ÔÇ×O carte important─â nu se face pe h├«rtie de ziarÔÇŁ - un dialog cu Stela LIE

Publicat în Dilema Veche nr. 383 din 16 - 22 iunie 2011
ÔÇ×O carte important─â nu se face pe h├«rtie de ziarÔÇŁ   un dialog cu Stela LIE jpeg

C├«nd este vorba despre o carte valoroas─â, ÔÇ×care conteaz─âÔÇť, oamenii se g├«ndesc ├«n general la con┼úinut. ├Än ce mod poate contribui la valoarea c─âr┼úii ÔÇ×imagineaÔÇť ei? 

M─â g├«ndesc tot timpul c─â am dou─â r─âspunsuri: Dac─â a┼č tr─âi ├«n Vest sau a┼ča cum tr─âiesc aici. Dac─â a┼č tr─âi ├«n Vest a┼č vedea cum coperta, care este ÔÇ×afi┼čulÔÇť c─âr┼úii, anun┼ú─â imediat ce fel de carte este. S├«nt coduri vizuale, reguli care cred c─â ┼úin de cultura lor general─â (┼či dedesubt s├«nt regulile Buchgestaltung-ului, Bookdesign-ului, pe care le folosesc cei care fac c─âr┼úi). Design-ul c─âr┼úii trebuie s─â fie potrivit con┼úinutului, materialele folosite ÔÇô la fel. O carte important─â nu se face pe h├«rtie de ziar (dec├«t dac─â vrea s─â spun─â ceva cu asta). Un design inspirat vinde cartea mai bine (├«n vest, la noi cred c─â-i totuna). Eu nu mai cump─âr c─âr┼úi ur├«te. Cu greu m─â apropii de standuri la Bookfest, e prea mult circ. Dar am v─âzut at├«┼úia oameni cump─âr├«nd c─âr┼úi monstruoase pentru copii, edituri care prezint─â rafturi, metri de carte oribil─â (tot la Bookfest) ┼či ieftin─â. De ce cred editorii c─â se poate ieftin ┼či bun? 

├Än Rom├ónia, cump─âr─âtorii de carte nu au gusturi formate ├«n ceea ce prive┼čte cartea ca obiect. Crede┼úi c─â publicul se poate educa ├«n acest sens ┼či cum? 

Cum s─â educ─âm publicul? Dac─â editorii ├«n┼či┼či par complet indiferen┼úi (cu unele excep┼úii) la felul cum arat─â cartea? Nu angajeaz─â absolven┼úi de design sau grafic─â, ci lucreaz─â cu neprofesioni┼čti. 

O reeditare a unui clasic se poate ÔÇ×revitalizaÔÇť printr-un concept grafic modern?  

Po┼úi s─â faci mereu c─âr┼úi cu pove┼čti clasice, frumoase, chiar dac─â nu s├«nt tot timpul ÔÇ×noiÔÇť, ÔÇ×moderneÔÇť. Dar ┼či cele noi s├«nt interesante (am v─âzut o Scufi┼úa Ro┼čie de-a drepul violent─â la Centrul de Carte German─â). O carte frumoas─â cu pove┼čti rom├óne┼čti este cea de la ReaderÔÇÖs Digest de acum c├«┼úiva ani, cu ilustra┼úii variate ┼či mai ales cu un lay-out creativ, frumos (Silvia Olteanu). ├Än ceea ce prive┼čte c─âr┼úile pentru copii, editurile de la noi prefer─â c─âr┼úile ÔÇ×importateÔÇť, cu tot cu ilustra┼úii, ÔÇ×la pachetÔÇť. De ce nu-┼či fac propriile c─âr┼úi? Cred c─â le e team─â de munca de editare a unei c─âr┼úi. Nu ┼čtiu cum se face ┼či c├«t timp se vinde oriceÔÇŽ De ce ┼či-ar bate capul? S├«nt mai mul┼úi oameni implica┼úi ├«n realizare, contracte cu fiecare, bani etc. Ca s─â faci un proiect editorial, trebuie s─â iube┼čti c─âr┼úile ┼či s─â ai o idee. Pe urm─â, s─â aduni scriitori, s─â g─âse┼čti ilustra┼úiile potrivite. Cine ar mai face ast─âzi Antologia Inocen┼úei a┼ča cum a f─âcut-o Iordan Chimet?... Exist─â semne discrete c─â unii ar ├«ncerca ceva, darÔÇŽ mai e mult p├«n─â departe. ├Än Germania, de ani de zile c─âr┼úile frumoase s├«nt premiate anual. Ministerul Culturii, Asocia┼úia Editorilor din Rom├ónia, cineva ar putea face asta ┼či la noi (dac─â ┼čtiu eu despre concursul Schoenste Buecher, e clar c─â ┼čtiu ┼či ei!). 

Cine mai face grafic─â de carte ast─âzi ├«n Rom├ónia? Poate fi o meserie?  

