Nu eliminarea, ci modificarea în sensul unui format laic - o privire critică din partea unui profesor de religie

Gabriel MEMELIS
Publicat în Dilema Veche nr. 455 din 1-7 noiembrie 2012
Nu eliminarea, ci modificarea în sensul unui format laic   o privire critică din partea unui profesor de religie jpeg

Nu trebuie s─â fii jurist ca s─â ├«n┼úelegi, la o simpl─â analiz─â atent─â, c─â legisla┼úia care reglementeaz─â predarea religiei ca disciplin─â de studiu ├«n ┼čcolile de stat din Rom├ónia sufer─â de profunde ┼či dureroase vicii: este contradictorie ├«n sine ┼či antieuropean─â, fix├«nd orei de religie un cadru confesionalist ┼či discriminatoriu.

Textul alineatului 1 al articolului 18 din Legea Educa┼úiei Na┼úionale nr. 1/2011 nu las─â loc altei interpret─âri: ÔÇ×Planurile-cadru ale ├«nv─â┼ú─âm├«ntului primar, gimnazial, liceal ┼či profesional includ religia ca disciplin─â ┼čcolar─â, parte a trunchiului comun (i.e., disciplin─â de studiu obligatorie, n.m., G.M.). Elevilor apar┼úin├«nd cultelor recunoscute de stat, indiferent de num─ârul lor, li se asigur─â dreptul constitu┼úional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii (s.m., G.M.)ÔÇť.

A┼ča cum se poate lesne observa, acest text legifereaz─â o confuzie nepermis─â: aceea dintre ├«nv─â┼ú─âm├«ntul laic ┼či cel confesional. Afirm├«nd c─â elevii particip─â la ora de religie ├«n ┼čcolile publice ÔÇ×conform confesiunii propriiÔÇť, alineatul citat atribuie ├«n mod explicit acestei ore ÔÇô care se desf─â┼čoar─â, a┼čadar, ├«n cadrul ├«nv─â┼ú─âm├«ntului laic, sub toate formele lui ÔÇô un statut strict confesionalizat. Spa┼úiul (┼či timpul unei ore a) ├«nv─â┼ú─âm├«ntului public devine, conform acestei legi, unul ├«n care religia ar trebui predat─â ├«n mod diferen┼úiat elevilor ├«mp─âr┼úi┼úi dup─â confesiuni. Implicit, con┼úinutului orei de religie i se anuleaz─â orice posibil─â echidistan┼ú─â confesional─â, orice inten┼úie de generalitate ┼či deci de ┼čtiin┼úificitate, calit─â┼úi indispensabile unei discipline predate ├«n ├«nv─â┼ú─âm├«ntul laic; aceast─â or─â de curs este aruncat─â, astfel, direct ├«n arena diferen┼úelor (┼či diferendelor) interconfesionale.

Ne afl─âm, cu alte cuvinte, ├«n situa┼úia ├«n care ├«ns─â┼či Legea organic─â a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului rom├ónesc aduce atingere grav─â unuia dintre principiile fundamentale pe care s-a construit, practic, Europa modern─â: principiul laicit─â┼úii statului (┼či, implicit, al ├«nv─â┼ú─âm├«ntului de stat), principiu care impune separarea Bisericii de stat, neutralitatea religioas─â ┼či confesional─â a institu┼úiilor statului.

