Nu e sigur c─â Woodstock a existat

Publicat în Dilema Veche nr. 804 din 17-23 iulie 2019
Nu e sigur c─â Woodstock a existat jpeg

Probabil c─â o s─â fim mul╚Ťi cei care vom scrie despre Woodstock ╚Öi despre aselenizare. ├Än aceea╚Öi poveste. ├Än aceea╚Öi ├«ncercare de a lega ceva, la aniversarea asta dubl─â, care se pierde printre multe alte ╚Ötiri. Concuren╚Ťa e enorm─â ├«n 2019. Cu toate c─â 1969 e un an deja bine fixat ├«n legend─â. La viteza cu care se ├«nt├«mpl─â lucrurile acum, ╚Öi la felul ├«n care g├«ndesc oamenii foarte tineri ÔÇ×din ziua de aziÔÇŁ, evenimentele m─âre╚Ťe petrecute ├«n acel an s-au topit ├«ntr-un timp care ╚Ťine de noua mitologie. Anul acela e, ├«n cheia unui tip de percep╚Ťie de la ora asta, foarte departe ├«n trecut. E anul ├«n care s-a n─âscut Internetul, dac─â ├«n╚Ťelegem prin ÔÇ×na╚ÖtereÔÇŁ primul mesaj trimis de la UCLA la Stanford, ╚Öi interconectarea computerelor de la patru universit─â╚Ťi americane. Pentru unii, ├«ntr-un mod foarte justificat, acesta e anul ├«n care ├«ncepe no╚Ťiunea de istorie inteligibil─â. ├Äntr-un anume fel, e foarte ce╚Ťos ca prezen╚Ť─â, un soi de respira╚Ťie dinaintea pornirii mecanismului unei lumi. Dar e clar c─â exist─â cu precizie, ca moment de start al epocii actuale. Sau m─âcar ca unul dintre momentele odat─â cu care ├«ncepe o er─â. E foarte posibil ca un t├«n─âr de azi, o persoan─â p├«n─â ├«n 30 de ani, s─â zicem, s─â-i vad─â pe Paul McCartney, Jimmy Page sau Roger Waters (de╚Öi to╚Ťi trei s├«nt ├«n via╚Ť─â), exact a╚Öa cum ├«i vedeam la 20-30 de ani, noi, cei n─âscu╚Ťi la sf├«r╚Öitul anilor ÔÇÖ60, pe Baudelaire, Rimbaud sau Verlaine. Distan╚Ťele ├«n timp nu mai s├«nt deloc ce erau odat─â. ├Äns─â╚Öi natura asupra percep╚Ťiei timpului s-a schimbat profund.

Deschizi computerul. Te-apuci s─â cau╚Ťi pe Wikipedia ce s-a ├«nt├«mplat ├«n 1969. ╚śi te trec fiorii. Pentru c─â e un an foarte spectaculos, ├«n spiritul ├«ntregii perioade a anilor ÔÇÖ60-ÔÇÖ70.

The Beatles ├«nregistreaz─â Abbey Road, fac celebra fotografie de la trecerea de pietoni, iar la scurt timp intr─â ├«mpreun─â, pentru ultima oar─â, ├«ntr-un studio. Jan Palach ├«╚Öi d─â foc ├«n Pia╚Ťa Wenceslas din Praga. Richard Nixon depune jur─âm├«ntul, ca cel de-al 37-lea pre╚Öedinte american. Elvis ├«╚Öi face revenirea ├«n studiouri, ╚Öi ├«nregistreaz─â From Elvis to Memphis. Are loc zborul inaugural Boeing 747 ÔÇ×Jumbo JetÔÇŁ. Se fac primele teste de zbor cu Concorde. Au loc ciocniri militare la grani╚Ťa dintre China ╚Öi Rusia. Sirhan Sirhan recunoa╚Öte c─â l-a ucis pe Robert F. Kennedy. Intr─â ├«n s─âlile de cinema Midnight Cowboy de John Schlesinger. Are loc primul concert Blind Faith. Charles de Gaulle demisioneaz─â din func╚Ťia de pre╚Öedinte al Fran╚Ťei. ├Äncep primele manifest─âri publice de revendicare a drepturilor pentru persoanele gay.

