părăsit-o, să ofere detalii, iar specialiştii verifică istorisirile lor conform informaţiilor şi datelor pe care le au. 

Odată ce refugiaţii ajung aici, care este responsabilitatea autorităţilor şi care a dvs., a UNHCR? 

Autorităţile române sînt responsabile pentru protecţia lor. Noi trebuie să verificăm că drepturile lor sînt respectate, conform convenţiilor internaţionale în domeniu – dreptul de a nu fi trimişi înapoi în ţara de origine, dreptul la asistenţă socială, educaţie, un loc unde pot sta. 

În general, România respectă aceste drepturi? Există sau au existat probleme din acest punct de vedere? 

Înainte de căderea Cortinei de fier, România nu recunoştea statutul de refugiat. După aceea, UNHCR alături de partenerii săi a început să supravegheze adoptarea unei legislaţii şi construirea unor centre de recepţie în conformitate cu prevederile internaţionale. E un proces de durată care presupune multe lucruri – de la legislaţie la resurse financiare. După mulţi ani de lucru, putem să spunem că protecţia refugiaţilor din România se ridică la standarde internaţionale.

Care sînt principalele ţări de unde vin refugiaţii de la noi? 

Irak, Afganistan, Moldova, Bangladesh, Pakistan. Nu sînt foarte mulţi din Africa. Nu numai fiindcă e departe, ci şi pentru că rutele migratoare dinspre Africa ocolesc România, e mai probabil ca aceştia să ajungă în Spania, Italia, Grecia. 

Refugiaţii se confruntă cu probleme cum ar fi exploatarea de către traficanţi, de grupuri care se ocupă cu traficul de fiinţe umane? 

Da, este unul dintre cele mai teribile aspecte – faptul că aceşti oameni, după ce au trecut prin trauma persecuţiei în ţările de origine, descoperă că viaţa le este în pericol şi în drumul lor spre libertate. Din cauza restricţiilor de deplasare la nivelul Uniunii Europene, mijlocul cel mai la îndemînă de a călători, pentru ei, îl reprezintă aceste grupări de traficanţi. 

Şi cum abordaţi acest aspect? Dar autorităţile? 

E dificil. Crima organizată de astăzi reprezintă ceva atît de sofisticat şi structurat, încît e nevoie de o muncă enormă a poliţiei, a autorităţilor, pentru a identifica traficanţii şi a-i trimite în instanţă. Traficul şi contrabanda au devenit în acest moment cele mai profitabile activităţi criminale. Asta îi determină pe traficanţi să-şi organizeze munca pînă la un nivel de sofisticare greu de crezut. Ei cunosc legislaţia specifică fiecărei ţări, modalităţile de a-i conduce pe refugiaţi fentînd legea etc. 

România oferă greu cetăţenia unui refugiat politic, în comparaţie cu alte ţări europene? 

Sînt ţări europene care oferă cetăţenia şi după cinci ani, cum ar fi Germania sau Norvegia – ceea ce înseamnă foarte rapid. În România durează ceva mai mult, opt ani, dacă nu mă înşel, dar noi sîntem mulţumiţi, se încadrează în tendinţa europeană. Ţările care au cea mai bună reputaţie în privinţa primirii refugiaţilor sînt – se ştie acest lucru – ţările nordice şi Olanda, inclusiv din punctul de vedere al efortului financiar şi bugetar pentru condiţii bune de primire şi integrare socială. 

Cîţi refugiaţi sînt, aproximativ, în România? 

În jur de 2500. 

Se organizează pentru ei activităţi speciale, cum ar fi cele cu specific cultural? 

Da, condiţiile s-au îmbunătăţit considerabil de-a lungul vremii, şi datorită autorităţilor, şi a parteneriatului cu organizaţii non-guvernamentale. Refugiaţii au parte acum de multe avantaje, de la cursuri de limba română şi de integrare socială sau culturală, pînă la activităţi culturale. De altfel, unii refugiaţi au devenit oameni de succes în România. 

Cum ar fi Mbela Nzuzi, prezentatoarea de televiziune din Congo? 

Da, şi se pot da şi alte exemple. Patronul lanţului de cofetării Tip-Top este un refugiat irakian. Alţii sînt medici sau profesori. Un refugiat nu este o persoană care vine să cerşească în ţara de adopţie. Albert Einstein, de exemplu, a fost refugiat politic. Ei pot contribui la bunăstarea ţărilor care le oferă protecţie. 

Sînteţi şi dvs. un străin (olandez) în România – deşi aţi sosit pe altă cale, instituţională. De cîtă vreme sînteţi aici? 

De trei ani şi jumătate. 

Cum v-aţi adaptat? 

