„Nu trebuie să facem mit naţional dintr-o oaie“

Publicat în Dilema Veche nr. 686 din 13-19 aprilie 2017
„Nu trebuie să facem mit naţional dintr o oaie“ jpeg

– ce spun studenţii despre Mioriţa

Atunci cînd mi s-a propus să scriu despre Miorița, mi-am adus aminte că undeva prin casă există răspunsurile la un chestionar dat în urmă cu ceva timp de soția mea unor studenți din anul III de la Litere. Studenţii au fost rugați să răspundă la două întrebări: „Care este relevanţa Mioriței astăzi?“ și „Ce reprezintă Miorița pentru tine?“ Pentru că reacția lor merită să fie cunoscută unui public mai larg decît cercul specialiștilor folcloriști și etnologi, mi-am propus să redau un colaj din aceste răspunsuri. Vă las acum să apreciați sinceritatea, prospețimea și diversitatea opiniilor.

● „De fiecare dată cînd se vorbeşte despre Mioriţa, îmi vine să întreb: iar?“

● „Cred că se întîmplă cu Mioriţa ceea ce se întîmplă cu Eminescu: unii îl adoră, îl transformă în idol, alţii se răzvrătesc, îl denigrează. Mioriţa este balada noastră populară, capodopera folclorului românesc, sau dimpotrivă, ce atîta Miorița, nu mai există sat!“

● „Sincer, pentru mine, Miorița nu reprezintă mare lucru. Încă din şcoala generală a fost prezentată pompos, în sensul de ridicată în slăvi: patriotism, neînfricata atitudine în faţa morţii şi individul este extins la întregul popor.“

● „Pentru mine, Mioriţa este o baladă pe care am studiat-o în liceu şi în primul an de facultate. Apoi am uitat-o. M-a impresionat atunci, de fapt în clasele mici. Apoi prea m-au bătut la cap profesorii de liceu; în facultate m-am întîlnit cu o interpretare nouă, dar am uitat-o. Acum sînt fascinată de marile opere din literatura universală. M-am întrebat ce înseamnă pentru mine Mioriţa. Eu nu aş avea niciodată atitudinea ciobanului, poate pentru că nu sînt în întregime româncă.“

● „În facultate, Miorița mi-a provocat revelații. Ar trebui predată la liceu dintr un cu totul alt punct de vedere.“

● „Pentru mine, balada Mioriţa este o baladă exemplară, dar care nu-mi mai stîr­neşte interesul, probabil pentru că am studiat-o la şcoală, chiar la facultate, prea mult.“

●„Mioriţa înseamnă pentru mine în primul rînd o lungă şi banală poveste, tălmăcită şi interpretată prost de toţi aşa zişii cunoscători în gimnaziu şi liceu, cu efect de psihoză asupra multora, inclusiv a mea.“

●„Mioriţa este resimțită în cea mai mare măsură ca întruchiparea evidentă a unui patriotism desuet, patetic, circumstanţial, golit de semnficaţii. Acest lucru este evident la politicieni şi în şcoală. În afară de cîţiva mohicani universitari, problematica mitului a rămas ascunsă. Pentru mine, Mioriţa este şi rămîne un text.“

●„Mioriţa a devenit un concept desuet, aproape penibil de discutat într-o oră de seminar. Pentru mine, Mioriţa este puterea de a toci aberaţiile altora.“

● „Cred că dacă cineva ar face un test asociativ şi ar întreba ce cuvinte îţi vin în minte cînd spui Mioriţa, un procent necrezut de mare din răspunsuri ar fi Eminescu. Care este mecanismul asocierii celor două cuvinte? Sînt simboluri naţionale aşezate pe socluri la care românii să se închine. Ce extraordinar este neamul acesta care a putut da un astfel de geniu precum Eminescu şi cum altfel ar fi putut să apară el decît din genialitatea neamului său, autor colectiv al unei balade geniale, precum Miorița! Relevanţa Mioriței, astăzi: nici una! Nu am avut şansa ca atunci cînd balada mi-a fost băgată pe gît să am un profesor de română care să mă facă să înţeleg în ce stă frumuseţea baladei. Acum e prea tîrziu, iar mintea nu poate comanda afectelor.“

