Nu mai există decît Balcanii de Vest...

Publicat în Dilema Veche nr. 470 din 14-20 februarie 2013
Nu mai există decît Balcanii de Vest    jpeg

Institu┼úional vorbind, Europa e interesat─â nu de Balcani, ci de ÔÇ×Balcanii de VestÔÇť. Expresia s-a impus acum aproape 15 ani. Ea acoper─â Albania ┼či mai multe state n─âscute pe ruinele Iugoslaviei: Croa┼úia, Macedonia, Muntenegru, Serbia, Bosnia ┼či Her┼úegovina, Kosovo (recunoscut ca stat de 22 din cele 27 de state-membre).

E evident c─â expresia a ap─ârut ├«n contextul ├«n care, pe de o parte, Uniunea c─âuta s─â ├«┼či asume o responsabilitate politic─â fa┼ú─â de spa┼úiul ex-comunist ┼či, pe de alta, ├«n condi┼úiile ├«n care ex-iugoslavii priveau proiectul european ca pe unul de modernizare. Situa┼úia ┼ú─ârilor din zona Balcanilor de Vest e departe de a fi identic─â, la zece ani de la adoptarea Agendei de la Salonic, care le oferea perspectiva european─â.

Astfel, Croa┼úia a semnat Tratatul de aderare ┼či va intra ├«n UE foarte probabil la 1 iulie. De┼či Consiliul a decis ├«n decembrie 2005 s─â acorde fostei republici iugoslave a Macedoniei statutul de candidat, iar Comisia a recomandat ├«n octombrie 2009 deschiderea negocierilor, Skopje a┼čteapt─â ├«nc─â startul negocierilor, blocat de diferendul cu Grecia asupra numelui. Muntenegru, care a depus aplica┼úia de membership ├«n 2008, a devenit candidat ├«n 2010 ┼či a ├«nceput negocierile ├«n iunie 2012. Serbia a dob├«ndit statutul de candidat ├«n martie 2012. Albania, Bosnia ┼či Her┼úegovina ÔÇô ca ┼či Kosovo ÔÇô s├«nt definite ca ÔÇ×poten┼úiali candida┼úiÔÇť.

Geografia extinderii e bizar─â: pe l├«ng─â Balcanii de Vest, ea mai cuprinde o ┼úar─â aflat─â ├«n nordul Atlanticului (Islanda) ┼či una care e cu 97% din teritoriu ├«n Asia (Turcia). Acestea s├«nt ┼ú─âri candidate mai avansate: prima negociaz─â din 2010, av├«nd 18 capitole deschise ┼či 11 provizoriu ├«nchise, dar acum c├«teva s─âpt─âm├«ni a decis ├«ncetinirea negocierilor; Turcia a ├«nceput negocierile ├«n 2005 ┼či are 12 capitole deschise ┼či unul ├«nchis.

Ce legătură au Balcanii de Vest cu România? Cu alte cuvinte: ce e, pentru noi, extinderea Uniunii? Ar fi multe de spus. Mă voi mulţumi să explic succint cum văd lucrurile, din perspectiva mandatului de deputat european pe care îl asum în perioada 2009-2014.

Aderarea Croa┼úiei va aduce o schimbare simbolic─â, at├«t pentru noi, c├«t ┼či pentru bulgari: nu vom mai fi ultimii intra┼úi. E mult? E pu┼úin? Greu de spus ├«n acest moment. E, ├«n schimb, cert c─â vom pierde unul sau dou─â mandate ├«n Parlamentul de la Strasbourg. Tratatul de la Lisabona a fixat num─ârul deputa┼úilor europeni la 751 iar intrarea Croa┼úiei va determina recalcularea ponderii fiec─ârui stat-membru.

