„Nu trebuie să facem mit naţional dintr-o oaie“

Publicat în Dilema Veche nr. 686 din 13-19 aprilie 2017
„Nu trebuie să facem mit naţional dintr o oaie“ jpeg

– ce spun studenţii despre Mioriţa

Atunci cînd mi s-a propus să scriu despre Miorița, mi-am adus aminte că undeva prin casă există răspunsurile la un chestionar dat în urmă cu ceva timp de soția mea unor studenți din anul III de la Litere. Studenţii au fost rugați să răspundă la două întrebări: „Care este relevanţa Mioriței astăzi?“ și „Ce reprezintă Miorița pentru tine?“ Pentru că reacția lor merită să fie cunoscută unui public mai larg decît cercul specialiștilor folcloriști și etnologi, mi-am propus să redau un colaj din aceste răspunsuri. Vă las acum să apreciați sinceritatea, prospețimea și diversitatea opiniilor.

● „De fiecare dată cînd se vorbeşte despre Mioriţa, îmi vine să întreb: iar?“

● „Cred că se întîmplă cu Mioriţa ceea ce se întîmplă cu Eminescu: unii îl adoră, îl transformă în idol, alţii se răzvrătesc, îl denigrează. Mioriţa este balada noastră populară, capodopera folclorului românesc, sau dimpotrivă, ce atîta Miorița, nu mai există sat!“

● „Sincer, pentru mine, Miorița nu reprezintă mare lucru. Încă din şcoala generală a fost prezentată pompos, în sensul de ridicată în slăvi: patriotism, neînfricata atitudine în faţa morţii şi individul este extins la întregul popor.“

● „Pentru mine, Mioriţa este o baladă pe care am studiat-o în liceu şi în primul an de facultate. Apoi am uitat-o. M-a impresionat atunci, de fapt în clasele mici. Apoi prea m-au bătut la cap profesorii de liceu; în facultate m-am întîlnit cu o interpretare nouă, dar am uitat-o. Acum sînt fascinată de marile opere din literatura universală. M-am întrebat ce înseamnă pentru mine Mioriţa. Eu nu aş avea niciodată atitudinea ciobanului, poate pentru că nu sînt în întregime româncă.“

● „În facultate, Miorița mi-a provocat revelații. Ar trebui predată la liceu dintr un cu totul alt punct de vedere.“

● „Pentru mine, balada Mioriţa este o baladă exemplară, dar care nu-mi mai stîr­neşte interesul, probabil pentru că am studiat-o la şcoală, chiar la facultate, prea mult.“

●„Mioriţa înseamnă pentru mine în primul rînd o lungă şi banală poveste, tălmăcită şi interpretată prost de toţi aşa zişii cunoscători în gimnaziu şi liceu, cu efect de psihoză asupra multora, inclusiv a mea.“

●„Mioriţa este resimțită în cea mai mare măsură ca întruchiparea evidentă a unui patriotism desuet, patetic, circumstanţial, golit de semnficaţii. Acest lucru este evident la politicieni şi în şcoală. În afară de cîţiva mohicani universitari, problematica mitului a rămas ascunsă. Pentru mine, Mioriţa este şi rămîne un text.“

●„Mioriţa a devenit un concept desuet, aproape penibil de discutat într-o oră de seminar. Pentru mine, Mioriţa este puterea de a toci aberaţiile altora.“

● „Cred că dacă cineva ar face un test asociativ şi ar întreba ce cuvinte îţi vin în minte cînd spui Mioriţa, un procent necrezut de mare din răspunsuri ar fi Eminescu. Care este mecanismul asocierii celor două cuvinte? Sînt simboluri naţionale aşezate pe socluri la care românii să se închine. Ce extraordinar este neamul acesta care a putut da un astfel de geniu precum Eminescu şi cum altfel ar fi putut să apară el decît din genialitatea neamului său, autor colectiv al unei balade geniale, precum Miorița! Relevanţa Mioriței, astăzi: nici una! Nu am avut şansa ca atunci cînd balada mi-a fost băgată pe gît să am un profesor de română care să mă facă să înţeleg în ce stă frumuseţea baladei. Acum e prea tîrziu, iar mintea nu poate comanda afectelor.“