● „Azi cred că nimeni nu mai este interesat de acest subiect. Pentru că e studiată în şcoală la o vîrstă la care copilul nu înțelege prea bine subiectul şi este categorisită drept o capodoperă fără a fi cu adevărat explicată, Miorița devine un subiect neinteresant. Aş vrea să cred că pentru mine reprezintă mult, dar intervine acea plictiseală cu care nu pot să lupt.“

● „Cred că se întîmplă cu Miorița ce se întîmplă cu Eminescu. Prea mult, de prea multe ori.“

● „Azi, Miorița face parte din acelaşi cult național clişeizat ca şi poezia lui Eminescu. O percepere sinceră şi personală a Mioriței este imposibilă datorită gradului mare de pervertire a acestei balade. Imaginea noastră asupra Mioriței este coruptă încă din şcoala generală, cînd sîntem obligați să învățăm aberante păreri despre ea. Pentru mine, Miorița nu înseamnă nimic. Nu sînt de acord cu cultul naționalist impus prin această baladă şi refuz aderarea la vulgarele interpretări ale acesteia.“

● „Miorița este redusă azi la conflictul dintre ciobani, la intriga sa. Aşa se explică sintagme de tipul: conflict mioritic. Spiritul pragmatic al actualității face ca Miorița să nu mai aibă public potrivit. Pentru mine, Miorița este o baladă exemplară, dar doar atît. Nu mi se pare a fi un mit fundamental al poporului român, aşa cum o considera Călinescu. Dincolo de metafizica baladei trebuie să nu ignorăm că totul porneşte de la o intrigă sîngeroasă, de la o crimă. Cum ar citi francezii acest mit care ne reprezintă? În mod sigur nu ar perora despre atitudinea păstorului în fața morții.“

● „Nu trebuie să facem un mit național dintr-o oaie.“

● „Deja s-a ajuns la saturație cu această Miorița. Mă plictiseşte, poate şi pentru că am fost forțată să o învăţ. Acum, că am trecut de această fază, nu mă mai interesează.“

● „Pentru mine nu înseamnă decît o poveste frumoasă, ireală. Nu doar pentru că ciobănaşul vorbeşte cu mioara lui, ci şi pentru că nu am cunoscut şi nu am crescut într-un spațiu mioritic. Trăind în mediul urban, eu nu pot înțelege decît că cei doi ciobani au pus la cale uciderea celui de-al treilea, pentru averea lui. Nu înțeleg dragostea lui pentru o oaie. Eu, dacă aş fi avut una, aş fi vîndut-o şi mi-aş fi cumpărat o excursie în Spania. Iar pe cîinii ăia de stînă, pe care mi-i închipui murdari şi cu purici, nu i-aş fi ținut lîngă mine nici plătită, d-apăi să le duc dorul! Şi să cînt la fluier nu profesional, ci aşa, cum am învăţat, după ureche, nu cred că ar fi avut vreun haz, m-aş fi plictisit. Pe ciobănaşul mioritic eu nu îl înțeleg.“

● „Mie, rezolvarea conflictului prin acceptarea morții mi se pare stupidă, iar posibila perpetuare a unei mentalități de tip resemnare în faţa greutăţilor, inacceptabilă.“

● „Mioriţa este filozofia populară despre moarte.“

● „La început m-au atras versurile, apoi, cu ajutorul profesorilor, am început să trec de suprafaţă. Pentru mine, Mioriţa este un mod de viaţă. Nu mă refer la faptul că merg cu oile la păscut, ci la faptul că sînt conştientă că voi muri şi voi ajunge în lumea de dincolo, sper doar că în cea bună. Ca şi ciobanul din Mioriţa, nu îmi pot închipui nimicul şi cred într-o altă viaţă, în trecerea unui alt prag prin moarte.“