Macedonia ÔÇô recunoscut─â sub acest nume ├«n raporturile bilaterale ale ┼ú─ârii noastre, dar sub numele de Fosta Republic─â Iugoslav─â a Macedoniei ├«n context european sau la ONU ÔÇô e departe de a avea o perspectiv─â clar─â. Nimeni nu ┼čtie ce se va petrece cu numele, ┼či cu at├«t mai pu┼úin c├«t va dura p├«n─â la aderare. Cred c─â Rom├ónia ar putea sus┼úine ideea unui mecanism de arbitraj la nivelul Uniunii, pentru a rezolva litigiile bilaterale: ├«ntr-adev─âr, disputele Macedoniei cu Grecia (ca ┼či cu Bulgaria) vin la pu┼úin timp dup─â ce Croa┼úia a stins un diferend cu Slovenia, care p─ârea s─â arunce ├«n aer proiectul european.

Rom├ónia sus┼úine ┼či integrarea Muntenegrului, care pare s─â aib─â un parcurs mai pu┼úin accidentat, dar se va confrunta inevitabil cu valul de euroscepticism din ├«ntreaga Uniune. Procesul de screening (monitorizare), care precede negocierea efectiv─â, se desf─â┼čoar─â lent. N-am ├«nt├«lnit vreun deputat european entuziast. ┼×eful Misiunii Muntenegrului pe l├«ng─â UE nu ezita, de altfel, s─â-┼či caracterizeze ┼úara, ├«ntr-o reuniune de la PE, ca fiind ÔÇ×un candidat plictisitorÔÇť: voia s─â spun─â c─â aderarea avanseaz─â pe t─âcute ┼či f─âr─â a st├«rni pasiuni.

Cea mai interesant─â rela┼úie e cea cu candidata Serbia ┼či cu posibilul candidat Kosovo. Cele dou─â nu pot fi desp─âr┼úite, de┼či, ├«n practic─â, la Parlament, exist─â c├«te un raport pentru fiecare dintre ele. Pentru Bucure┼čti, situa┼úia e delicat─â: s├«ntem favorabili Serbiei, cu rezerve asupra felului ├«n care minoritatea rom├ónofon─â e recunoscut─â ┼či protejat─â de Belgrad, dar s├«ntem, ca ┼či s├«rbii, adversari ai recunoa┼čterii statalit─â┼úii Kosovo, ├«n acord cu rezolu┼úia 1244 a Consiliului de Securitate al Na┼úiunilor Unite. Minoritatea format─â de deputa┼úii din cele 5 state UE care nu recunosc statul Kosovo e ├«nfr├«nt─â sistematic la vot ├«n Parlament ┼či tot mai multe s├«nt vocile care cheam─â la consens. ├Än Rom├ónia, doar UDMR nu e at├«t de rigid─â privitor la Kosovo. Asta nu simplific─â ecua┼úia politic─â.

Albania ┼či Bosnia & Her┼úegovina, de┼či pu┼úin cunoscute ├«n Rom├ónia ├«n ultimii ani, au parte de simpatie la Bucure┼čti, dar aceasta e departe de a fi la nivelul celei de care se bucur─â un candidat mult mai controversat pe plan european: am ├«n vedere, desigur, Turcia. Percep┼úia rom├ónilor asupra Turciei nu e marcat─â nici de istorie, nici de intoleran┼úa religioas─â, care apas─â asupra unor state-membre. Dac─â tot a venit vorba despre perspectiva religioas─â, aderarea Bosniei ÔÇô ┼úar─â majoritar musulman─â ÔÇô va fi un test pentru Uniune, ├«n aceea┼či m─âsur─â ca ┼či pentru Turcia: s├«ntem sau nu dispu┼či, noi, europenii, s─â accept─âm un stat-membru care nu e majoritar cre┼čtin? Revenind la simpatia de care se bucur─â Turcia la noi, aceasta pare s─â fie explicat─â de prezen┼úa masiv─â ├«n domeniul afacerilor. ├Än schimb, majoritatea statelor-membre s├«nt de acord cu un ritm extrem de lent al negocierilor. Aceast─â atitudine risc─â s─â sub┼úieze foarte tare tab─âra pro-european─â din Turcia.

