Nu am ├«ncredere ├«n generația mea de politicieni

Publicat în Dilema Veche nr. 273 din 7 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Nu m-a┼č putea raporta la acest subiect altfel dec├«t personal ┼či de la bun ├«nceput v─â voi povesti o experien┼ú─â proprie. Am 31 de ani, adic─â fac parte din genera┼úia la care se refer─â acest num─âr al Dilemei vechi. Acum zece ani am intrat din convingere ├«ntr-un partid, iar pe atunci ├«mi doream ca pe la 30 de ani s─â fiu un politician onorabil ┼či de succes. Nu s-a ├«nt├«mplat a┼ča, nu am ajuns politician, dar o bun─â parte dintre colegii mei de atunci de la "tineret" au ajuns ├«ntre timp mini┼čtri, parlamentari ┼či chiar europarlamentari. Fac parte din genera┼úia care s-a format ├«n perioada de dup─â Revolu┼úie, din anii ÔÇÖ90, ┼či c─âreia i se repeta pe atunci ├«n mod obsesiv c─â reprezint─â viitorul, c─â noi vom aduce schimbarea, ┼či asta pentru c─â eram primii forma┼úi ├«n perioada de dup─â comunism. Am intrat deci ├«n politic─â, unde dup─â o perioad─â de acomodare, mi-am dat repede seama c─â nu o s─â schimb─âm nimic nici eu ┼či nici unul dintre colegii mei de genera┼úie, pe care aveam s─â-i cunosc acolo. Nu spun aici c─â strugurii s├«nt acri, dar un t├«n─âr venit de capul lui la un partid nu prea poate face mare lucru nici m─âcar dup─â mult timp. Un partid, mai mult dec├«t o organiza┼úie oarecare, are deja ni┼čte valori ┼či ni┼čte comportamente pe care le impune imperativ celor nou-veni┼úi. Iar practicile curente erau deja pervertite acolo. Imoralitatea, mijloacele folosite ├«n lupta intern─â pentru putere, lipsa unor mecanisme meritocratice de promovare coroborate cu o competi┼úie g─âunoas─â ├«ntre membrii aceleia┼či organiza┼úii, ├«ntre organiza┼úiile aceluia┼či partid, cu alte partide, nu au cum s─â nu-i formeze ├«ntr-o logic─â de hait─â pe tinerii care rezist─â o perioad─â mai lung─â de timp ├«n partide. Nu neg importan┼úa unei ucenicii ├«n politic─â sau rolul pe care ├«l poate avea o astfel de c─âlire ├«n lupta electoral─â intern─â. Cu toate acestea, am mari rezerve ├«n ceea ce-i prive┼čte pe colegii mei de genera┼úie, a c─âror singur─â educa┼úie s-a rezumat la ┼čcolile de var─â ale partidului ┼či care ┼či-au demarat ┼či pus afacerile pe picioare prin contracte cu statul, ┼či nu prin performan┼ú─â pe pia┼úa liber─â. Astfel de oameni cu merite ┼či competen┼úe nu foarte clare, propulsa┼úi de c├«te un potentat (poate local sau din fruntea statului) sau altul s-au trezit mini┼čtri, parlamentari ┼či lideri ├«n institu┼úiile statului ┼či ├«n mandatul trecut, ┼či ├«n acesta. Chiuariu, Adomni┼úei, Udrea s├«nt doar c├«teva dintre numele ce nu pot fi disociate de potenta┼úii la care f─âceam referire mai sus. Din p─âcate, realiz─ârile lor nu-i prea recomand─â pe politicienii din genera┼úia mea. S-au gr─âbit, s-au crezut mai buni dec├«t s├«nt, iar acum au compromis ├«ntr-o bun─â m─âsur─â ideea generoas─â c─â tinerii pot face fa┼ú─â cu bine ├«n pozi┼úiile-cheie din ┼úara asta. Dar s─â nu fiu ├«n┼úeles gre┼čit: problema nu vine de la tineri, nu