Se cuvine aici o precizare important─â, pentru a elimina riscul unei ├«n┼úelegeri gre┼čite: ÔÇ×laicitateaÔÇť nu ├«nseamn─â nici indiferentism religios, nici ateism militant sau adversitate ├«ntre domeniul laic ┼či cel religios, ci doar distinc┼úie ireductibil─â ┼či neamestec reciproc ├«ntre domeniul secular, apar┼úin├«nd cezarului, ┼či ÔÇ×cele ale lui DumnezeuÔÇť (cf. Luca 20, 25). Principiul laicit─â┼úii este ÔÇô vreau s─â spun ÔÇô ├«ntru totul conform cu Evanghelia (vezi ┼či Ioan 18, 36); a┼ča ├«nc├«t pledoaria pentru laicitate ne situeaz─â nu ├«mpotriva, ci ├«n sensul ┼či ├«n spiritul cre┼čtinismului, ├«ntruc├«t laicitatea este o voca┼úie patent─â a acestuia. Nici Iisus, nici apostolii S─âi nu au folosit metoda anex─ârii invazive a institu┼úiilor publice (inclusiv a ┼čcolilor) pentru a-┼či preda ├«nv─â┼ú─âturile. Prin urmare, a┼č ├«ndr─âzni s─â spun c─â aceast─â confesionalizare a orei de religie prezente ├«n spa┼úiul public al ├«nv─â┼ú─âm├«ntului preuniversitar aduce deservicii Bisericii Ortodoxe ├«nse┼či, reiter├«nd gre┼čeala ÔÇô din p─âcate cu o prea ├«ndelungat─â carier─â istoric─â ├«ncep├«nd de la Constantin cel Mare ÔÇô imixtiunii dintre domeniul laic ┼či cel religios, dintre spa┼úiul public ┼či cel privat. Nu vreau s─â intru aici ├«ntr-o analiz─â teologic─â minu┼úioas─â, dar trebuie s─â ne amintim c─â institu┼úionalizarea ├«nv─â┼ú─âturilor lui Hristos ÔÇô adresate ├«ntotdeauna numai unor persoane ┼či comunit─â┼úi private, care decid mai ├«nt├«i ├«n mod liber s─â-L asculte ┼či, eventual, s─â-L urmeze ÔÇô ├«n forma unei religii ad usum populi, transformarea Bisericii ├«ntr-o institu┼úie de putere ┼či totodat─â de utilitate public─â au dus, ├«n timp, la erodarea cre┼čtinismului, nicidecum la ├«nt─ârirea lui. Or, ce este aceast─â amestecare a laicului cu religiosul, a publicului cu privatul, ├«n perimetrul unei ore a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului laic altceva dec├«t o nou─â form─â de institu┼úionalizare a cre┼čtinismului?

Revenind la articolul 18, alineatul 2 ├«ncearc─â s─â salveze ÔÇô ├«ns─â cu pre┼úul unei grave erori logice ┼či juridice care face ├«ntregul articol nul de drept ÔÇô ceea ce anuleaz─â alineatul precedent, ┼či anume libertatea de op┼úiune (a)religioas─â a elevilor. Precis, textul spune c─â ÔÇ×la solicitarea scris─â a elevului major, respectiv a p─ârin┼úilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate s─â nu frecventeze orele de religieÔÇť. Se ajunge astfel ├«ntr-o contradic┼úie explicit─â cu alin. 1, ├«n care religia era declarat─â ÔÇ×parte a trunchiului comunÔÇť, adic─â disciplin─â obligatorie. Ne g─âsim ├«n situa┼úia ÔÇô inconsistent─â logic ┼či juridic ÔÇô ├«n care consecin┼úa de facto a prevederii de la alin. 2 poate desfiin┼úa statutul de jure al orei de religie, stipulat la alin. 1: ├«n cazul ÔÇô deloc exclus, dat fiind faptul c─â pentru depunerea ┼či aprobarea cererilor nu se impune nici o motivare sau restric┼úie ÔÇô ├«n care to┼úi p─ârin┼úii/tutorii/elevii ar depune cerere de retragere, ora de religie ar disp─ârea, literalmente, din orar ┼či din trunchiul comun.

├Äns─â chiar dac─â nu ar conduce, ├«n realitatea de fapt, la consecin┼úa extrem─â a dispari┼úiei orei de religie, aplicarea alin. 2 al art. 18 poate provoca grave disfunc┼úionalit─â┼úi ├«n managementul intern al unit─â┼úilor de ├«nv─â┼ú─âm├«nt: direc┼úiunile acestora nu reu┼česc dec├«t cu greu s─â le ofere elevilor care renun┼ú─â la ora de religie ÔÇô cu at├«t mai greu cu c├«t ace┼čtia s├«nt mai numero┼či ┼či de la clase diferite ÔÇô o activitate alternativ─â care s─â se desf─â┼čoare ├«n incinta ┼čcolii, activitate care ar trebui s─â fie tot obligatorie, de vreme ce substituie o or─â din trunchiul comun.

