„O carte importantă nu se face pe hîrtie de ziar” - un dialog cu Stela LIE

Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
„O carte importantă nu se face pe hîrtie de ziar”   un dialog cu Stela LIE jpeg

Cînd este vorba despre o carte valoroasă, „care contează“, oamenii se gîndesc în general la conţinut. În ce mod poate contribui la valoarea cărţii „imaginea“ ei? 

Mă gîndesc tot timpul că am două răspunsuri: Dacă aş trăi în Vest sau aşa cum trăiesc aici. Dacă aş trăi în Vest aş vedea cum coperta, care este „afişul“ cărţii, anunţă imediat ce fel de carte este. Sînt coduri vizuale, reguli care cred că ţin de cultura lor generală (şi dedesubt sînt regulile Buchgestaltung-ului, Bookdesign-ului, pe care le folosesc cei care fac cărţi). Design-ul cărţii trebuie să fie potrivit conţinutului, materialele folosite – la fel. O carte importantă nu se face pe hîrtie de ziar (decît dacă vrea să spună ceva cu asta). Un design inspirat vinde cartea mai bine (în vest, la noi cred că-i totuna). Eu nu mai cumpăr cărţi urîte. Cu greu mă apropii de standuri la Bookfest, e prea mult circ. Dar am văzut atîţia oameni cumpărînd cărţi monstruoase pentru copii, edituri care prezintă rafturi, metri de carte oribilă (tot la Bookfest) şi ieftină. De ce cred editorii că se poate ieftin şi bun? 

În România, cumpărătorii de carte nu au gusturi formate în ceea ce priveşte cartea ca obiect. Credeţi că publicul se poate educa în acest sens şi cum? 

Cum să educăm publicul? Dacă editorii înşişi par complet indiferenţi (cu unele excepţii) la felul cum arată cartea? Nu angajează absolvenţi de design sau grafică, ci lucrează cu neprofesionişti. 

O reeditare a unui clasic se poate „revitaliza“ printr-un concept grafic modern?  

Poţi să faci mereu cărţi cu poveşti clasice, frumoase, chiar dacă nu sînt tot timpul „noi“, „moderne“. Dar şi cele noi sînt interesante (am văzut o Scufiţa Roşie de-a drepul violentă la Centrul de Carte Germană). O carte frumoasă cu poveşti româneşti este cea de la Reader’s Digest de acum cîţiva ani, cu ilustraţii variate şi mai ales cu un lay-out creativ, frumos (Silvia Olteanu). În ceea ce priveşte cărţile pentru copii, editurile de la noi preferă cărţile „importate“, cu tot cu ilustraţii, „la pachet“. De ce nu-şi fac propriile cărţi? Cred că le e teamă de munca de editare a unei cărţi. Nu ştiu cum se face şi cît timp se vinde orice… De ce şi-ar bate capul? Sînt mai mulţi oameni implicaţi în realizare, contracte cu fiecare, bani etc. Ca să faci un proiect editorial, trebuie să iubeşti cărţile şi să ai o idee. Pe urmă, să aduni scriitori, să găseşti ilustraţiile potrivite. Cine ar mai face astăzi Antologia Inocenţei aşa cum a făcut-o Iordan Chimet?... Există semne discrete că unii ar încerca ceva, dar… mai e mult pînă departe. În Germania, de ani de zile cărţile frumoase sînt premiate anual. Ministerul Culturii, Asociaţia Editorilor din România, cineva ar putea face asta şi la noi (dacă ştiu eu despre concursul Schoenste Buecher, e clar că ştiu şi ei!). 

Cine mai face grafică de carte astăzi în România? Poate fi o meserie?  

Ilustraţie de carte fac absolvenţii noştri, dar dacă nu există cerere… Membrii Clubului Ilustratorilor sînt artişti care fac/pot face ilustraţie. Dacă lucrezi mai comercial, poţi avea şansa comenzilor, dar mă tem că trebuie să cauţi şi/mai ales în străinătate de lucru, nu ai putea să trăieşti din ce îţi oferă editorul român. Care o să spună că nici ilustratorul nu vine cu propuneri – dar oare ăsta e rolul unui ilustrator, să conceapă el o carte?... Dar ceea ce numiţi „grafică de carte“, iar eu „design de carte“ e altceva. Însă există şi la noi oameni care ştiu să facă asta. Chiar pot să dau nişte exemple: Dinu Dumbrăvician (cu Faber Studio) face coperţi, reviste. Atelierul de Grafică este o firmă care face design de carte, vrei un album, o carte, te duci cu materialul la ei, plăteşti şi primeşti documentul digital sau şi mai bine, ei îl pot urmări în tipografie. Dintre designeri de carte independenţi pot să o menţionez pe Carmen Apetrei. 