● „Azi cred că nimeni nu mai este interesat de acest subiect. Pentru că e studiată în şcoală la o vîrstă la care copilul nu înțelege prea bine subiectul şi este categorisită drept o capodoperă fără a fi cu adevărat explicată, Miorița devine un subiect neinteresant. Aş vrea să cred că pentru mine reprezintă mult, dar intervine acea plictiseală cu care nu pot să lupt.“

● „Cred că se întîmplă cu Miorița ce se întîmplă cu Eminescu. Prea mult, de prea multe ori.“

● „Azi, Miorița face parte din acelaşi cult național clişeizat ca şi poezia lui Eminescu. O percepere sinceră şi personală a Mioriței este imposibilă datorită gradului mare de pervertire a acestei balade. Imaginea noastră asupra Mioriței este coruptă încă din şcoala generală, cînd sîntem obligați să învățăm aberante păreri despre ea. Pentru mine, Miorița nu înseamnă nimic. Nu sînt de acord cu cultul naționalist impus prin această baladă şi refuz aderarea la vulgarele interpretări ale acesteia.“

● „Miorița este redusă azi la conflictul dintre ciobani, la intriga sa. Aşa se explică sintagme de tipul: conflict mioritic. Spiritul pragmatic al actualității face ca Miorița să nu mai aibă public potrivit. Pentru mine, Miorița este o baladă exemplară, dar doar atît. Nu mi se pare a fi un mit fundamental al poporului român, aşa cum o considera Călinescu. Dincolo de metafizica baladei trebuie să nu ignorăm că totul porneşte de la o intrigă sîngeroasă, de la o crimă. Cum ar citi francezii acest mit care ne reprezintă? În mod sigur nu ar perora despre atitudinea păstorului în fața morții.“

● „Nu trebuie să facem un mit național dintr-o oaie.“

● „Deja s-a ajuns la saturație cu această Miorița. Mă plictiseşte, poate şi pentru că am fost forțată să o învăţ. Acum, că am trecut de această fază, nu mă mai interesează.“

● „Pentru mine nu înseamnă decît o poveste frumoasă, ireală. Nu doar pentru că ciobănaşul vorbeşte cu mioara lui, ci şi pentru că nu am cunoscut şi nu am crescut într-un spațiu mioritic. Trăind în mediul urban, eu nu pot înțelege decît că cei doi ciobani au pus la cale uciderea celui de-al treilea, pentru averea lui. Nu înțeleg dragostea lui pentru o oaie. Eu, dacă aş fi avut una, aş fi vîndut-o şi mi-aş fi cumpărat o excursie în Spania. Iar pe cîinii ăia de stînă, pe care mi-i închipui murdari şi cu purici, nu i-aş fi ținut lîngă mine nici plătită, d-apăi să le duc dorul! Şi să cînt la fluier nu profesional, ci aşa, cum am învăţat, după ureche, nu cred că ar fi avut vreun haz, m-aş fi plictisit. Pe ciobănaşul mioritic eu nu îl înțeleg.“

● „Mie, rezolvarea conflictului prin acceptarea morții mi se pare stupidă, iar posibila perpetuare a unei mentalități de tip resemnare în faţa greutăţilor, inacceptabilă.“

● „Mioriţa este filozofia populară despre moarte.“

● „La început m-au atras versurile, apoi, cu ajutorul profesorilor, am început să trec de suprafaţă. Pentru mine, Mioriţa este un mod de viaţă. Nu mă refer la faptul că merg cu oile la păscut, ci la faptul că sînt conştientă că voi muri şi voi ajunge în lumea de dincolo, sper doar că în cea bună. Ca şi ciobanul din Mioriţa, nu îmi pot închipui nimicul şi cred într-o altă viaţă, în trecerea unui alt prag prin moarte.“