┼×i ├«nc─â. Misiunea Apollo 11 ajunge ├«n siguran╚Ť─â pe suprafa╚Ťa Lunii. Asta ├«n timp ce ru╚Öii, la r├«ndul lor, desf─â╚Öoar─â o sumedenie de misiuni ╚Öi premiere spa╚Ťiale, ├«ns─â toate s├«nt puse ├«n umbr─â de succesul aseleniz─ârii americane. Aproape o lun─â mai t├«rziu, are loc festivalul de la Woodstock. Se difuzeaz─â, la CBS ╚Öi BBC, primele episoade din Scooby-Doo ╚Öi Monthy PythonÔÇÖs Flying Circus. Led Zeppelin lanseaz─â Led Zeppelin II. Pink Floyd lanseaz─â Ummagumma. Americanii trimit cu succes ├«nc─â un echipaj pe Lun─â. Lui Charles Manson i se permite s─â se apere ├«n instan╚Ť─â de unul singur, ├«n procesul oribilelor crime din cazul Tate-LaBianca. Are loc prima trimitere a unui mesaj ├«ntr-o re╚Ťea de calculatoare. Printre multe alte viitoare supercelebrit─â╚Ťi, se nasc: Marilyn Manson, Michael Schumacher, Dave Grohl, Gabriel Batistuta, Jennifer Aniston, Darren Aronofsky, Javier Bardem, Alexander McQueen, Mariah Carey, Wes Anderson, Cate Blanchett, Steffi Graf, Ice Cube, Edward Norton, Jack Black, Catherine Zeta-Jones, Matthew McConaughey, Gerard Butler. E un an foarte agitat, cu o mul╚Ťime de evenimente, un context febril, unde e mai mult dec├«t evident c─â se pl─âm─âde╚Öte o genera╚Ťie nou─â, cu ecouri puternice ├«n anii care aveau s─â vin─â.

La aproape un sfert de secol dup─â ├«ncheierea Celui de-al Doilea R─âzboi Mondial, SUA devin scena planetar─â care confisc─â absolut tot. Spectacolul, actul artistic de prim-plan, de orice natur─â va fi fiind acesta, nu are ecouri interna╚Ťionale consistente dac─â nu e confirmat cumva ├«n America. Ideea de putere economic─â a show-ului, sumele ame╚Ťitoare, campaniile gigantice de lansare, adev─ârata industrie de comunicare, colo╚Öii media, toate mecanismele de punere fulger─âtoare ├«n practic─â, tehnologia ╚Öi filozofia noii societ─â╚Ťi de consum, ├«n toat─â dimensiunea ei gigantesc─â, s├«nt ├«n plin─â facere, peste Atlantic, ├«n acea perioad─â. E un alt fel de explozie a unui alt fel de Belle Epoque. O energie fabuloas─â, oprit─â brutal de Primul R─âzboi Mondial. Ceva ce nu a apucat s─â se consume nici ├«ntre r─âzboaie are abia acum suficient spa╚Ťiu ╚Öi timp s─â se exprime. E o energie uman─â a descoperirii infinitelor posibilit─â╚Ťi ale definirii ╚Öi practic─ârii libert─â╚Ťii. Iar felul acesta de elan ╚Öi tipul de vitalitate pe care ├«l genereaz─â formeaz─â combustibilul necesar pentru a pune ├«n mi╚Öcare toate motoarele, fie ele abstracte, fie concrete, ale unei epoci. O epoc─â ale c─ârei imagini iconice de desprindere ╚Öi plecare la drum ├«n istorie, s├«nt decol─ârile cu succes ale misiunilor spa╚Ťiale americane, ╚Öi mul╚Ťimea greu de cuprins ├«n cuvinte, adunat─â ├«n august 1969, vreme de trei zile, pe terenul fermei de produse lactate a lui Max Yasgur, la White Lake, Bethel, l├«ng─â Woodstock, New York.

Ambele imagini au ├«n ele, ├«n con╚Ťinutul lor ad├«nc, o doz─â de neverosimilitate foarte complex─â. S├«nt momente ╚Öi evenimente cu dimensiuni cople╚Öitoare. Nu e foarte u╚Öor, omene╚Öte vorbind, s─â le metabolizezi. Fiin╚Ťa uman─â p─â╚Öea pe solul unei alte planete. Apoi, la mai pu╚Ťin de o lun─â, s─ârb─âtorea, adun├«nd aproape o jum─âtate de milion de indivizi, consfin╚Ťirea noii condi╚Ťii a ceea ce numim ÔÇ×specie uman─âÔÇŁ. Liberi de orice constr├«ngeri, purta╚Ťi pe aripile unor fenomene artistice ╚Öi sociale pline de culoare ╚Öi de vitalitate, ├«ntr-un num─âr nemaiv─âzut p├«n─â atunci, tinerii unei epoci se adun─â ├«ntr-un loc, pentru trei zile, celebr├«nd deschiderea por╚Ťilor unei ere noi. Mi╚Öc─ârile de strad─â ale unor grupuri mari de oameni, at├«t ├«n Europa c├«t ╚Öi peste Atlantic, cu c├«╚Ťiva ani ├«nainte, dar mai ales ├«n 1968, au preg─âtit din plin momentul acesta. Multe diferen╚Ťe politice subtile, ├«ntre aselenizare ╚Öi Woodstock, se pierd atunci c├«nd te raportezi la dimensiunile omenirii de la acea or─â. Ambele acte s├«nt ni╚Öte declara╚Ťii excep╚Ťionale ale fiin╚Ťei umane. Una e plecarea ├«n explorarea lumilor de dincolo de planeta noastr─â. Cealalt─â e afirmarea unui tip de demnitate a condi╚Ťiei de om liber. Una dintre pietrele de hotar ale unei noi ╚Öi complicate perspective a ├«n╚Ťelegerii libert─â╚Ťii ╚Öi condi╚Ťiei contemporane a fiin╚Ťei umane, aici, pe planeta pe care ├«nc─â o locuim.