● „Atitudinea esenţială pe care ne-o propune Mioriţa este aceea de a întîmpina moartea fără groază. Astăzi nu mai sîntem capabili să ne ordonăm viaţa după un sistem de valori etice, morale, religioase. De fapt, nu mai ştim ce este valoarea. Fiind astfel goliţi de orice conţinut, este firesc ca oamenii de azi să fie speriaţi de moarte, să nu o mai accepte cu uşurinţă, pentru că nu ştiu ce-i poate aştepta dincolo. Vezi cu ce disperare se încearcă astăzi prelungirea vieţii: regim vegetarian, posibilitatea unor conservări artificiale, eventual clonări. Mioriţa cred că este punctul meu de sprijin în faţa morţii.“

● „Miorița înseamnă fatalismul românesc. A fi mioritic înseamnă a fi loser.“

● „În măsura în care intriga, aşa-zis polițistă, îl mai interesează pe omul modern (vai, cît de limitată şi simplistă), omorul şi conflictul sînt înţelese ad litteram. Balada este privită ca o fantasmagorie tribulatorie despre o crimă şi nu despre moarte ca idee. Din nefericire, Mioriţa nu reuşeşte să învingă paginile din manualul şcolar, din mai multe motive: contextul cultural este altul, orizontul mentalului este şi el diferit, mediul rural este desacralizat, despiritualizat, iar cititorul modern citeşte numai cu grile, cu chei şi nu cu sufletul ori cu înnăscuta capacitate de a fabula, de a proiecta idei. Pentru mine, Mioriţa este o poveste frumoasă despre moarte şi un depozit de motive literare şi nu numai.“

●„Miorița reprezintă unul dintre puţinele lucruri proprii numai românilor, alături de ţuică, dor, bani puțini.“

● „Nihilismul ciobanului, fatalismul lui nu sînt caracteristice poporului român.“

● „Străinii ne-ar întreba: cum vă reprezentați voi ca popor din punct de vedere cultural printr-o creație care scoate la iveală o crimă?“

● „Din păcate, Mioriţa se pierde, se uită în ultimul timp, asta pentru că au venit americanii să ne scoată din impasuri obşteşti. Mai trist este că ea poate deveni o ruşine sau o jenă, o haină veche ponosită care trebuie aruncată, deşi aparţinea bunicului şi o îmbrăca în zilele cînd mergea la biserică sau la sărbători…“

● „Azi, Mioriţa nu mai reprezintă decît cîteva pagini dintr-o carte, cîteva ore de studiu din programa şcolară, un potenţial subiect de examen sau teză şi un aşa zis simbol de care se leagă anumiţi indivizi pentru a-şi dovedi cultura sau obîrşia. Mioriţa înseamnă o invenţie, o creaţie în mare proporţie falsă, care încearcă să construiască în imagini idealiste o realitate sau să prezinte conflicte existente în umbra unor false mituri, unor false sentimente şi a unor cuvinte impresionante.“

● „Departe de a mai fi înţeleasă ca o reflectare a sentimentului seninătăţii înaintea morţii (atenţie, nu pasivitate!), Mioriţa a căzut în dizgraţie. Poate că dîndu-i foarte mult, i-am luat inconştient şi mai mult. Pentru mine, Mioriţa reprezintă sentimentul rezistenţei mele. Dispariţia ei mi ar afecta identitatea şi apartenenţa. Deja mi le simt clătinate şi, sincer să fiu, nu prea am cu ce să le înlocuiesc, deşi am încercat multe gesturi ale substituirii. Niciodată nu am înţeles în totalitate Mioriţa şi m-am chinuit mult, mărturisesc cu sinceritate. Poate că în acest mod am înţeles că nu pot să mă înţeleg nici pe mine în întregime.“ 

Alexandru Ofrim este conferenţiar univ. dr., predă cursuri de istorie culturală la Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti.