┼×i atunci ne ├«ntreb─âm: cum, totu┼či, inspectoratele ┼čcolare jude┼úene au mai titularizat pe catedre, de-a lungul timpului, ├«n baza acestei legi, profesori de religie care pot r─âm├«ne oric├«nd f─âr─â ore ┼či f─âr─â catedre?! Ca s─â nu mai vorbim de situa┼úia de-a dreptul penibil─â ├«n care s├«nt pu┼či ace┼čti profesori ajun┼či, de cele mai multe ori, la domnia bunului-plac al elevilor care ÔÇô numai pentru simplul motiv de a-┼či mai decongestiona orarul zilnic ÔÇô renun┼ú─â f─âr─â remu┼čc─âri ┼či f─âr─â motiva┼úii serioase la ora de religie.

Situa┼úia de fapt a pred─ârii religiei ├«n ┼čcolile laice este ├«nc─â ┼či mai grav─â: ├«n temeiul acestui articol de lege antieuropean ┼či invoc├«nd majoritatea ei confesional─â ├«n r├«ndurile popula┼úiei din Rom├ónia, Biserica Ortodox─â Rom├ón─â a confiscat, practic, mediul laic al ├«nv─â┼ú─âm├«ntului de stat, pentru a face ceea ce ar fi normal doar ├«n cadrul comunit─â┼úilor sale parohiale sau, cel mult, al propriilor ┼čcoli de teologie: anume, ├«nv─â┼ú─âm├«nt religios confesional. Desigur, BOR invoc─â aici majoritatea sa social─â ├«n r├«ndurile popula┼úiei din Rom├ónia. ├Äns─â, chiar admi┼ú├«nd acest fapt ┼či trec├«nd peste problema dac─â aceast─â ÔÇ×ortodoxie majoritar─âÔÇť a popula┼úiei este real─â sau mai degrab─â una cutumiar asumat─â, formal─â ├«n exerci┼úiu ┼či simplu declarativ─â la nivelul angaj─ârii, ne putem m─âcar ├«ntreba: invocarea majorit─â┼úii confesionale poate s─â anuleze principiul fundamental al laicit─â┼úii statului (┼či ├«nv─â┼ú─âm├«ntului de stat)?

Ora de religie ├«n ┼čcolile publice din Rom├ónia a devenit, de facto, o anex─â catehetic─â a ortodoxismului, ceea ce nu face deloc cinste ortodoxiei ÔÇô proclamate, m─âcar prin denumire, p─âstr─âtoare a rectitudinii ├«nchin─ârii ┼či implicit a ├«nv─â┼ú─âturilor lui Hristos (printre care ÔÇô ar fi normal, cum am v─âzut ÔÇô ┼či a principiului laicit─â┼úii). ┼×i aceast─â anexare se ├«nt├«mpl─â ├«n timp ce elevii care apar┼úin altor confesiuni s├«nt expedia┼úi s─â participe la ora de religie ├«n cadrul propriilor comunit─â┼úi confesionale, a┼ča cum este, de altfel, firesc ┼či legal pentru un ├«nv─â┼ú─âm├«nt laic. Dar ne putem ├«ntreba din nou: de ce nu se aplic─â aceast─â normalitate ┼či ortodoxismului, mai ales ├«n condi┼úiile ├«n care aceea┼či Lege a Educa┼úiei Na┼úionale prevede, la art. 7 alin. 1, c─â prozelitismul religios este interzis ├«n ┼čcolile de stat?