Ca decolarea unei rachete

Ca orice ╚Öoc, ca orice gest tare, fundamental, ╚Öi aceste dou─â afirma╚Ťii au avut parte de reculuri pe m─âsur─â. E ca ╚Öi c├«nd ai trage dou─â salve, cu ni╚Öte tunuri de dimensiuni colosale. Aerul se tulbur─â, suflul reculului modific─â orice contur, totul se zguduie. Izbe╚Öti realitatea, iar ea ├«╚Ťi r─âspunde cu un recul pe m─âsura for╚Ťei cu care ai izbit-o. Aselenizarea ├«nc─â e neverosimil─â pentru mul╚Ťi. Teoriile conspira╚Ťiei au ├«nflorit prosper pe toate c├«mpurile de g├«nduri ale lumii. Omenirea simte ceva organic, dar nu ╚Ötie s─â spun─â asta ├«ntr-un singur fel. O spune ├«n toate chipurile cu putin╚Ť─â, pentru c─â e ceva cu o ├«nc─ârc─âtur─â emo╚Ťional─â enorm─â care, poate, nici m─âcar azi nu s-a consumat complet. Fiin╚Ťa uman─â a ie╚Öit, destul de brusc la scara istoriei, dintr-un fel de ╚Ťarc. S-a uitat ├«n toate direc╚Ťiile. Iar sentimentele acelea de libertate ╚Öi de... nu ╚Ötii ce s─â faci mai ├«nt├«i au fost at├«t de prezente ├«nc├«t s-au manifestat ├«ntr-o multitudine de gesturi. Prin fire mai mult sau mai pu╚Ťin vizibile, toate au fost cumva legate ├«ntre ele. Iar perioada istoric─â ├«n care s-au petrecut a fost una foarte scurt─â. Ca decolarea unei rachete. O cantitate incomensurabil─â de energie emo╚Ťional─â s-a r─âsp├«ndit ├«n lume. ╚śi s-a scurs ca un fluid nebun ├«n muzici, ├«n c─âr╚Ťi, ├«n spectacole, ├«n filme, ├«n arte vizuale, ├«n noi reguli ╚Öi conven╚Ťii sociale, ├«n noi tipuri de r─âzboaie, ╚Öi ├«n noi modalit─â╚Ťi de ├«mp─âr╚Ťire a taxelor planetare de protec╚Ťie.

Pentru unii, momentul aseleniz─ârii e ├«nc─â ceva de neacceptat. Pur ╚Öi simplu nu s-a petrecut. Pentru al╚Ťii, e doar o ├«nscenare care mascheaz─â un fenomen ├«nceput de mult─â vreme. Preg─âtirea unora, a celor foarte boga╚Ťi ╚Öi privilegia╚Ťi, de a p─âr─âsi planeta asta, care e pe duc─â. Pentru cei care cred a╚Öa ceva, pe Lun─â exist─â deja colonii vaste, pe fa╚Ťa nev─âzut─â a satelitului nostru natural, ├«nconjurate de sere enorme, ├«n care cre╚Öte hrana celor ce se vor muta acolo, atunci c├«nd va fi cazul. Pentru al╚Ťii, e complet neverosimil ca ini╚Ťiatorii fenomenului de la Woodstock s─â nu se fi ales cu mare lucru, dup─â ce au avut ├«n m├«n─â aproape jum─âtate de milion de oameni. Aici ├«ncep primele controverse. Au f─âcut ─âia bani? S-au ├«mbog─â╚Ťit doar din drepturile pe care le-au valorificat dup─â aceea? Ce-a fost Woodstock, de fapt? Pentru c─â, printre cantit─â╚Ťile alea de alcool ╚Öi de droguri, care mai u╚Öoare, care mai grele, e foarte dificil s─â spui ce s-a ├«nt├«mplat ├«n am─ânunt acolo. Mul╚Ťi dintre arti╚Ötii m─âre╚Ťi care au fost la fa╚Ťa locului nu-╚Öi mai amintesc mare lucru, din acelea╚Öi motive. Au r─âmas film─ârile, c├«te au fost, ├«nregistr─ârile, pove╚Ötile martorilor oculari. Exist─â ├«ns─â ╚Öi umbra fireasc─â a unui anumit soi de insatisfac╚Ťie. G├«ndul c─â totul parc─â a fost un vis, absolut imposibil de replicat ├«n lumea real─â.