Ilustra┼úie de carte fac absolven┼úii no┼čtri, dar dac─â nu exist─â cerereÔÇŽ Membrii Clubului Ilustratorilor s├«nt arti┼čti care fac/pot face ilustra┼úie. Dac─â lucrezi mai comercial, po┼úi avea ┼čansa comenzilor, dar m─â tem c─â trebuie s─â cau┼úi ┼či/mai ales ├«n str─âin─âtate de lucru, nu ai putea s─â tr─âie┼čti din ce ├«┼úi ofer─â editorul rom├ón. Care o s─â spun─â c─â nici ilustratorul nu vine cu propuneri ÔÇô dar oare ─âsta e rolul unui ilustrator, s─â conceap─â el o carte?... Dar ceea ce numi┼úi ÔÇ×grafic─â de carteÔÇť, iar eu ÔÇ×design de carteÔÇť e altceva. ├Äns─â exist─â ┼či la noi oameni care ┼čtiu s─â fac─â asta. Chiar pot s─â dau ni┼čte exemple: Dinu Dumbr─âvician (cu Faber Studio) face coper┼úi, reviste. Atelierul de Grafic─â este o firm─â care face design de carte, vrei un album, o carte, te duci cu materialul la ei, pl─âte┼čti ┼či prime┼čti documentul digital sau ┼či mai bine, ei ├«l pot urm─âri ├«n tipografie. Dintre designeri de carte independen┼úi pot s─â o men┼úionez pe Carmen Apetrei. 

Ce ├«nseamn─â, ├«n concep┼úia unui grafician, o carte ÔÇ×care conteaz─âÔÇť?  

Toate c─âr┼úile pe care le cump─âr conteaz─â. ├Ämi pare at├«t de r─âu c─â am luat o gr─âmad─â de c─âr┼úi ale Agathei Christie care arat─â oribil, m─â enerveaz─â, chiar dac─â nu le recitesc. Cump─âr c─âr┼úi pentru copii ├«n str─âin─âtate, c├«nd apuc, s├«nt scumpe, dar le iau apoi des ├«n m├«n─â, ca pe ni┼čte albume. C─âr┼úile lui Wolf Erlbruch, sau Joanna Concejo sau Lisbeth Zwerger (s├«nt at├«t de mul┼úi ilustratori cunoscu┼úi ├«n Vest...). Am multe c─âr┼úi de beletristic─â nem┼úe┼čti sau elve┼úiene, cu coperta ├«ngrijit─â, simpl─â, chiar cele paper-back (necopertate), chiar f─âr─â imagine (c─âr┼úi ieftine). Mai bine o copert─â f─âr─â imagine dec├«t una cu colaj fotografic. Sau dac─â e nevoie de o fotografie, m─âcar s─â fie una original─â, nu anonim─â, din b─âncile foto de pe Internet.

Stela Lie este grafician ┼či artist vizual, lector la Universitatea de Arte Bucure┼čti.

B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.
Cavalerismul desuet al r─âzboiului jpeg
Cavalerismul desuet al r─âzboiului
A╚Öa cum, ├«n plin─â fervoare cre╚Ötin─â, occidentalii au fost capabili de masacre, ├«n plin ev evolu╚Ťionist au demonstrat c─â s├«nt ├«n stare de regresiuni la fel de ample.
În urma tehnologiei jpeg
În urma tehnologiei
Regresul din educa╚Ťie se reflect─â ├«n succesul unor agresivi analfabe╚Ťi func╚Ťional, deveni╚Ťi influencer-i pentru genera╚Ťiile de m├«ine.
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism jpeg
Evolu╚Ťie, involu╚Ťie, organodinamism
Conspira╚Ťionismul nu e altceva dec├«t ├«ntoarcerea la g├«ndirea magic─â paranoid─â, ├«n care for╚Ťe dincolo de controlul nostru ne controleaz─â ╚Öi ne manipuleaz─â.
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală jpeg
Vicisitudinile istoriei, fertilitatea crizelor și alte forme de psihoterapie culturală
Potopul, cutremure, r─âzboaie ╚Öi alte evenimente majore duc la dispari╚Ťia dramatic─â a unor civiliza╚Ťii ╚Öi culturi, dup─â care lumea re├«ncepe din nou.
Histria jpeg
Histria
├Änc─âlzirea prin pardoseal─â, at├«t de utilizat─â ├«n perioada roman─â, p─ârea un mare pas ├«nainte ├«n ale instala╚Ťiilor anilor 1990.
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare! jpeg
Arhitectura: ave╚Ťi pu╚Ťintic─â r─âbdare!
Arhitectural vorbind, ai fi în stare să trimiţi mesaje în viitor.
Economia de r─âzboi jpeg
Economia de r─âzboi
Este destulă frică în lume, pentru că nimeni nu se aștepta să trăiască în același timp o pandemie și un război pe care un nebun se chinuie să-l transforme într-unul planetar.
Vie╚Ťile netr─âite jpeg
O dup─â-amiaz─â de var─â
Neputin╚Ťa, anxietatea, moartea celor dragi, boala, dezn─âdejdea, felul ├«n care ├«i protej─âm pe copii, despre toate au scris invita╚Ťii mei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.