O anatomie a putorii

Publicat în Dilema Veche nr. 659 din 6-12 octombrie 2016
O anatomie a putorii jpeg

Am mers cu trenul de atîtea ori că nici fire nu mai am în cap, cum ar zice românul. De fiecare dată, mi-am exprimat repulsia pentru tot ce înseamnă CFR, de la vagoanele murdare la întîrzierile halucinante, dar niciodată n-am simțit c-ar fi un subiect tabu (cel mult mi s-a spus că, fiind olteancă, ar fi bine să rămîn în Oltenia aia a mea, dacă tot nu-mi convine să călătoresc). Din contra, orice român cunoaște că a circula cu trenul la noi în țară este o experiență din care niciodată nu știi exact cît de șifonat vei ieși. Aceeași experiență au avut-o și doi turiști americani care au luat trenul în România. Mai apoi, în urma unor declarații făcute pe un banal blog de călătorie, au ajuns în centrul unui adevărat scandal, numai bun de analizat într-o lucrare de licență la Facultatea de Psihologie.

Pînă la finele acestei veri, românii habar n-aveau de existența unor vlog­geri americani, soț și soție, care călătoresc prin lume la preț redus și postează experiențele pe site-ul lor, The Budget Savvy Travelers. Pe 29 august însă, cei doi, Harry și Audrey, care pe atunci se aflau deja de două săptămîni în România, au postat pe YouTube un filmuleț numit „Long, hot and smelly“ (n.r. – „Lung, fierbinte și urît mirositor“), care descrie călătoria lor cu trenul de la Deva la Cluj-Napoca.

„Încercăm să aflăm unde este trenul nostru, pentru că în România semnele sînt întotdeauna greşite, oamenii greşesc tot timpul, totul este greşit tot timpul în România, deci trebuie să întrebi tot timpul «Acesta e trenul? Acesta e trenul? Acesta e trenul?». Nu există un sistem care se te informeze. Și se spune că de la linia doi, dar nu știi care e linia doi, din ce parte se numără liniile“, a spus Harry în video-ul care l-a făcut faimos în România.

2016 06 02 124005 1 jpg jpeg

După opt ore și două trenuri schimbate, despre care s-au plîns că merg cu 20 de mile la oră, „ca diligențele din secolul al XVIII-lea“, cei doi americani au ajuns în Cluj-Napoca și au comentat: „Călătoria cu trenul a fost lungă, fierbinte şi mirositoare. Ca să fim cinstiţi, a fost mirositor. Nu neapărat trenurile, ci oamenii din tren. Put. (…) Noi nu ne-am spălat hainele de şase zile și tot nu puţim“.

La o zi distanță, presa din România a preluat declarațiile celor doi turiști americani și lucrurile au luat amploare. A fost momentul în care cei doi au ajuns în centrul atenției. Bloggerii români și diverși comentatori le-au dedicat editoriale, faimosul polițist Godină a scris o postare cu o urare („Go in your mother’s church“ – „Mergeți în biserica mamei voastre“, n.r.), un alt blogger american i-a mustrat și, în final, cei doi soți au anunțat pe rețelele de socializare că au primit inclusiv amenințări cu moartea. Între timp, video-ul „Long, hot and smelly“ a continuat să facă afișări, trecînd, în prezent, de 266.000. Comparativ, alte video-uri ale cuplului ajung la 1000 și, în rare cazuri, trec de 5000 de afișări.

Comentariile românilor s-au polarizat: în timp ce unii au susținut că da, e adevărat, românii put, alții le-au transmis americanilor să se care acasă. Spre exemplu, un cititor a scris pe Adevarul.ro: „Mulți nu înțeleg asta. Opt ore cu trenul de la Deva la Cluj e năucitor în august“, iar un altul a spus: „Cu viteza de circulație are dreptate. Sîntem în Evul Mediu. Cu turismul, la fel. Cu economia, așijderea. Cu săpunul și detergenții, cam la fel. Noi doar la prostie și îngîmfare sîntem campioni“. Comparativ, alți doi comentatori de pe site au spus: „Prefer mirosul de român nespălat pe corp, dar deștept, decît unul spălat pe creier de droguri și prost“ și „Doi rahați bîntuie prin lume și își dau cu părerea. Poate că totuși au nevoie de ceva mai puternic, o raită pe Gange, la indieni, și apoi să vezi ce le pute a flori de primăvară pe aici“. S-a adus imediat în discuție și problema „americanismului“: „Mai lăsați-ne în pace, vă rog, voi, ăștia, așa-zișii campioni ai democrației și liberalismului, nu vă mai băgați în sfera privată a românului, că fiecare are dreptul să pută așa cum dorește. Do you understand?“ sau „They are the stupid that voted their stupid president“.