Unde, c├«nd, cum, ├«n ce condi╚Ťii mai po╚Ťi aduna azi o jum─âtate de milion de oameni, din care cei mai mul╚Ťi s─â nu pl─âteasc─â bilet, dar s─â vad─â ╚Öi s─â aud─â, ca la ei ├«n curte, o bun─â parte din spuma muzical─â de un anume gen a epocii? Cum se mai poate reconstitui, fie ritualic, fie ╚Öi c├«t se poate de practic, la o dimensiune rezonabil─â, muntele de emo╚Ťie pr─âv─âlit atunci peste lumea prezent─â? Pe un forum, mai mul╚Ťi indivizi care au fost la Woodstock, apoi s-au retras ├«n sudul Cretei, pe la Matala ╚Öi Palaiochora, vorbesc despre vremurile alea. To╚Ťi recunosc c─â se fabuleaz─â enorm. C─â ei ├«n╚Öi╚Öi se afl─â ├«n situa╚Ťia asta. Cei mai mul╚Ťi ├«ncearc─â s─â recompun─â amintiri, cu ajutorul altora, care erau mai treji ├«n anumite momente. Unii vorbesc despre o apari╚Ťie de c├«teva zile a lui Joni Mitchell, pe-acolo, prin sudul Cretei, ├«n perioada aceea cu valen╚Ťe mistice, de dup─â Woodstock. Mitchell nu a ajuns s─â c├«nte la Woodstock. Dar e o figur─â de pe cupola cu chipuri de sfin╚Ťi ai momentului. Dezbaterea de pe forum e fascinant─â. O fi fost printre ei, atunci, ├«n Creta? N-o fi fost? Unii jur─â c─â ea era, c─â a ╚Öi c├«ntat nop╚Ťi bune, la foc, al─âturi de oameni care se recunosc acum ├«n mesaje, ╚Öi ├«ncearc─â s─â umple golurile de memorie pe care le-au l─âsat zborurile ├«n st─âri alternative de percep╚Ťie. E fascinant s─â asi╚Öti la a╚Öa ceva. Pare un delir, dar e o ├«ncercare de retr─âire fireasc─â ╚Öi superb─â.

Iar doza de pragmatism a acelor momente nu e inexistent─â. ╚śi pe vremea aceea banii ╚Öi profitul erau chestiuni foarte importante. Festivalul, ├«n sine, ar fi trebuit s─â fie un mare succes comercial. N-a fost. Filmul ╚Öi ├«nregistr─ârile s├«nt alt─â poveste. ├Äns─â diferen╚Ťa fa╚Ť─â de felul ├«n care vedem lucrurile acum e extrem de mare. Woodstock ╚Öi lumea acelei perioade, chiar dac─â s├«nt scufundate ├«n fum de c├«nep─â, ├«n alcool ╚Öi ├«n toate substan╚Ťele care te mut─â cu min╚Ťile ├«n alte universuri, s├«nt evenimente ├«nc─ârcate de foarte mult suflu al emo╚Ťiei. Unii i-ar spune chiar, pur ╚Öi simplu, suflet.

Mul╚Ťi v─âd vremurile acelea, nu at├«t de ├«ndep─ârtate ├«n timp, ca pe unele aurorale, cu dimensiuni autentic mistice pentru epoca pe care o tr─âim. ╚śi, ca orice ├«nceput de lume, sau ca orice decolare reu╚Öit─â spre necunoscutul de dincolo de planeta noastr─â, totul devine metafor─â. Pierde mult din doza de ÔÇ×realitate real─âÔÇŁ cu care a venit pe lume. E prilej de aniversare, dar ╚Öi de comemorare a unei lumi. E un soi de ÔÇ×├«nviereÔÇŁ, ├«n care vrem s─â credem, dar la g├«ndul c─âreia, deseori, z├«mbim complice.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.