Nume în sistemul solar

Adrian ȘONKA
Publicat în Dilema Veche nr. 375 din 21-27 aprilie 2011
Nume în sistemul solar jpeg

Privind cu atenţie spre peisajele extraterestre de pe alte planete sau sateliţi din sistemul solar, astronomii au realizat, încă de acum cîteva sute de ani, că denumirea formelor de relief ar duce la umanizarea acestora. Au ales nume ale personajelor celebre din istorie şi uneori nimeni nu i-a contrazis. Alteori însă, numele nu au rezistat: poate pentru cineva, regele Carol I al Angliei a fost cel mai bun prieten, dar pentru altcineva – un temut tiran. Cu timpul au apărut reguli consfinţite la întruniri internaţionale, reguli de bun-simţ respectate de o planetă întreagă. În prezent, nu poţi cumpăra un nume în cosmos (cu toate că unii şarlatani vînd scump această iluzie), dar îl poţi cîştiga. Una dintre reguli este ca planetele sau sateliţii lor să nu poarte numele unui om, fie el Dalai Lama sau Michael Jackson. Numele planetelor sînt ale zeilor din mitologia romană, iar sateliţii lor poartă numele personajelor satelit ale zeilor.  

Dar planetele şi sateliţii lor au forme de relief, cratere, munţi, domuri vulcanice, creste, gropi, rîpe, cîmpii şi văi, iar acestea trebuie denumite pentru o mai bună orientare. Ca să nu existe mai multe variante de hărţi cu denumiri, astronomii au ales să lase acordarea numelor în sistemul solar unei organizaţii internaţionale numite „Uniunea Astronomică Internaţională“ (UAI) cu membri din toate naţiile posibile şi imposibile, ale căror guverne au recunoscut astronomia drept o profesie. Astfel, UAI a stabilit cîteva reguli simple care se respectă de aproape o sută de ani. Una dintre ele este să nu se schimbe denumirile date înainte de înfiinţarea UAI. Alta spune că numele umane date formelor de relief nu trebuie să aparţină figurilor religioase, politice sau militare din istorie. Se acceptă cu greu denumiri ale personalităţilor pur politice care au trăit înainte de secolul al XIX-lea. Pare o lovitură grea dată „minunaţilor“ politicieni români care au scos astronomia din şcoală.  

Numele folosite în sistemul solar sînt ale personalităţilor publice inofensive (artişti sau oameni de ştiinţă), ale zeilor şi zeiţelor sau ale diferitelor locuri de pe Pămînt. Şi pentru că sistemul solar este al tuturor, numele folosite trebuie să reprezinte toate culturile din toate regiunile planetei noastre – o regulă în beneficiul pămîntenilor. Aşadar, fiecare planetă are o temă. Mercur este planeta bărbaţilor artişti, pictori, muzicieni sau oameni de ştiinţă care au studiat planeta. Dacă vă simţiţi important, poate că, la 50 de ani după moarte, numele dvs. va sta alături de Eminescu, Beethoven, Shakespeare, Debussy sau Michelangelo. 

Am văzut unde se duc bărbaţii. Dar ce facem cu femeile celebre? Avem pentru ele o altă planetă, şi mai fierbinte decît Mercur, unde plumbul se topeşte instantaneu, iar presiunea atmosferică se aseamănă cu cea de pe fundul oceanelor. Este Venus, planeta geamănă a Terrei, din punct de vedere al dimensiunii. Dacă sînteţi zeiţe din mitologiile diverselor popoare sau femei care pur şi simplu aţi adus o contribuţie deosebită în domeniul în care profesaţi, un crater de minimum 20 km în diametru sau un dom vulcanic vă va purta numele. Se va întîmpla la cîtva timp după ce veţi fi murit, dar această regulă este valabilă în cazul denumirilor de pe suprafaţa oricărei planete. Cîteva femei deja sînt pe Venus pentru că cele mai mici cratere primesc nume proprii feminine. Dacă vă numiţi Ştefania, Irinuca, Natalia, Veta, Zina sau Esterica vă puteţi mîndri: „sînteţi“ deja pe Venus! 

Luna, cel mai apropiat corp ceresc de noi, este locul oamenilor de ştiinţă şi al filozofilor din Grecia antică. Spiru Haret a cîştigat greu onoarea de a fi (pînă acum) singurul român de pe Lună, prin munca depusă în domeniul matematicii. În schimb, nici un nume de român nu se află pe Marte, planeta oamenilor de ştiinţă şi a artiştilor care s-au ocupat de ea.  

Unica modalitate de a-ţi pune singur numele pe cer este să descoperi o cometă. E mai uşor decît pare, dacă ai cer negru de ţară, binoclu gigant şi timp de observaţii înainte de răsăritul şi după apusul Soarelui. Dovada sînt cometele Daimaca descoperite cu un binoclu de către un simplu profesor de matematică din Tîrgu-Jiu, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Se pare că astronomii simt o plăcere deosebită cînd dau nume pietroaielor (denumite „asteroizi“) care se rotesc în jurul Soarelui. Altfel cum explicaţi denumirea a 16.453 de obiecte şi trecerea pe lista de aşteptare a încă 269.644? Pentru că numele mitologice s-au terminat de mult, s-a trecut la acordarea numelor unor personalităţi în viaţă. Printre nume de zei, întîlnim nume de actori, sportivi şi staruri rock. Poate că în viitor, în loc să călătoriţi la mormîntul lui Elvis, veţi putea zbura pînă la asteroidul 17059 Elvis. Sau poate veţi beneficia de o croazieră spaţială iniţiatică, prin centura de asteroizi, cu traseul: Luna, Marte, 2620 Santana, 4147 Lennon, 4305 Clapton, 19383 Rolling Stones, 19367 Pink Floyd, Luna, Terra. Sau poate doriţi o croazieră a scriitorilor...  Brâncuşi, Eminescu, Oberth, Enescu, Grebenikov, Birlan, Dragesco şi Sanduleak sînt românii pierduţi printre sutele de mii de roci ce orbitează în perfectă linişte în jurul Soarelui. 