├Än fine, accentul confesionalist-ortodoxist al orei de religie din ├«nv─â┼ú─âm├«ntul public rom├ónesc este acutizat de programele ┼či manualele ┼čcolare care au fost impuse elevilor, la insisten┼úele ┼či de c─âtre ÔÇ×speciali┼čtiiÔÇť Patriarhiei Rom├óne ┼či pe care, din p─âcate, Ministerul de resort le gireaz─â ├«n continuare. Aceste ÔÇ×suporturi de predareÔÇť prezint─â religia cre┼čtin─â ├«ntr-o manier─â ermetic ├«nchis─â confesional, prozelitist─â ┼či cu totul ne┼čtiin┼úific─â, de Ev Mediu balcanic, calchiind practic con┼úinuturile unor programe ┼či manuale ÔÇô ele ├«nsele anacronice ÔÇô care ├«nc─â se mai predau ├«n ┼čcolile teologice ortodoxe din Rom├ónia. Predarea religiei ├«n aceast─â manier─â ┼či dup─â asemenea ÔÇ×surseÔÇť nu poate avea ÔÇô ┼či nu are ├«n realitate ÔÇô alt efect asupra elevilor dec├«t ├«ndoctrinarea prost disimulat─â, suprasatura┼úia catehetic─â ┼či ÔÇ×dresajulÔÇť ritual.

Exist─â o ie┼čire din aceast─â situa┼úie? Protestele din ultimul timp, care s-au f─âcut auzite prin intermediul unor ONG-uri, arat─â c─â problema este real─â ┼či c─â exist─â o reac┼úie s─ân─âtoas─â a corpului social. Din p─âcate, solu┼úiile propuse s├«nt fie prea punctuale ÔÇô accentu├«nd excesiv rolul decizional al p─ârin┼úilor asupra orei de religie sau schimbarea (mai degrab─â cosmetizarea) unor manuale prea terifiante prin con┼úinut, fie pleac─â de la premisa c─â, ├«n cazul orei de religie, cea mai bun─â schimbare este eliminarea.

├Än ce m─â prive┼čte, afirm c─â eliminarea orei de religie nu este nicidecum o solu┼úie; se impune doar modificarea cadrului legislativ ┼či didactic ├«n care se desf─â┼čoar─â aceast─â or─â, ├«n sensul aducerii lui la un format laic. Un enun┼ú de lege ÔÇô care ar elimina contradic┼úia intern─â a celui actual ┼či ar integra principiul echidistan┼úei religioase ┼či confesionale a ├«nv─â┼ú─âm├«ntului ├«ntr-un stat laic ÔÇô ar comunica limpede c─â participarea elevilor la orele de religie nu este condi┼úionat─â de adeziunea lor religioas─â, nici nu ├«┼či propune s─â o determine, dac─â ea nu exist─â; c─â majoritatea sau minoritatea social─â a unei confesiuni nu constituie un argument pentru discriminarea elevilor, nici pentru confesionalizarea orei de religie.

Mai mult, v─âd ca obligatorie ┼či schimbarea denumirii actuale a acestei ore, o denumire care ÔÇô prin rezonan┼úa ei echivoc─â ÔÇô contribuie ├«n primul r├«nd la apari┼úia unor justificate suspiciuni de prozelitism mascat din partea p─ârin┼úilor ┼či elevilor. Un nume ca ÔÇ×┼čtiin┼úa religiilorÔÇť, de pild─â ÔÇô care apar┼úine nomenclatorului disciplinelor academice pe plan european ┼či care declin─â explicit inten┼úia de a prezenta religiile ├«ntr-un mod adaptat ├«nv─â┼ú─âm├«ntului laic ÔÇô ar fi mult mai potrivit. Programele, metodele ┼či con┼úinuturile de predare s-ar adapta, la r├«ndul lor, acestei noi denumiri, expun├«nd religiile ├«ntr-o manier─â general─â, ┼čtiin┼úific─â, interdisciplinar─â ┼či interreligioas─â; ele ar da elevilor posibilitatea unui studiu obiectiv, relaxat ┼či ÔÇ×necoloratÔÇť confesional al religiei.

Gabriel Memelis pred─â religie la Colegiul Na┼úional ÔÇ×Mihai ViteazulÔÇť din Ploie┼čti.

Foto: V. Dorolţi

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.