Foto: flickr

image png
„O vîscozitate, sau altceva analog”
Înlocuirea unei piese de schimb presupune îndeobște oprirea mașinăriei, „scoaterea din priză” a ansamblului care trebuie reparat.
p 10 jpg
Grefe, transplant, înlocuiri de organe
Dimineața, doctorii își pun repede la loc „piesele” și pleacă la drum.
p 11 jpg
Despre viața eternă. Un creier în borcan
ă mă salvez în cer? Păi, ce discutăm noi aici, domnule, neuroștiințe, filosofie, transumanism sau teologie? În halul ăsta am ajuns? Doamne ferește!
p 12 jpg
Făpturi de unică folosință
Dar pentru a fi, realmente, mai buni, trebuie să găsim ieșirea din labirint.
image png
Poema centralei
Am găsit-o aici, montată de fostul proprietar, și va împlini în curînd 22 de ani.
p 13 jos  la Prisecaru jpg
Piese de schimb
Sperăm ca prin aceste considerații elementare să vă fi trezit dorința de a afla mai multe aspecte legate de acest capitol și curiozitatea de a urmări mai îndeaproape subiectul.
p 14 jpg
(Sub)ansambluri cognitive
Omul nu mai este, poate, măsura tuturor lucrurilor.
p 16 foto C  Mierlescu credit MNLR jpg
Cu ură și abjecție
Mă amuz și eu, dar constatativ, de un alt episod, grăitor, zic eu, cît zece.
image png
Groapa, cazul și centenarul
Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993) este, probabil, cel mai detestabil și mai controversat scriitor român din postbelicul literar românesc.
p 10 adevarul ro jpg
Dilemele decadenței
Există aici, poate, o secretă soteriologie la confiniile cu sensibilitatea decadentă, și anume credința că printr-o înălțare estetică deasupra oricărei etici contingente.
p 11 WC jpg
„Biografia detestabilă” și „opera admirabilă”
Groapa, cîteva nuvele din Oaie și ai săi ori Prînzul de duminică, parabolele decadente Princepele și Săptămîna nebunilor sînt titluri de neocolit.
p 12 Pe stadionul Dinamo, 1969 jpg
Montaje despre un mare prozator
Din dorința de a da autenticitate însemnării, autorul s-a slujit și de propria biografie. Cititorul va fi înțeles astfel semnificația primului montaj.
p 13 Eugen Barbu, Marcela Rusu, Aurel Baranga foto Ion Cucu credit MNLR jpg
Ce trebuie să faci ca să nu mai fii citit
Nu cred că Barbu e un scriitor mare, dar Groapa rămîne un roman bun (preferata mea e scena nunții) și pînă și-n Principele sînt pagini de foarte bună literatură.
p 14 credit MNLR jpg
Cele trei „Grații” ale „Împăratului Mahalalei”
Se pune, astfel, întrebarea ce ratează și unde ratează acest scriitor: fie în proasta dozare a elementului senzațional, fie în inabila folosire a șablonului ideologic.
image png
Dalí la București
Dalí vorbește românilor pe limba lor, spunîndu‑le, totuși, o poveste pe care nu o pot auzi de la nici un alt artist.
p 11 credit ARCUB jpg
Space venus Museum jpg
Declarația de independență a imaginației
și drepturile omului la propria sa nebunie
În coșmarul unei Venus americane, din beznă apare (ticsit de umbrele uscate) vestitul taxi al lui Cristofor Columb.
p 12 credit ARCUB jpg
Gala
Numai Gala și Dalí sînt deghizați într‑o mitologie deja indestructibilă.
Charme Pendentif Avide Dollars jpg
Suprarealismul sînt eu! Avida Dollars
Materia nu poate fi spiritualizată decît dacă o torni în aur.
047 jpg
Viziunea suprarealistă a lumii
Ne aflăm pe versantul opus lucidității gîndului. Intrăm în ținutul somnului, al tainei, adică în zona de umbră a vieții.
p 14 credit ARCUB jpg
Dalí în România?
Dacă ar fi să căutăm influența lui Dalí în arta românească, este necesar ca mai întîi să înțelegem cine și ce a fost Salvador Dalí.
image png
Mințile înfierbîntate
Cu alte cuvinte, cum diferă noile forme de fanatism de cele din trecut?
p 10 adevarul ro jpg
Dragă Domnule Cioran,
Pe vremuri, m-ați fi vrut arestat; acum, trebuie să-mi acceptați o „distanță ironică de destinul nostru”. Vai, lumea merge înainte cu „semi-idealuri”!
p 11 jpg