N-a fost deosebit de greu, fiindcă oamenii sînt primitori şi prietenoşi. Am trăit în ţări de pe patru continente şi de fiecare dată cînd te muţi în alt loc treci printr-un şoc cultural – spui adio lucrurilor cu care abia te-ai obişnuit, vechilor prieteni. Recunosc că acum trei ani şi jumătate, cînd am venit în România, am trecut prin acelaşi şoc cultural, mai ales că locuisem o vreme la Berlin, unul dintre cele mai organizate şi bogate oraşe ale Europei. Am observat imediat sărăcia, mai ales cea din jurul Bucureştiului, satele unde nu existau apă curentă şi electricitate. Lucrul care m-a nedumerit din primul moment a fost existenţa atîtor maşini scumpe pe străzi, Rolls-Royce-uri, limuzine – în contrast cu comunităţi întregi care trăiau într-un asemenea grad de sărăcie. Dar cînd m-am obişnuit cu oamenii, am cunoscut oficiali etc., mi-am dat seama că, în ciuda acestei realităţi, în România există potenţial pentru mai bine. În prima fază, cînd este aplicată economia de piaţă după o perioadă de absenţă, e firesc să se îmbogăţească unii, cei care se descurcă mai repede. Dar acum e vremea ca guvernanţii români să găsească o cale spre o distribuire mai echitabilă a bogăţiei. Altminteri, se va acumula o stare de tensiune socială ce poate deveni explozivă. Nu mai vorbesc de faptul că acesta e şi motivul pentru care atîţia români au plecat să lucreze în străinătate, în Spania, în Italia.

Se schimbă lucrurile în România, pentru cineva care priveşte din afară? Fiindcă văzîndu-le de aici, totul se mişcă prea încet. 

Schimbările sînt spectaculoase, deşi admit că pentru cei născuţi aici s-ar putea să fie mai puţin evidente. Acum trei ani, cînd am venit pentru prima oară, se lucra pe drumul spre Aeroportul Otopeni: cînd am ieşit din aeroport, mi-am spus că peisajul seamănă cu filmele despre bombardamentele din Al Doilea Război Mondial. Acum, strada respectivă are trei benzi pe sens, ceea ce nu există în toate ţările europene. Aş putea să dau şi alte exemple în acest sens. 

a consemnat Mădălina ŞCHIOPU

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Mersul pe jos face nu doar piciorul frumos ci prelungește și viața potrivit studiilor Colaj DMS
Cum să slăbești 5 kilograme în 3 luni mergând pe jos. Elementele-cheie de care trebuie să ții cont
Mersul pe jos combinat cu o alimentație sănătoasă și antrenament de forță te ajută să slăbești eficient și să-ți accelerezi metabolismul.
florin tanase fb fcsb jpg
Turist african in Romania  Sursa Freepik com jpg
Cheltuielile pentru turismul de agrement se vor tripla până în 2040. Cum este modelat „Călătorul Viitorului”
Turismul de agrement este pe cale să-și tripleze valoarea până în 2040, crescând de la 5 trilioane de dolari în prezent la 15 trilioane, potrivit unui nou raport de specialitate, care indică principalele tendințe în funcție de generație.
Din cărțile de altădată:  Amintiri despre Regele Ferdinand jpeg
20 iulie: Ziua în care s-a născut al doilea rege al României, Ferdinand I
În ziua de 20 iulie, se naște Alexandru cel Mare, rege al Macedoniei, și se stinge din viață regele Ferdinand I al României.
Alexandra vioara jpeg
Povestea fetei cu vioara de la Cazinou: „Am văzut marea doar de pe faleză“
În fiecare seară, pe faleza Constanței, o tânără diafană, parcă desprinsă din orchestra lumii, cântă la vioară vals, tangou sau muzică dance. Trecătorii se opresc vrăjiți și, pentru o clipă, fac parte din povestea ei.
france jpg
De la Generalul Berthelot la Cincu - Rolul Franței în arhitectura de securitate a Flancului de Est al NATO
De un secol, de la generalul Berthelot și până la Brigada Militară de la Cincu, prezența Franței în România consolidează securitatea și oferă oportunități militar/tehnologice. Franța joacă un rol strategic pe Flancul Estic al NATO, este echilibru între autonomia strategică și solidaritatea aliată.
Squidgame Unit 311 N015682 jpeg
Protagoniști din „Squid Game“, despre rolul moralizator al serialului, dincolo de entertainment: „A înțelege suferința altei persoane nu este un lucru ușor“
Protagonist al serialului care a trecut bariera ecranului și cea a divertismentului, Lee Jung-jae spune că datorită rolului său a reușit să înțeleagă dificultățile prin care trec mulți oameni asemenea celor din „Squid Game“.
horoscop noroc logo jpg
Horoscop săptămâna 21–27 iulie. Gemenii și Peștii au parte de schimbări radicale pe plan personal
Această perioadă susține încrederea în sine, curajul de a-ți asuma riscuri și convingerea că meriți o viață care să te împlinească cu adevărat. Fiecare zodie va avea o zi specială în această săptămână în care norocul îi va surâde mai mult decât de obicei.
GettyImages 1042083794 jpeg
Dan Perjovschi, artist: „Acum 15 ani eram mai iacobin, voiam ca arta mea să țină numai de revoluție și libertatea de expresie“
Cunoscut pentru arta sa militantă, Dan Perjovschi a acceptat în premieră colaborarea cu un mare brand din industria modei și recunoaște sincer că, până nu demult, ar fi refuzat categoric o astfel de propunere