O călătorie în secuime

Publicat în Dilema Veche nr. 103 din 12 Ian 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu ┼čtiu al┼úii cum s├«nt, dar eu, c├«nd am c─âl─âtorit ├«nt├«ia dat─â ├«n secuime, m-am sim┼úit ca ├«ntr-un ┼úinut exotic. Nu era o c─âl─âtorie ca oricare. Era o Rom├ónie cu boare exotic─â, la grani┼ú─â cu necunoscutul. M─â aflam cu doi amici ┼či poe┼úi maghiari din Transilvania - Orban Janos Denes ┼či Santha Attila (pe care ├«i rog acum s─â m─â scuze pentru c─â, ├«n mod sigur, numele lor ar trebui s─â aib─â ni┼čte accente) - ┼či plecam spre secuime, ca s─â lans─âm un volum colectiv (BESTiarium) de poezie, ├«n care mai semnau ┼či Radu Afrim (excelentul regizor de ast─âzi), Adrian Suciu (pierdut ├«n spa┼úiu ┼či timp, prin Bucure┼čti) ┼či Lumini┼úa Urs (ast─âzi parizianc─â prin adop┼úie), plus al┼úi doi poe┼úi de limb─â maghiar─â - Fekete Vince ┼či Lovetei Lazar Laszlo (┼či ei s─â m─â scuze pentru lipsa accentelor). ├Änc─â din Cluj, Janos a ├«nceput nu cu lec┼úii de limba maghiar─â, ci cu recitaluri fascinante din Pet├Âfi S├â┬índor ┼či mul┼úi al┼úii. Am admis atunci c─â, pentru ├«nt├«ia dat─â, limba maghiar─â nu mi se mai p─ârea aspr─â ┼či seac─â, m─âr─âcinoas─â ┼či ├«mb├«rligat─â, ci o limb─â cu o sonoritate ad├«nc─â ┼či cu un ┼čarm s─âlbatic. Limba vorbit─â de Janos, care recita ├«n trans─â, parc─â, ┼či cu voluptate de "poet blestemat", era altceva dec├«t maghiara pe care o ┼čtiam eu, cea a na┼úionalit─â┼úilor conlocuitoare, cum erau numi┼úi maghiarii, al─âturi de sa┼či ┼či al┼úii, ├«n vremea comunismului. ┼×ocul frumuse┼úii s─âlbatice a limbii maghiare atunci l-am avut: este adev─ârat c─â, ├«ntre timp, a disp─ârut pentru c─â nu am mai avut ocazia, din 1998, s─â ascult poezie recitat─â ├«n maghiar─â, ┼či nu oricum, ci p─âtima┼č. Janos era ├«ndr─âgostit de limba ├«n care scria, iar asta nu era pu┼úin lucru. Era un adev─ârat poet: sut─â la sut─â. C─âl─âtoria spre secuime a fost ├«nceat─â ┼či fiindc─â leg─âturile feroviare erau ├«mpiedicate: era greu s─â ajungi p├«n─â acolo, parc─â ne deplasam spre un fel de cap─ât al lumii. De la Bra┼čov am schimbat direc┼úia ┼či de acolo a ├«nceput altceva. Cam a┼ča ├«mi ├«nchipuiam eu o c─âl─âtorie spre ┼úinuturile t─ât─âr─â┼čti, spre Tartaria. Iar c├«nd am ajuns acolo, mi-a fost relativ greu s─â m─â obi┼čnuiesc cu suprema┼úia limbii ├«n care se vorbea: dar mi s-a p─ârut firesc s─â accept contextul ┼či conven┼úia. Adev─ârat, mul┼úi dintre locuitorii b─â┼čtina┼či (la hotel, de pild─â) ├«i ├«ntrebau pe amicii mei de ce nu vorbesc maghiara, mai cu seam─â pentru c─â eram clujeanc─â (sau clujevit─â, cum ├«mi place mie s─â ├«mi spun). Le r─âspundeam chiar eu ├«n rom├ón─â, spun├«ndu-le c─â nu am avut prieteni de joac─â, ├«n copil─ârie, care s─â fi vorbit maghiara. Lucrul acesta nu ├«i l─âmurea foarte tare, dar el reprezenta totu┼či un r─âspuns c├«t de c├«t. Janos ┼či Attila ├«mi traduceau c├«nd ┼či c├«nd din ceea ce se vorbea ├«n jur, de la un punct ├«ns─â