Parteneri

carti distruse ucraina jpg
Atacurile rusești au distrus 12 milioane de cărți în Ucraina, chiar înainte de începerea școlii. „Este ca și cum ne-am pierde inimile”
Tipografiile, editurile și piețele de carte din Ucraina au devenit ținte ale atacurilor rusești. În ultimele săptămâni, peste 35 de facilități din industria editorială au fost lovite, iar aproximativ 12 milioane de cărți au fost distruse sau deteriorate.
Andreea Popescu jpg
Ce greșeală a făcut Andreea Popescu în căsnicia cu Rareș Cojoc: „Regret și mi-am cerut iertare”
Andreea Popescu a făcut mărturisiri copleșitoare în cadrul rubricii „Sosurile Picante”, moderată de Cătălin Măruță. Întrebată despre cea mai mare greșeală comisă în timpul căsniciei, fosta dansatoare a recunoscut cu cu sinceritate și regret că i-a provocat suferință fostului soț.
Harry și Meghan, profimedia 1100544965 jpg
În America, aveau doar „prieteni” din interes. Vor reuși Prințul Harry și Meghan Markle să-i recucerească pe englezi?
Întoarcerea Ducilor de Sussex în Marea Britanie este pe cât de surprinzătoare, pe atât de controversată. Reputația lor proastă îi va însoți și în țara natală a Prințului?
Novak Djokovic (EPA) jpg
Djoković, la pământ: „out” la US Open, pentru prima dată în ultimii 20 de ani
Fostul lider din tenisul mondial masculin a trecut prin clipe grele.
Ilie Bolojan Gov jpg
„De la 19 spitale am ajuns să finalizăm 8”. Bolojan spune că doar jumătate din banii pentru sănătate alocați prin PNRR au fost cheltuiți în sistem
Premierul demis Ilie Bolojan afirmă că bugetul PNRR pentru zona de sănătate a fost la început de peste două miliarde de euro, dar prin reduceri succesive s-a ajuns la puţin peste un miliard de euro.
accident Slatina foto martor ocular
Accident cumplit în Slatina, provocat de un șofer de 17 ani fără permis. Un adolescent de 14 ani şi un tânăr de 20 de ani au fost răniți
Un adolescent de 17 ani a murit, duminică noaptea, după ce mașina pe care o conducea a ieșit de pe partea carosabilă și s-a izbit de un stâlp, în Slatina.
banda politie foto
Crimă urmată de sinucidere în Neamţ. Un subofiţer ISU și-a ucis iubita de 22 de ani, apoi s-a spânzurat. Ce au surprins camerele de supraveghere
O tânără de 22 de ani a fost ucisă duminică seara, într-o localitate din Neamţ. Criminalul, chiar iubitul său, un subofițer pompier în vârstă de 24 de ani, şi-a luat şi el viaţa la scurt timp.
inca un apartament scos ieftin la vanzare de anaf doua camere sub 16 000 de euro 5441493 jpg
Apartament de 2 camere, sub 16.000 de euro. Unde îl vinde ANAF?
O locuință cu două camere din Costești, județul Argeș, poate fi cumpărată la un preț de pornire de 82.500 de lei, echivalentul a aproximativ 15.700 de euro. Apartamentul este scos la licitație de ANAF, iar procedura se desfășoară până pe 6 septembrie 2026.
colaj jpeg
Ce părere are Djokovic despre revenirea Serenei Williams pe terenul de tenis, la 44 de ani: „Este remarcabil”
În cadrul unui interviu acordat revistei People despre documentarul său de pe Prime Video, intitulat „Novak Djokovic: The Wolf in Winter”, legenda tenisului, în vârstă de 39 de ani, a lăudat revenirea în tenis a unei alte mari jucătoare din toate timpurile, la vârsta de 44 de ani.