● „Atitudinea esenţială pe care ne-o propune Mioriţa este aceea de a întîmpina moartea fără groază. Astăzi nu mai sîntem capabili să ne ordonăm viaţa după un sistem de valori etice, morale, religioase. De fapt, nu mai ştim ce este valoarea. Fiind astfel goliţi de orice conţinut, este firesc ca oamenii de azi să fie speriaţi de moarte, să nu o mai accepte cu uşurinţă, pentru că nu ştiu ce-i poate aştepta dincolo. Vezi cu ce disperare se încearcă astăzi prelungirea vieţii: regim vegetarian, posibilitatea unor conservări artificiale, eventual clonări. Mioriţa cred că este punctul meu de sprijin în faţa morţii.“

● „Miorița înseamnă fatalismul românesc. A fi mioritic înseamnă a fi loser.“

● „În măsura în care intriga, aşa-zis polițistă, îl mai interesează pe omul modern (vai, cît de limitată şi simplistă), omorul şi conflictul sînt înţelese ad litteram. Balada este privită ca o fantasmagorie tribulatorie despre o crimă şi nu despre moarte ca idee. Din nefericire, Mioriţa nu reuşeşte să învingă paginile din manualul şcolar, din mai multe motive: contextul cultural este altul, orizontul mentalului este şi el diferit, mediul rural este desacralizat, despiritualizat, iar cititorul modern citeşte numai cu grile, cu chei şi nu cu sufletul ori cu înnăscuta capacitate de a fabula, de a proiecta idei. Pentru mine, Mioriţa este o poveste frumoasă despre moarte şi un depozit de motive literare şi nu numai.“

●„Miorița reprezintă unul dintre puţinele lucruri proprii numai românilor, alături de ţuică, dor, bani puțini.“

● „Nihilismul ciobanului, fatalismul lui nu sînt caracteristice poporului român.“

● „Străinii ne-ar întreba: cum vă reprezentați voi ca popor din punct de vedere cultural printr-o creație care scoate la iveală o crimă?“

● „Din păcate, Mioriţa se pierde, se uită în ultimul timp, asta pentru că au venit americanii să ne scoată din impasuri obşteşti. Mai trist este că ea poate deveni o ruşine sau o jenă, o haină veche ponosită care trebuie aruncată, deşi aparţinea bunicului şi o îmbrăca în zilele cînd mergea la biserică sau la sărbători…“

● „Azi, Mioriţa nu mai reprezintă decît cîteva pagini dintr-o carte, cîteva ore de studiu din programa şcolară, un potenţial subiect de examen sau teză şi un aşa zis simbol de care se leagă anumiţi indivizi pentru a-şi dovedi cultura sau obîrşia. Mioriţa înseamnă o invenţie, o creaţie în mare proporţie falsă, care încearcă să construiască în imagini idealiste o realitate sau să prezinte conflicte existente în umbra unor false mituri, unor false sentimente şi a unor cuvinte impresionante.“

● „Departe de a mai fi înţeleasă ca o reflectare a sentimentului seninătăţii înaintea morţii (atenţie, nu pasivitate!), Mioriţa a căzut în dizgraţie. Poate că dîndu-i foarte mult, i-am luat inconştient şi mai mult. Pentru mine, Mioriţa reprezintă sentimentul rezistenţei mele. Dispariţia ei mi ar afecta identitatea şi apartenenţa. Deja mi le simt clătinate şi, sincer să fiu, nu prea am cu ce să le înlocuiesc, deşi am încercat multe gesturi ale substituirii. Niciodată nu am înţeles în totalitate Mioriţa şi m-am chinuit mult, mărturisesc cu sinceritate. Poate că în acest mod am înţeles că nu pot să mă înţeleg nici pe mine în întregime.“ 

Alexandru Ofrim este conferenţiar univ. dr., predă cursuri de istorie culturală la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti.