m-am obi┼čnuit cu zumzetul acelei limbi ciudate, str─âine de forma┼úia mea nu doar de rom├ónc─â get-beget, dar ┼či de mare iubitoare de limb─â spaniol─â. C─âl─âtoria ├«n secuime a fost marcat─â, apoi, de s─âl─â┼čluirea noastr─â ├«n casa unui fost baronet, un domeniu extravagant ┼či fascinant pentru mine, cel pu┼úin - care devenise, ├«ntre timp, Centrul Cultural "Arcu┼č" (patronat de o gazd─â cumsecade). Dar ┼či de recitaluri de poezie erotic─â, ┼úinute cu ┼čarm ┼či impuls machist de Janos, cu sobrietate ┼čugubea┼ú─â de Attila, ├«n fa┼úa unor adolescente st├«rnite de cei doi poe┼úi tineri, inteligen┼úi, talenta┼úi ┼či cu sex-appeal lingvistic, la nivel de discurs. Ciudat sau nu, dar - de┼či tr─âisem p├«n─â atunci ├«n Cluj (de peste 30 de ani) - aceasta a fost ├«nt├«lnirea mea adev─ârat─â cu limba maghiar─â ┼či literatura maghiar─â: o ├«nt├«lnire exotic─â ├«n secuime. Iar imaginea-cheie era aceea a re┼čedin┼úei fostului baronet: un conac vag-baroc, reciclat ├«n Centrul Cultural "Arcu┼č". Aceasta nu ├«nseamn─â, fire┼čte, c─â a┼č fi fost privat─â ├«n Cluj de contactul cultural cu maghiarii de aici; la ├«nt├«lnirile organizate, acum c├«┼úiva ani, de revista Apostrof, la Casa Tranzit sau la Cafeneaua "Bulgakov" (de pe strada Inochentie Micu, din urbea de pe Some┼č, unde unul din patroni este sau a fost tocmai Orban Janos Denes), am asistat, uneori, la dezbateri incitante, pe tema spiritualit─â┼úii rom├óno-maghiare, a ├«nt├«lnirilor ┼či desp─âr┼úirilor dintre cele dou─â culturi, literaturi ┼či limbi. Dar v─âzut─â din Cluj, unde eram o b─â┼čtina┼č─â, literatura ┼či limba maghiar─â erau pasabile ┼či oarecare pentru mine: trebuia s─â ies din acest mediu obi┼čnuit, a┼ča cum s-a petrecut ├«n c─âl─âtoria spre secuime, ca s─â simt aproape tactil - spun eu acum - incitan┼úa spa┼úiului cultural maghiar, pe care ├«l receptam ca fiind exotic. ├Än 2002, c├«nd am publicat romanul meu Tricephalos, mi-am dorit foarte mult, o vreme, ca el s─â fie tradus ├«n maghiar─â, tocmai din pricina fostei fascina┼úii pe care o exercitase asupra mea limba lui Pet├Âfi. Din pricina c─âl─âtoriei ├«n secuime. Cine se a┼čteapt─â de la acest text ca el s─â abordeze ┼či probleme politice, va fi dezam─âgit. ├Äi las pe udemeri┼čti ┼či peremi┼čti (┼či peuneri┼čti, dac─â vor mai fi exist├«nd ┼či dintre ace┼čtia) s─â se h─âr┼úuiasc─â ├«ntre ei, ├«ntruc├«t deja a devenit un meci na┼úional obi┼čnuit; ├«ntotdeauna ├«ns─â a fost vorba despre o semifinal─â, ┼či nu o final─â. Funar exist─â pentru c─â exist─â T├Âkes ┼či viceversa: lucrurile stau de c├«nd lumea astfel, iar interdependen┼úa dintre p─âtima┼či ┼či fanatici este ├«ndeob┼čte cunoscut─â ┼či chiar a devenit plictisitoare. B─âncile ┼či co┼čurile de gunoi tricolore au disp─ârut ast─âzi din Cluj, dar nu au disp─ârut ┼či funario┼úii, a┼ča cum nu au disp─ârut nici replicile lor maghiare. Poate Europa unit─â s─â ├«i calmeze pe to┼úi, de fi-va s─â fie.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.