Pe urmele americanilor

Cine sînt, de fapt, cei doi americani care au spus că românii put? Audrey și Harry locuiesc în Chicago, sînt căsătoriți și au pornit într-un tur în jurul lumii în septembrie 2014, cu un buget foarte mic. De fapt, acesta este și unul din sensurile site-ului lor, Thebudgetsavvytravelers.com, acela de a arăta că nu ai nevoie de foarte mulți bani ca să ai parte de o aventură în jurul lumii.

După ce au ajuns peste noapte actorii unui scandal care pute, cei doi soți și-au continuat seria de excursii, lăsînd însă românilor senzația că România a fost nedreptățită, avînd în vedere că ne‑am obișnuit ca toată lumea să ne spună doar aceleași trei lucruri: că avem o țară minunată, cu oameni primitori și cu fete foarte frumoase. Am încercat, așadar, să iau legătura cu Harry și Audrey, pentru a vedea dacă a rămas ceva nelămurit în această discuție. Oare cu ce am greșit noi, ca națiune, de nu ne-au mai văzut străinii ca pe niște oameni grozavi, ci ca pe unii care put? Și chiar așa o fi? Oare chiar asta au vrut să spună, că noi puțim, ori s-au răzgîndit între timp?

Cei doi soți au răspuns prompt la toate întrebările mele, susținînd, încă din primele rînduri, că declarația le-a fost scoasă din context de către presă. Nu că nu ar fi spus respectivele lucruri, ba le-au spus, dar înainte de acel video au postat alte filmulețe în care vorbeau despre lucrurile bune din România. De asemenea, au spus că, deși alți bloggeri de călătorii nu fac altceva decît să ridice în slăvi toate zonele pe care le vizitează, pentru a atrage mulți oameni pe site-urile lor și pentru a cîștiga mai mulți bani, ei preferă să spună lucrurile în față, mai ales că, au adăugat, nu cîștigă bani din vlogging.

Pentru a încerca să demonstreze că generalizările lor („totul este greșit tot timpul în România“) sînt, de fapt, doar niște vorbe, cei doi au imaginat următoarea situație: „Să zicem că ești într-o cafenea cu un vechi prieten. Dintr-odată, spune «O urăsc pe nevastă-mea». Îți vine să rîzi, pentru că zice asta de fiecare dată cînd vă întîlniți și știi că, de fapt, nu-și urăște nevasta. În fond, sînt împreună de 25 de ani. Orice om de bun-simț ar înțelege că acest bărbat nu-și urăște la propriu soția“.

I-am întrebat pe cei doi cum văd ei tot ce s-a întîmplat. „Nu cred că publicul a exagerat. Totul a fost intenționat prezentat de mass-media ca fiind povestea a doi americani aroganți, care ridiculizează întreaga populație a României. În realitate, nu asta s-a întîmplat. Mulți au citit doar titlurile și s-au gîndit la ce e mai rău.“

Înainte de excursia de la Deva la Cluj-Napoca, cei doi au petrecut cinci nopți în București, patru nopți în Brașov, alte patru în Sibiu și una în Deva. După aceea, au rămas două nopți la Cluj și o altă noapte în Iași. Vrînd-nevrînd, dar mai ales vrînd, discuția cu cei doi vlog­geri americani a ajuns și la punctul care a interesat o țară întreagă. Cine puțea, domnule, în tren? „Erau doi domni. Unul era controlorul. Nu-i de învinuit. Purta o uniformă groasă vara într-un tren încins. (…) Celălalt domn părea să fie de vîrstă mijlocie, un om obișnuit. Cînd s-a urcat în tren, s-a așezat la patru rînduri în spatele nostru și îl puteam mirosi de la acea distanță. Apoi s-a mutat la clasa întîi, din fericire“, au explicat cei doi soți.