Pînă acum, singurii români care au primit onoarea de a deveni o parte din alte planete sînt: Hariclea Darclée – soprană, Mihai Eminescu – poet, Spiru Haret – matematician şi Elena Văcărescu – poet. Există alte mii de forme de relief fără nume. În timp, vom fi şi pe Marte, mai des pe Lună sau celelalte planete. Pînă atunci însă, ar trebui să ne facem cunoscuţi pe Terra.

Adrian Şonka este astronom amator, coordonatorul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu“ din Bucureşti şi membru al Astroclubului Bucureşti. Este autorul blogului http://sonkab.wordpress.com.

Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citiți nimic!
Noua lege a Educației face cititul opțional, un prim pas înainte de a scoate cu totul educația din școală. În locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
„Porții mici și gustoase”
Oamenii vor continua să citească, dar acea lume veche a dispărut. Hîrtia – dispare. Știrile – dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adulți între BookTok și wattpad
Știm ce se citește, ce se caută, ce așteptări au și ne-am însușit și un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mulți citesc literatura străină în original, în special în limba engleză, chiar și atunci cînd au la dispoziție traducerile românești.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educăm, cum ne autoeducăm și cum ne lăsăm astăzi educați pentru a ne forma abilitățile morale de mîine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui să fie scopul acestor lecturi formatoare? Să creeze oameni care să funcționeze moral?
Mîntuirea biogeografică jpeg
În capul mesei și în băncile dintîi
Ambiția pare să fie una dintre cele mai dilematice și contrariante trăsături de caracter.
p 10 sus jpg
Jocuri şi poturi ale ambiţiei
Ambiţia devine o poftă de mărire şi faimă pe care nimic nu ar putea-o vreodată ostoi.
Silk route jpg
Ambîț strategic Made in China
Supremația Chinei este pe cît de „inevitabilă“, pe atît de „naturală“.
p 12 jpg
De-a dreapta și de-a stînga ambiției: a plăcea oamenilor sau lui Dumnezeu?
Adevăratul creștin este un străin pentru această lume, adevărata lui țintă fiind viața cerească.
p 10 jos jpg
Scurte considerații psihologice despre ambiția la români
Ambiția nu este pozitivă (bună/funcțională) sau negativă (rea/disfuncțională).
p 1 jpg
Radio Itsy-Ambitsy
„Dacă eu n-am putut, măcar tu să poţi. Răzbună-mă, copile, şi o să fiu fericit. O să pot închide ochii cu inima împăcată.”
p 14 WC jpg
Ieșirea din „Machu Kitschu” / (Supra-)realism socialist
Replica din Bucureşti, realizată în 1951, deşi se aseamănă izbitor ca planimetrie şi tipologie a decoraţiei cu cele de la Moscova, este semnificativ mai joasă decît acestea.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
p 10 Ion D  Sirbu jpg
Amicul Dexter & amicul Sinister
Văd în Ion D. Sîrbu un fel de „ambasador” necesar acelora dintre noi care au obosit să tot empatizeze cu colaboratorii Securității.
p 11 J  Habermas WC jpg
Între think-tank și Denk-Panzer: intelectualul german
Sincronizarea limbajului educațional cu îmbogățirea limbajului specializat este imposibilă.
p 12 sus WC jpg
Turma minților independente
Multe se iartă în America. Mai multe decît în Europa.
p 23 jos jpg
Rusia și cultura ei (neo)imperială sau despre cum se autoîndeplinesc profețiile politice
În realitate, nimeni nu-i pune la colț pe clasicii ruși, fie ei scriitori, compozitori sau poeți.
p 22 jos jpg
Ecou (nu prea) îndepărtat. Intelectualii și puterea la 1996
Ar fi util cititorului dilematic de azi să vadă cum gîndeau acest subiect, acum aproape 30 de ani, stîrniți de revista noastră, trei intelectuali români majori: Ștefan Augustin Doinaș, Livius Ciocârlie și Ion Vianu.
E cool să postești jpeg
Un examen de conștiință
MeToo poate însemna mai mult decît mediatizare, scandal, procese: poate fi un real examen de conștiință.
p 10 sus Alyssa Milano WC jpg
MeToo, scurt istoric
Incriminarea hărțuirii sexuale nu a început cu mișcarea MeToo, iar cazul Weinstein nu a fost primul.
p 11 jpg jpg
De ce stîrnește abuzul sexual atîtea reacții contradictorii?
Reacția la trauma sexuală este una socială, cu rădăcini și ramificații profunde.
p,12 jpg
#MeToo, din nou. Tot despre putere, recunoaștere, dar și hermeneutică
Încercările de delegitimare a mișcării #MeToo înseamnă și o lipsă de recunoaștere a victimelor abuzurilor sexuale și conferă putere abuzatorilor.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.