Foto: flickr

index jpeg 2 webp
Pantofii lui Van Gogh
Este înțelegerea pașnică, în febrila încrîncenare de a nu mai vrea să înțelegi nimic.
p 10 jpg
Boema ca o operă
În opera lui Puccini, marile încercări ale vieții (iubirea și moartea, boala, prietenia) sînt livrate în forma lor epurată, căci personajele le trăiesc boem.
p 11 desen de J  J  Grandville jpg
Paris, ultimii boemi
Cum recunoști azi un boem, la Paris?
image png
În stație la Boema
Pentru Ozun, „stația” boemei trece, așadar, fără să lase urme nici măcar în amintire.
image png
Îndreptar boem
Să reținem amprenta lăsată de acești grozavi pictori asupra istoriei artei, asupra dumneavoastră, asupra mea.
p 13 jpg
Trei roluri ale boemei în cultura română
Fără îndoială, boema e una dintre puterile literaturii și artei asupra societății.
p 14 jpg
Boemul, un desuet?
De aceea, viața boemă a fost și fericit asociată cu aristocrația interioară și eleganța profunzimii.
Comunismul se aplică din nou jpeg
Începe vara
Tranziția pe care o aduce toamna poate fi de multe ori delicată, ca o dulce amînare.
11642099644 1a9d5559e6 o jpg
A treia fiică a anului
Toamna întind mîna după paharul de vin și fotografii vechi, mă duc la tîrgul de cărți, ascult teatru radiofonic.
Chisinau Center4 jpg
Toamna-Toamnelor
Pentru mine, Chişinăul devenise, încet, un oraș galben, despre care îmi plăcea să spun că găzduiește Toamna-Toamnelor.
p 11 sus Sonata de toamna jpg
Lasă-mi toamna
În „Sonata de toamnă” (1978), Ingmar Bergman dedică acest anotimp transpunerii unei întîlniri dintre o mamă și o fiică înstrăinate.
31524231041 19fca33e3b o jpg
Viața începe cînd cade prima frunză
Și-acum, la 33 de ani, îmi cumpăr haine noi odată cu fiecare început de toamnă, de parcă m-aș pregăti iar pentru școală.
p 12 sus WC jpg
Delta
Septembrie era pentru noi și luna marii traversări a lacului Razelm.
51604890122 85f6db3777 k jpg
Toamna vrajbei noastre
„Nu «Rarul umple carul», ci «Desul umple carul»!“
3035384225 17c8a2043e k jpg
Toamna între maşini paralele
Ne mai amintim cum arăta o toamnă în București în urmă cu 17 ani?
p 14 WC jpg
p 23 WC jpg
Make tea, not war
Ori de cîte ori englezii nu se simt în largul lor într-o situație (adică aproape tot timpul), pun de ceai.
image png
SF-ul din viețile noastre
Dosarul de acum e o revizitare a unor epoci dispărute.
p 10 la Babeti WC jpg
Cine te face voinic?
Iar azi – numai săpunuri bio, zero clăbuc, sau geluri antibacteriene, zero miros.
image png
Sînt atît de bătrîn, că
Sînt atît de bătrîn, că în copilăria mea dudele se mîncau de pe jos, din praf.
image png
În tranziţie
O zi şi o noapte a durat, cred, aşteptarea pe trotuarul primului McDonald’s, pentru un burger gratuit.
p 11 la Rugina jpg
Avem casete cu „Casablanca“
Fell in love with you watching Casablanca.
p 12 la Mihalache jpg
Unde ești?
„Și după aia pot să plec?” „În nici un caz!” „Nu mai înțeleg nimic!”, se bosumflă. Nu știu dacă e ceva de înțeles, m-am gîndit, dar nu i-am mai spus.
image png
Cu o bursă de studii la Berlin
Mă întreb cum s-ar mai putea realiza astăzi experiența unei călătorii în care totul nu e planificat dinainte pe Internet

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.