Transportul, problema turiștilor străini

I-am rugat pe cei doi americani să‑mi spună ce le-a plăcut mai mult în România, dar și ce le-a displăcut. Iată care a fost răspunsul lor: „Ne-a plăcut Bucureștiul, un oraș care vibrează, dar și șarmul sexy al Transilvaniei. Pe primul loc au fost oamenii. Am interacționat cu mulți oameni și ne-am făcut mulți prieteni buni. Și, chiar dacă de multe ori nu vorbeam aceeași limbă, ne-am putut da seama, privindu-i în ochi, că sînt oameni buni. A doua cea mai bună experiență a fost mersul cu autobuzul special Hop On-Hop off în București. A treia cea mai frumoasă experiență a fost vizitarea orașelor Brașov, Sibiu și Hunedoara. Orașe uimitoare și cu frumoase zone rurale înconjurătoare. La capitolul experiențelor proaste, pe locul întîi se află tot ce e legat de trenuri, durata călătoriei, căldură, miros. Pe locul al doilea, transportul cu microbuze, cînd nu sînt respectate orare, durată, sînt luați mai mulți pasageri decît e loc, iar pe locul al treilea – dificultatea de a călători, de exemplu, din Sibiu în Moldova“.

dsc3666 jpg jpeg

În final, ca să ne despărțim prieteni, le-am mai zis americanilor că poate au un mesaj pentru cititorii români. Iată-l: „După ce am analizat ce s-a întîmplat, Audrey și cu mine am realizat că altceva se întîmplă aici, în România. Nu are sens să apară toată această ură și furie de la un amărît de blog de travel. Sîntem convinși că la mijloc sînt probleme mult mai serioase, pe care puțini le discută. Este ceva ce generează tot acest resentiment, toată această ură. Poate acestea sînt lucruri evidente, obișnuite pentru români, dar nu și pentru străini. Orice ar fi, e ceva ce depășește blog-ul nostru de călătorii. Dincolo de controversele pe care video-urile noastre le-au produs, credem că, dacă aceste video-uri au generat o platformă pentru ca românii să dea glas frustrărilor, atunci este un lucru extrem de pozitiv. Cum să începi să rezolvi o problemă dacă nu o identifici mai întîi?“.

Lavinia Bălulescu este scriitoare și jurnalistă. Cea mai recentă carte publicată: romanul La mine-n cap, Editura Cartea Românească, 2013.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Adevarul.ro

image
Cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita Sindromul Metabolic
Sindromul metabolic este un grup de afecțiuni care apar împreună, crescând riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Iată care sunt cele 9 alimente pe care persoanele de peste 40 de ani ar trebui să le mănânce pentru a evita această boală.
image
Trei marmote filmate cum stau cu burta la soare și se joacă în iarbă VIDEO
Trei marmote au fost filmate în timp ce stau cu burta la soare și se joacă în iarbă, la Ocolul Silvic Vidraru din cadrul Romsilva.
image
Înghețata cu aromă de țuică de prune sau colivă: „La parastase, punem pahare individuale cu înghețată de colivă. Sunt și mulți curioși”
Ați încercat vreodată înghețata de colivă, de țuică de prune, bere neagră, ghimbir sau muștar? Toate acestea sunt creația unui producător de înghețată din București.

HIstoria.ro

image
Cea mai mare operațiune amfibie din epoca modernă, în „Historia” de iunie
6 iunie 1944. Ziua Z. Nicio altă operaţiune militară din istoria celui de
Al Doilea Război Mondial nu a beneficiat de un nivel atât de ridicat de securitate operaţională, implicând ample acţiuni de inducere în eroare a inamicului, precum Operaţiunea Overlord (Suveranul).
image
Escrocheria „Andronic” - un precursor al Caritasului în România sfârșitului de secol XIX
Înainte de a fi marele ziarist şi marele proprietar de „Universul”, Stelian Popescu şi-a făcut meseria de jurist. Ca judecător de instrucţie la cabinetul 5, Ilfov, el a dat gata multe cazuri. Printre acestea, se numără celebra escrocherie „Andronic”.
image
A fost sau nu Alexandru Ioan Cuza membru al Masoneriei?
La un deceniu după abdicarea lui Cuza, în 1876, la București a fost înființată Loja Alexandru Ioan I, apoi, în 1882, la Dorohoi a fost înființată Loja Cuza Vodă.