O călătorie în secuime

Publicat în Dilema Veche nr. 103 din 12 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu ştiu alţii cum sînt, dar eu, cînd am călătorit întîia dată în secuime, m-am simţit ca într-un ţinut exotic. Nu era o călătorie ca oricare. Era o Românie cu boare exotică, la graniţă cu necunoscutul. Mă aflam cu doi amici şi poeţi maghiari din Transilvania - Orban Janos Denes şi Santha Attila (pe care îi rog acum să mă scuze pentru că, în mod sigur, numele lor ar trebui să aibă nişte accente) - şi plecam spre secuime, ca să lansăm un volum colectiv (BESTiarium) de poezie, în care mai semnau şi Radu Afrim (excelentul regizor de astăzi), Adrian Suciu (pierdut în spaţiu şi timp, prin Bucureşti) şi Luminiţa Urs (astăzi pariziancă prin adopţie), plus alţi doi poeţi de limbă maghiară - Fekete Vince şi Lovetei Lazar Laszlo (şi ei să mă scuze pentru lipsa accentelor). Încă din Cluj, Janos a început nu cu lecţii de limba maghiară, ci cu recitaluri fascinante din Petöfi Sándor şi mulţi alţii. Am admis atunci că, pentru întîia dată, limba maghiară nu mi se mai părea aspră şi seacă, mărăcinoasă şi îmbîrligată, ci o limbă cu o sonoritate adîncă şi cu un şarm sălbatic. Limba vorbită de Janos, care recita în transă, parcă, şi cu voluptate de "poet blestemat", era altceva decît maghiara pe care o ştiam eu, cea a naţionalităţilor conlocuitoare, cum erau numiţi maghiarii, alături de saşi şi alţii, în vremea comunismului. Şocul frumuseţii sălbatice a limbii maghiare atunci l-am avut: este adevărat că, între timp, a dispărut pentru că nu am mai avut ocazia, din 1998, să ascult poezie recitată în maghiară, şi nu oricum, ci pătimaş. Janos era îndrăgostit de limba în care scria, iar asta nu era puţin lucru. Era un adevărat poet: sută la sută. Călătoria spre secuime a fost înceată şi fiindcă legăturile feroviare erau împiedicate: era greu să ajungi pînă acolo, parcă ne deplasam spre un fel de capăt al lumii. De la Braşov am schimbat direcţia şi de acolo a început altceva. Cam aşa îmi închipuiam eu o călătorie spre ţinuturile tătărăşti, spre Tartaria. Iar cînd am ajuns acolo, mi-a fost relativ greu să mă obişnuiesc cu supremaţia limbii în care se vorbea: dar mi s-a părut firesc să accept contextul şi convenţia. Adevărat, mulţi dintre locuitorii băştinaşi (la hotel, de pildă) îi întrebau pe amicii mei de ce nu vorbesc maghiara, mai cu seamă pentru că eram clujeancă (sau clujevită, cum îmi place mie să îmi spun). Le răspundeam chiar eu în română, spunîndu-le că nu am avut prieteni de joacă, în copilărie, care să fi vorbit maghiara. Lucrul acesta nu îi lămurea foarte tare, dar el reprezenta totuşi un răspuns cît de cît. Janos şi Attila îmi traduceau cînd şi cînd din ceea ce se vorbea în jur, de la un punct însă m-am obişnuit cu zumzetul acelei limbi ciudate, străine de formaţia mea nu doar de româncă get-beget, dar şi de mare iubitoare de limbă spaniolă. Călătoria în secuime a fost marcată, apoi, de sălăşluirea noastră în casa unui fost baronet, un domeniu extravagant şi fascinant pentru mine, cel puţin - care devenise, între timp, Centrul Cultural "Arcuş" (patronat de o gazdă cumsecade). Dar şi de recitaluri de poezie erotică, ţinute cu şarm şi impuls machist de Janos, cu sobrietate şugubeaţă de Attila, în faţa unor adolescente stîrnite de cei doi poeţi tineri, inteligenţi, talentaţi şi cu sex-appeal lingvistic, la nivel de discurs. Ciudat sau nu, dar - deşi trăisem pînă atunci în Cluj (de peste 30 de ani) - aceasta a fost întîlnirea mea adevărată cu limba maghiară şi literatura maghiară: o întîlnire exotică în secuime. Iar imaginea-cheie era aceea a reşedinţei fostului baronet: un conac vag-baroc, reciclat în Centrul Cultural "Arcuş". Aceasta nu înseamnă, fireşte, că aş fi fost privată în Cluj de contactul cultural cu maghiarii de aici; la întîlnirile organizate, acum cîţiva ani, de revista Apostrof, la Casa Tranzit sau la Cafeneaua "Bulgakov" (de pe strada Inochentie Micu, din urbea de pe Someş, unde unul din patroni este sau a fost tocmai Orban Janos Denes), am asistat, uneori, la dezbateri incitante, pe tema spiritualităţii româno-maghiare, a întîlnirilor şi despărţirilor dintre cele două culturi, literaturi şi limbi. Dar văzută din Cluj, unde eram o băştinaşă, literatura şi limba maghiară erau pasabile şi oarecare pentru mine: trebuia să ies din acest mediu obişnuit, aşa cum s-a petrecut în