├Än fine, dou─â vorbe despre Islanda (mai ales c─â autorul r├«ndurilor de fa┼ú─â e raportorul Parlamentului pentru aceast─â ┼úar─â). Membr─â ├«n Spa┼úiul Economic European, ca ┼či ├«n Schengen, Islanda nu are parte de o lectur─â ├«n termeni europeni. Bucure┼čtiul nu e o excep┼úie. De multe ori, c├«nd se vorbe┼čte despre extindere, Reykjavik nu apare pe hart─â. Avem de-a face cu un paradox: Islanda e prea european─â pentru a fi v─âzut─â ca un candidat, ├«ns─â rezervele societ─â┼úii complic─â aderarea. Un singur partid politic e, de fapt, ├«n favoarea ader─ârii ÔÇô cel socialist ÔÇô, celelalte s├«nt fie radical ├«mpotriv─â, fie ezitante. Nic─âieri ├«n spa┼úiul ex-comunist opinia nu a fost at├«t de divizat─â.

Cazul turc ┼či cel islandez ne permit, prin contrast, s─â ├«n┼úelegem mai bine Balcanii de Vest. Opiniile publice din ┼ú─ârile fostei Iugoslavii s├«nt confruntate cu op┼úiunile pe care le-a cunoscut ÔÇô ├«n unele cazuri ar trebui spus: le cunoa┼čte ├«nc─â ÔÇô ┼či publicul rom├ónesc: suprimarea vizelor, diminuarea corup┼úiei, intrarea pe pia┼úa european─â, economie func┼úional─â, bugete pentru cercetare ┼či dezvoltare etc. De altfel, principala ÔÇ×lec┼úieÔÇť desprins─â de pe urma ader─ârii Rom├óniei ┼či Bulgariei la nivelul Comisiei e dificultatea capitolelor despre justi┼úie ┼či drepturile omului: acestea s├«nt, de acum, primele deschise ├«n negocieri.

Ar mai fi ceva: Balcanii de Vest s├«nt referin┼úa folosit─â de diploma┼úia rom├ón─â pentru a proiecta aderarea Moldovei. Vecinii no┼čtri de la est ar putea fi asocia┼úi cu extinderea ┼ú─ârilor din fosta Iugoslavie. Deocamdat─â, Moldova e elevul-model al Parteneriatului Estic, o denomina┼úie politico-geografic─â impus─â la un deceniu dup─â ce Balcanii de Vest au intrat ├«n vocabularul european. C├«nd s-a creionat asocierea Chi┼čin─âului cu Croa┼úia & co., se credea c─â, la fel ca ├«n 2004-2007, va mai fi un val de extindere masiv─â. Azi, pu┼úini s├«nt cei care cred c─â istoria recent─â se va repeta. Mai mult, se discut─â deja ┼či despre ie┼čiri...

├Änchei pomenind ÔÇô se putea altfel? ÔÇô balcanismul. Nu-mi plac cli┼čeele, dar ceea ce se petrece ├«n unele ┼ú─âri din Balcanii de Vest e departe de cultura european─â a consensului. Uneori, evolu┼úiile politice risc─â s─â submineze integrarea. Un caz clasic e cel al Albaniei, unde boicotul opozi┼úiei blocheaz─â de ani de zile ob┼úinerea statutului de candidat. Aceast─â tenta┼úie nu e str─âin─â nici Macedoniei, ┼úar─â ├«n care opozi┼úia a p─âr─âsit ├«n decembrie Parlamentul ┼či amenin┼ú─â acum cu boicotarea viitoarelor alegeri locale. Mi-e team─â ├«ns─â c─â, ├«n privin┼úa culturii consensului, ┼či Rom├ónia mai are multe de f─âcut. Nu m─â exclud, desigur, din acest efort. ÔÇ×Charit├ę bien ordonn├ęe commence par soi-m├¬meÔÇť, spune un proverb francez.

Cristian Preda este din 1992 profesor la Facultatea de ┼×tiin┼úe Politice, Universitatea Bucure┼čti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Rum├ónii ferici┼úi. Vot ┼či putere de la 1831 p├«n─â ├«n prezent, Editura Polirom, 2011. Este deputat european din 2009.

Foto: L. Muntean

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.