„Nu ne mai facem bine”

Publicat în Dilema Veche nr. 964 din 29 septembrie – 5 octombrie 2022
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg

Am prieteni, români stabiliți de multă vreme în străinătate, cu care mă întîlnesc invariabil la fiecare vizită a lor în țară. Unii dintre ei au anumite nostalgii – vor să mănînce mici în Obor sau papanași la restaurantul „Robinson” din Predeal. Alții vor să revadă anumite locuri din copilărie. Însă, dincolo de astfel de preferințe personale, cei mai mulți manifestă o curiozitate vie față de țara din care au plecat și în care se reîntorc pentru perioade scurte de timp, de cele mai multe ori ca turiști. Și eu am propria mea curiozitate, așa că încerc să aflu ce s-a schimbat aici, din perspectiva lor, este una dintre principalele teme de discuție. Trăind aici tot timpul, nu ne mai dăm seama dacă într-adevăr România se dezvoltă, progresează, avem tendința să vedem lucrurile în negru și să ne pierdem în detalii – importante, de altfel –, precum gunoaie, borduri puse prost sau piste de biciclete inexistente. România cea de zi cu zi nu poate să ne ofere și o privire de ansamblu, detașată, pe care cel care vine „din afară” o poate avea. Ce s-a schimbat, de fapt? Sau, mai degrabă, cît de mult s-a schimbat țara noastră? „Străinul”, român la rîndul lui, dar locuitor al unei alte țări – de regulă, una occidentală –, vede altfel, iar primele impresii sînt de obicei unele pozitive. Prietenii mei aflați în vizită îmi spun că Bucureștiul arată bine, mai ales în zona centrală, că au descoperit multe restaurante cochete unde se mănîncă excelent, la prețuri rezonabile, că viața noastră culturală e efervescentă. Îmi spun că s-au plimbat prin țară, unde au descoperit drumuri din ce în ce mai bune, că au fost entuziasmați de orașe din Ardeal precum Oradea sau Cluj, că le-a fost dor de satele românești, iar acolo au găsit pensiuni unde s-au simțit ca la mama acasă. Îmi spun că și mentalitatea oamenilor nu mai e chiar aceeași, că au întîlnit mulți tineri școliți prin Vest, cu inițiativă, că au cunoscut primari care chiar mai fac cîte ceva pentru urbea lor. În concluzie, ar trebui să fim mulțumiți, România s-a schimbat mult în bine. Totuși, de cele mai multe ori, entuziasmul lor dispare atunci cînd trebuie să rezolve o problemă administrativă – să-și schimbe buletinul, să rezolve treburi legate de o moștenire, să întocmească acte în vederea vînzării unei proprietăți etc. În momentul cînd sînt nevoiți să ia din nou contact cu statul român, cu funcționărimea, cu birocrația românească, în momentul în care se văd în situația de a da șpagă pentru o rezolva o problemă, ajung dezamăgiți la concluzia că, de fapt, nu s-a schimbat nimic (și că bine au făcut că au plecat din țară). Și sînt mulți care mai iau și țepe, cu diferite ocazii, cum ar fi închirierea unei mașini, reparații de mîntuială ale meseriașilor români etc. Și aceștia se întorc în țările lor de adopție cu convingerea că schimbările sînt doar de suprafață. Mai există o categorie de români plecați care nu vin în vizită cu anii și singura lor legătură cu țara rămîn Internetul și rețelele de socializare. Pentru ei, România e cea din bula lor de pe Facebook, Internetul reprezentînd, de fapt, un lung cordon ombilical pe care nu au de gînd să-l rupă niciodată. De obicei, acești oameni au o imagine profund deformată despre țara pe care au părăsit-o și din care nu mai înțeleg, de fapt, nimic, însă vor să arate că încă le pasă. Au atitudini superioare și dau sfaturi, folosind deja clișeul „nu ne mai facem bine”. De multe ori mă întreb: care „noi”? Și care sînt, de fapt, diferențele de perspectivă dintre „noi” și „ei”, dintre cei plecați și cei rămași? A cui este perspectiva corectă, reală asupra României de azi? 

Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Dar dacă ești tînăr, sărac și bolnav?
Salvează tinerețea – vîrsta la care se spune că poți orice – chiar orice nenoroc sau chiar orice nefericire?
p 10 jpg
Povara tinereții
Copilăria se încheie, adesea, abrupt, după o vacanță de vară – tinerețea se consumă lent, se îngemănează cu bătrînețea firesc, insesizabil.
16781709398 92dac8f6bb c jpg
Primăvară în decembrie
„Femeile au devenit mai puțin interesate de machiaj și mai mult de frumusețea în ansamblu, cea care radiază din interior spre exterior, spre ideea de wellness.”
p 11 jpg
Note despre „încă”
De-ar fi să trebuiască să cred totuși în ceva și tot n-aș (putea) crede în Dumnezeu! Intuiție, vanitate, consolare – ține aceasta de vîrstă?
p 12 jpg
Tinerețea are coloană sonoră
Sînt părți de suflet în legătură cu care vom fi mereu subiectivi.
640px Pierre Auguste Renoir The Boating Party Lunch jpg
Simțire și nepăsare
Se spune că tinerețea, la fel ca și copilăria, nu e conștientă de ea însăși, că abia mai tîrziu ajungi să ți le amintești cu nostalgie și să le apreciezi adevărata valoare.
p 13 jpg
Oase ușoare ca ale păsărilor
Îi privesc atentă pe oamenii foarte tineri.
2722374996 d24e7fdf0e c jpg
Tinerii bătrîni și bătrînii tineri Cum mai măsurăm tinerețea?
Cred că merită să pledăm și, mai mult, e destul de limpede faptul că nu există o compartimentare netă a tinereții și a bătrîneții dată de vîrste și condiții, ci ele există simultan, în orice moment al vieții.
50294010101 132de799e7 c jpg
Anii ’90
Anii ’90 s-au încheiat pe 31 decembrie în Piaţa Revoluţiei, cînd deasupra noastră şi sub egida PRO TV-ului s-a înălţat un înger kitsch.
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Învățături fără dezvăț
Trăim o vreme în care toți credem cu tărie că educația este esențială.
p 10 credit C  Hord jpg
p 11 credit C  Hord jpg
Pedagogia juridică între învăț și dezvăț
Avizele Consiliului Legislativ, în măsura în care ar fi urmate, sînt o bună premisă pentru creșterea calității legilor adoptate de Parlament.
p 13 credit C  Hord jpg
Seducția. Didactica nova?
Profesorul trebuie să fie el însuși seducător.
p 14 credit C  Hord jpg
Nu mai mîngîiați cercul!
Orice rol este făcut dintr-o continuă modelare a sensibilităţii interioare.
Mîntuirea biogeografică jpeg
Jurnal de glande și hormoni
Glandele endocrine și hormonii sînt o bună metaforă a importanței lucrurilor „mărunte”.
DS jpg
Minunatele isprăvi ale Adrenalinei (basm suprarenal)
Avea în ea atîta energie fata asta cît să transforme repausul într-un motor puternic.
640px Human mind, Human Universals png
p 11 sus jpg
Despre iubire, cu rigla si compasul. O încercare de endocrinologie euclidiană
Omul de știință stă drept, rezistă seducției misterioase și pune problema clar: în ce constă chimia acestei biologii?
p 12 sus jpg
Despre iubire și alte droguri
Iubirea romantică motivează o serie nesfîrșită de alegeri individuale și joacă un rol fundamental în elaborarea planurilor noastre de viață.
p 13 Hans Holbein, Henric al VIII lea WC jpg
Hormonii: „dirijorii” lichizi care ne schimbă corpul fizic și istoria
În epoca de formare a operei italiene, rolurile feminine erau interpretate de bărbați castrați, deveniți astfel eunuci.
640px Bloodletting 1 298x300 jpg
Profilul hormonal
Hormonii îți schimbă comportamentul sau comportamentul îți modifică profilul hormonal?
All Art is Erotic (Unsplash) jpg
Avem erotism în arta românească?
Cum rămîne totuși cu senzația că eroticul și erotismul au ocolit arta românească?
E cool să postești jpeg
Logica bunului-simț
De ce este logic să avem bun-simț chiar într-o societate care își pierde din ce în ce mai mult această noțiune?
p 10 jpg
Drumul în sus
E adevărat că bunul-simț nu poate fi construit fără simțul comun.

Adevarul.ro

camasialtita
Greșelile intenționate de pe iile cusute de femeile de pe vremuri. „Știau să-și pună acest semn al bunului simț”
Ia cu altiță se află pe lista patrimoniului UNESCO. Demersul de includere a acestei cămăși în patrimoniul UNESCO a fost pornit în comun de specialiști din România și Republica Moldova.
nava de croaziera Viking Polaris Foto AFP jpg
O americancă a fost ucisă la bordul unui vas de croazieră, după ce vaporul a fost lovit de un val răzleț
O turistă a fost ucisă și alți patru pasageri au fost răniți după ce un un val răzleț (de tip rogue, n.r.) a lovit un vas de croazieră cu destinația Antarctica, a anunțat compania de turism Viking.
vin fiert shutterstock 1207175692 jpg
Rețeta unui delicios vin fiert, cea mai populară băutură iarna. Ingrediente care îl fac senzațional
Băut în cantități moderate, vinul roșu se transformă în leac natural. Iarna, consumat fiert, acționează eficient împotriva răcelilor datorită resveratrolului, o substanță care are proprietăţi inflamatorii.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.