Nuanţele provinciei

Publicat în Dilema Veche nr. 236 din 21 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Înainte de a avea dificultăţi cu nuanţele şi accepţiile mai noi ale "vieţii culturale" (este ubicuul festival al berii din toate oraşele patriei un element de viaţă culturală? dar Ziua Europei, serbată cu convocator de la Primărie?), mă văd poticnindu-mă, dilematic, asupra, veţi fi ghicit, provinciei. În logica răsucită şi complicată a supravieţuirilor cotidiene din comunism, "provincia" era fericită. Ea era binecuvîntată cu depărtarea de centrul Infernului: se găseau mai uşor alimente, apă şi căldură, iar viaţa culturală putea fi adesea mai variată şi mai liberă, întrucît "scăpa" verificărilor şi întîrzia aplicarea deciziilor centrale. Bucureştenii ne invidiau sistematic, după cum noi, clujenii, îi invidiam pe cei din Bistriţa sau din Satu Mare. Îmi dau seama că e destul de dificil pentru un tînăr, azi, să înţeleagă corespondenţa subtilă dintre carnea neraţionalizată în măcelării şi montările înnoitoare ale foarte celebrului pe-atunci Teatru al Tineretului din Piatra Neamţ, sau dintre şamponul nemţesc din Alimentara şi rafturile ticsite de carte bună (ei, da!), importată din URSS, care făceau deliciile vacanţelor mele sătmărene. Însăşi această ultimă frază a textului de faţă poate să apară suprarealistă: provincia era toate acestea şi încă mai mult decît atît; dezvoltaserăm, provinciali abili, strategii complicate ale întîrzierii, ale menţinerii unei zone gri între noi şi centrul din care veneau mai ales relele. Zvonurile ajungeau la noi mai repede decît ordinele puterii: aveam timp să profităm de micile libertăţi ale unei vieţi culturale... de provincie. Între timp, fireşte, multe s-au schimbat, inclusiv raporturile inefabile dintre centru şi provincie, nu ştiu dacă întotdeauna în favoarea ambelor părţi. Uneori, mi se pare că un soi de superficială, ubicuă, ireală "metropolă europeană" funcţionează ca un model al oraşului nou de la noi, uniformizînd culorile, iniţiativele, programele, stările de fapt şi stările de spirit: festivaluri ale berii cu orice preţ, expoziţii de maşini vechi pe terase de mall-uri, lansări de carte la "Humanitas"-ul urbei, tîrguri de carte cu acelaşi design pretutindeni, tarabe ale comerţului global deghizat în ethno-echitabil: anul trecut, înghesuită în praful oraşului vechi al Sighişoarei, la ceas de festival, între tarabe, mi se părea că mă aflu oriunde şi nicăieri în Europa, că tot ce se vinde am mai văzut de la Helsinki la Roma, că nici măcar Vlad Dracul de pe ceştile de cafea nu e un detaliu al locului... Nici nu mai aud măcar ce face Teatrul de la Piatra Neamţ (???), ştiu că tot mai multe orăşele din România profundă nu mai au librării deloc (într-o ţară în care comerţul online nu e neapărat o opţiune, pentru acea parte a populaţiei care ar cumpăra cărţi, să poată...), iar iniţiativele locale rămîn, adesea, prea locale, de nu de-a dreptul necunoscute. Mi s-a întîmplat să trec, repede şi în amiaza mare, în cîteva zile succesive ale primăverii acesteia, prin centrele şi gările unor oraşe precum Timişoara, Craiova, Bistriţa, Cluj: afişele care le împînzeau erau aceleaşi, doar data şi locul, completate cu markerul, se schimbaseră. Anunţau turneele aceloraşi, cîteva, spectacole de teatru şi concerte amestecate nefericit, topindu-se sub privirile mele obosite în marea de afişe publicitare la produsele comerţului global. Ca şi circarii altădată, "viaţa culturală" părea să vină şi să plece, să treacă prin oraş fără a se înrădăcina acolo. Exagerez, desigur. Există o viaţă culturală a provinciei româneşti (sau îmi place mie să cred asta?). Ceea ce o ameninţă este, în opinia mea, uniformizarea marketingului global, chiar acolo unde ceea ce se exploatează sînt resurse foarte specifice ale zonei. Prin ce se deosebeşte viaţa culturală a unor oraşe precum - aleg exemple mie cunoscute - Gherla, Năsăud, Cîmpeni-Alba, Satu Mare? Mi-ar fi foarte greu să răspund, mărturisesc, ceea ce nu înseamnă neapărat că ea nu există. Cum există? mi se pare o întrebare la fel de importantă. Ştiu - ca noi toţi - poveşti despre dascăli entuziaşti, directori de cămine culturale inspiraţi, scriitori retraşi în provincie pentru a-şi savura singurătatea şi publicul privilegiat. Pînă la urmă, probabil că omul sfinţeşte locul, după cum dispariţia omului aceluia poate antrena dispariţia obiceiurilor locului... În alte părţi, desigur, e altfel: minuscula staţiune balneară şi oraş industrial Baden (Argovia, în Elveţia), cea imortalizată de Herman Hesse, oferă un muzeu al vieţii cotidiene, o pinacotecă privată, un teatru şi un cazino, vreo patru librării - inclusiv de artă -, cluburi de lectură, asociaţii muzicale şi formaţii de amatori, unul din cele mai faimoase licee pentru studiul literaturii franceze din ţara cantoanelor... Da, am întîlnit lume venită cu trenul, preţ de două ore, pentru un concert la Baden. Recunosc, nu m-aş duce pînă la... Bistriţa pentru un concert formidabil. Problema - la noi - nu e distanţa pînă la Bistriţa, ci trenul (don’t you even think of trying the experience!). Dar asta e o altă dilemă, fireşte.