călătoria spre secuime, ca să simt aproape tactil - spun eu acum - incitanţa spaţiului cultural maghiar, pe care îl receptam ca fiind exotic. În 2002, cînd am publicat romanul meu Tricephalos, mi-am dorit foarte mult, o vreme, ca el să fie tradus în maghiară, tocmai din pricina fostei fascinaţii pe care o exercitase asupra mea limba lui Petöfi. Din pricina călătoriei în secuime. Cine se aşteaptă de la acest text ca el să abordeze şi probleme politice, va fi dezamăgit. Îi las pe udemerişti şi peremişti (şi peunerişti, dacă vor mai fi existînd şi dintre aceştia) să se hărţuiască între ei, întrucît deja a devenit un meci naţional obişnuit; întotdeauna însă a fost vorba despre o semifinală, şi nu o finală. Funar există pentru că există Tökes şi viceversa: lucrurile stau de cînd lumea astfel, iar interdependenţa dintre pătimaşi şi fanatici este îndeobşte cunoscută şi chiar a devenit plictisitoare. Băncile şi coşurile de gunoi tricolore au dispărut astăzi din Cluj, dar nu au dispărut şi funarioţii, aşa cum nu au dispărut nici replicile lor maghiare. Poate Europa unită să îi calmeze pe toţi, de fi-va să fie.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

biserica fortificata de la Biertan (1) jfif
Perla gotică din inima Transilvaniei de văzut măcar o dată în viață. Se află în patrimoniul UNESCO și ascunde comori unicat
La numai 67 de kilometri de Sibiu, în inima Transilvaniei se află una dintre cele mai impresionante bijuterii istorice de pe teritoriul României. Inclusă în patrimoniul UNESCO încă din anul 1993 biserica fortificată de la Biertan este unul dintre obiectivele care trebuie văzute măcar odată-n viață.
mosquito 3860900 1280 jpg
Secretul natural împotriva țânțarilor: plantele care alungă insectele fără chimicale
Ți s-a întâmplat vreodată să stingi lumina și, în loc de liniște, să fii întâmpinat de bâzâitul enervant al unui țânțar?
horoscop webp
Horoscop duminică, 27 iulie. Nativii unei zodii trebuie să-și decidă viitorul, în timp ce alții se confruntă cu probleme de sănătate
Lorina, astrologul Click!, vine cu predicțiile complete pentru toate cele 12 semne zodiacale, pentru ziua de duminică, 27 iulie.
Donald Tusk in vizita la Kiev FOTO EPA EFE jpg
Donald Tusk avertizează că Rusia ar putea fi pregătită pentru o confruntare cu Europa până în 2027: „Să rămânem concentrați și vigilenți”
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a avertizat sâmbătă, 26 iulie, că Rusia ar putea fi pregătită de un conflict armat cu Europa în următorii doi ani.
C 119B Flying Boxcar drops supplies near Chungju 1951 jpeg
Evenimentul care a marcat planeta după Al Doilea Război Mondial: „Ce s-a întâmplat atunci nu se poate aplica în Ucraina“
În urmă cu 75 de ani, comuniștii din Coreea dădeau semnalul unei ofensive totale pentru capturarea sudului țării, iar astfel izbucnea unul dintre cele mai sângeroase conflicte de după Al Doilea Război Mondial. Politolog american de origine română Greg Scărlătoiu, explică, pentru „Adevărul”.
image png
Emmanuel Macron, în lacrimi într-un montaj inedit la un an după JO Paris 2024. „Da, este AI"
Preşedintele francez Emmanuel Macron a publicat sâmbătă în social media un videoclip intitulat „Nostalgia JO de la Paris 2024”. În video, Macron apare extrem de emoţionat, cu ochii în lacrimi, însă cei care privesc cu atenţie pot vedea şi mesajul: "Da, este AI".
iancu de hunedoara
Scrisoarea lui Iancu de Hunedoara, după alungarea turcilor de la Belgrad
La 24 iulie 1456, după alungarea turcilor de la Belgrad, Iancu (Ioan) de Hunedoara îi scria regelui Ladislau Postumul, descriindu-i victoria obținută împotriva lui Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.
Incendiu de proporții la Casa Muzeu din Cizer, județul Sălaj (© Ministerul Culturii)
Incendiu de proporții la casa muzeu „Lupuț din Cizer”, din județul Sălaj
Un incendiu de proporții a izbucnit, în cursul zilei de vineri, 25 iulie, în localitatea Cizer, județul Sălaj, care a afectat grav un obiectiv de patrimoniu de o valoare inestimabilă – Casa „Lupuț din Cizer”.
image png
„Spionul lui Putin” spune despre Zelenski că este marioneta Occidentului: „Poate fi înlocuit cu un papagal”
Viktor Medvedciuk, supranumit „Spionul lui Putin” după ce a fost arestat de serviciile secrete ucrainene în 2002 și eliberat ulterior într-un schimb de prizonieri cu Rusia, a declarat că Volodomir Zelenski este marioneta Occidentului.