Ce înseamnă, în concepţia unui grafician, o carte „care contează“?  

Toate cărţile pe care le cumpăr contează. Îmi pare atît de rău că am luat o grămadă de cărţi ale Agathei Christie care arată oribil, mă enervează, chiar dacă nu le recitesc. Cumpăr cărţi pentru copii în străinătate, cînd apuc, sînt scumpe, dar le iau apoi des în mînă, ca pe nişte albume. Cărţile lui Wolf Erlbruch, sau Joanna Concejo sau Lisbeth Zwerger (sînt atît de mulţi ilustratori cunoscuţi în Vest...). Am multe cărţi de beletristică nemţeşti sau elveţiene, cu coperta îngrijită, simplă, chiar cele paper-back (necopertate), chiar fără imagine (cărţi ieftine). Mai bine o copertă fără imagine decît una cu colaj fotografic. Sau dacă e nevoie de o fotografie, măcar să fie una originală, nu anonimă, din băncile foto de pe Internet.

Stela Lie este grafician şi artist vizual, lector la Universitatea de Arte Bucureşti.

Bătălia cu giganții jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma să fie cea de A Treia Romă, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma să fie cea de-A Treia Romă, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich – despre logica (și moștenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acasă și în țările subjugate), dar încă și mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu Țarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin mărturiile familiei, am cunoscut prima fațetă a URSS-ului. A doua fațetă am descoperit-o prin cercetare și jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă tampon între (fosta) URSS și NATO jpeg
Ce logică are războiul? – Ucraina ca zonă-tampon între (fosta) URSS și NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
„Comunismul pătrunde în societate precum cancerul într un corp“ – interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului – trei întrebări pentru Thierry WOLTON
„Pentru Putin, Marele Război pentru Apărarea Patriei a asigurat prestigiul URSS în secolul XX și, prin urmare, al Rusiei.”
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV jpeg
„Ce se întîmplă acum în Ucraina este rezultatul indiferenței politice a Europei” – interviu cu Andrei KURKOV
„Pentru țări precum Polonia, România, Slovacia, războiul va continua să fie o știre pentru că se întîmplă chiar la granițele lor.“
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa arădeană
Frumosul municipiu de pe malul Mureșului a devenit în mod natural capitala conferințelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Există indiscutabil o relaţie între fenomenul ideologic şi fenomenul transformărilor sociale.
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană jpeg
Libertatea și inamicii ei – o privire europeană
Prima observaţie pe care aş face-o este că nu trebuie să căutăm noutatea cu orice preţ.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
În secolul al XVII-lea, în următoarele ocurenţe ale formulei „Moscova, a treia Romă”, sesizăm o inversare a raportului dintre Biserică și imperiu.
Kundera după Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera după Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politică vs Europa geopolitică jpeg
Europa politică vs Europa geopolitică
Încercarea Europei Centrale de a-și găsi o identitate politică undeva între Germania şi Rusia a fost şi continuă să fie sortită eşecului.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Cum e azi, cum era odată
Regresul nu poate exista decît în condițiile în care credem că există și progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al războiului jpeg
Cavalerismul desuet al războiului
Așa cum, în plină fervoare creștină, occidentalii au fost capabili de masacre, în plin ev evoluționist au demonstrat că sînt în stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educație se reflectă în succesul unor agresivi analfabeți funcțional, deveniți influencer-i pentru generațiile de mîine.
Evoluție, involuție, organodinamism jpeg
Evoluție, involuție, organodinamism
Conspiraționismul nu e altceva decît întoarcerea la gîndirea magică paranoidă, în care forțe dincolo de controlul nostru ne controlează și ne manipulează.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, războaie și alte evenimente majore duc la dispariția dramatică a unor civilizații și culturi, după care lumea reîncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
Încălzirea prin pardoseală, atît de utilizată în perioada romană, părea un mare pas înainte în ale instalațiilor anilor 1990.
Arhitectura: aveți puțintică răbdare! jpeg
Arhitectura: aveți puțintică răbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de război jpeg
Economia de război
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Viețile netrăite jpeg
O după-amiază de vară
Neputința, anxietatea, moartea celor dragi, boala, deznădejdea, felul în care îi protejăm pe copii, despre toate au scris invitații mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenuşiu. Ce ascunde muntele de zgură, una dintre cele mai mari halde din România VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un şofer a rămas fără permis şi a fost amendat după ce a sunat la 112 ca să anunţe că este şicanat în trafic
Un apel la 112 a luat o turnură neaşteptată pentru un bărbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgenţă ca să anunţe că un şofer îl şicanează în trafic, pe raza comunei brăilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro lângă un radar ce comunică direct cu baza Deveselu. „Nu s-a cerut avizul MApN”
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.