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

Ceremonia de semnare a tratatelor la Palazzo dei Conservatori, Colina Capitolină, Roma Foto Uniunea Europeana jpeg
9 Mai: 75 de ani de la Declarația Schuman – Rădăcinile Uniunii Europene și scopul tratatului fondator
Mai bine de jumătate dintre români știu că pe 9 mai este Ziua Europei, însă foarte puțini știu și care este semnificația istorică a acestei zile, potrivit unui studiu recent. În cele ce urmează trecem în revistă principalele aspecte care au dus la înființarea Uniunii Europene de astăzi.
Alergiile sezoniere Foto Yale Health jpg
Răceală vs. alergie: Diferențele-cheie care îți spun ce te-a lovit în plin sezon al polenului
Aflați cum să faceți diferența între răceală și alergii sezoniere! Descoperiți simptomele-cheie care vă ajută să identificați rapid ce vă afectează, în special în sezonul polenului.
pawel durakiewicz guinness jpg
A alergat 42 km desculț pe gheață!
Alergătorul polonez Pawel Durakiewicz (38 de ani) a reușit o performanță incredibilă, intrând în Cartea Recordurilor Guinness după ce a alergat un maraton complet desculț, pe gheață și zăpadă, în 4 ore, 57 de minute și 54 de secunde.
george simion foto facebook png
Cum pot influența alegerile din România politica europeană. Expert: „Va fi un bloc est-european constând în Ungaria, Slovacia și România”
Profesor de științe politice la Rutgers University-Newark și expert în spațiul ex-sovietic, Alexander J. Motyl consideră că o victorie a lui George Simion poate duce la reconfigurarea politicii europene. O abordare similară are și expertul în relații internaționale Laurențiu Pleșca.
duminica gelu jpg
Alegătorii tăcuți pot răsturna rezultatul. Cine sunt românii care ar putea decide soarta turului II al prezidențialelor
Scena politică românească e dominată de susținătorii vocali ai celor doi finaliști, aflați într-o confruntare deschisă. Sociologul Gelu Duminică avertizează însă că, deși pare că au confiscat discursul politic, nu aceștia vor decide alegerile.
fabrica dacia
Se mai produce ceva în România după 1990? Adevărul care nu le place unora, scos la iveală de un economist
Economistul Adrian Băzăvan reacționează la criticile suveraniștilor, care susțin că economia României nu mai produce nimic și că trăim exclusiv din importuri. În realitate, lucrurile nu stau chiar așa, susține Băzăvan, care vine cu date interesante în acest sens.
Patru zodii primesc un mesaj important de la Univers pe 8 martie, foto Shutterstock jpg
Zodia care va avea de înfruntat un obstacol, la finalul lunii mai. Ce trebuie să știe acest nativ
La finalul lunii mai, astrele pregătesc o perioadă intensă pentru nativii din zodia Taur. După un început de primăvară liniștit, cu multă energie pozitivă și oportunități, aceștia vor întâmpina un obstacol semnificativ care va pune la încercare răbdarea și reziliența lor.
nor tornada cluj jpg
Vremea e în mâinile noastre. Cum pot românii pasionați de fenomene meteo să sprijine cercetarea științifică
Pasionații de fenomene meteo extreme sunt încurajați să ajute comunitatea științifică. Specialiștii îi îndeamnă să filmeze tornade, efecte spectuloase ale grindinei, dar și alte fenomene interesante, pentru a fi apoi distribuite către organizații de profil și analizate.
papa leon profimedia jpg
Leon al XIV-lea, noul papa, deşi american, nu este un fan al preşedintelui SUA. „Trump a încurcat-o”
Cristian Bădiliţă, istoric al creştinismului timpuriu, spune că Papa Leon al XIV-lea, în ciuda faptului că este un american, nu este de acord cu politica MAGA a preşedintelui Donald Trump.