s├«nt ei cauza, ci partidele care reu┼česc cea mai performant─â contraselec┼úie pe care o pot realiza. Partidele s├«nt mecanismul prin care oamenii se asociaz─â, se ├«ntrec ┼či c├«┼čtig─â puterea politic─â. Dar a┼ča cum s├«nt ele ast─âzi, nereformate, "ie┼čirile" lor ├«n termeni de resurse umane s├«nt cu prec─âdere "mitocanii ┼či ├«nv├«rti┼úii" " dup─â cum ├«i numea Octavian Paler pe politicienii no┼čtri. Ceva se ├«nt├«mpl─â acolo ├«n procesul de selec┼úie care ar trebui s─â ofere ┼ú─ârii ┼či Europei oameni preg─âti┼úi, acceptabili din punctul de vedere al integrit─â┼úii morale, capabili s─â fie o for┼ú─â modernizatoare, ┼či nu invers. Nu am ├«ncredere ├«n genera┼úia mea de politicieni, nu pentru c─â nu ar fi capabili, ci pentru c─â au fost forma┼úi de o genera┼úie de politicieni comuni┼čti ┼či securi┼čti de la ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, care i-au ├«nv─â┼úat cum s─â c├«┼čtige puterea nu prin munc─â, merite oneste ┼či onestitate, ci prin a se asocia ┼či a-i elimina pe cei merituo┼či din organiza┼úiile lor de baz─â, tocmai pentru ca ├«n timp s─â nu aib─â concuren┼ú─â. La mai bine de zece ani de c├«nd nu am mai trecut pragul unui partid politic ├«n calitate de membru, am stat de vorb─â cu o t├«n─âr─â care este ├«ntr-un partid politic aflat la guvernare ┼či " a┼ča cum m─â a┼čteptam " lucrurile stau cam la fel ├«n via┼úa de partid: ├«nainte de alegeri politicienii potenta┼úi financiar ├«nscriu masiv ca membri studen┼úi ┼či cet─â┼úeni pentru a-i vota ├«n detrimentul celor muncitori ┼či competen┼úi, tr─âd─ârile ┼či ┼čantajul s├«nt la ordinea zilei, la fel ca ┼či inducerea ├«n eroare ┼či promisiunile neonorate. Tinerii care r─âm├«n, cei care rezist─â, devin proteja┼úii celor cu bani ┼či influen┼ú─â ┼či, dac─â partidul lor c├«┼čtig─â alegerile, au ┼čanse la pozi┼úii extrem de ├«nalte ├«n ierarhia statului. Partidele politice se num─âr─â printre cele mai nereformate institu┼úii pe care le avem. Politicienii tineri proveni┼úi din pepiniera proprie, impregna┼úi cu valori anacronice ┼či comportamente dintr-o perioad─â pe care ne-o dorim trecut─â, nu pot g├«ndi democratic, ci doar pot mima discursul democratic. Dar ei s├«nt elitele noastre, ├«n sens sociologic. Alternativa pe care o au partidele este aceea de a atrage tineri care s-au remarcat deja ├«n alte sectoare ale societ─â┼úii (neguvernamental, universitar, afaceri) ┼či de a le solicita competen┼úele ┼či ├«n special imaginea, atunci c├«nd s├«nt la guvernare. Este cazul ministrului Culturii, t├«n─ârul Theodor Paleologu. De aici se mai desprinde o categorie special─â: tinerii fals─â-portavoce a societ─â┼úii civile care servesc o perioad─â partidele, tocmai ├«n speran┼úa c─â vor fi recompensa┼úi la un moment dat cu o func┼úie bun─â. T. Ungureanu ┼či C. Preda s├«nt sau au fost deja nominaliza┼úi ├«n diferite func┼úii sau pe locuri eligibile pentru europarlamentare. Ei nu pot fi b─ânui┼úi de incompeten┼ú─â sau de lips─â de merite, dar nici credibilitate nu mai au acum, dup─â ce au acceptat recompensele partidelor pe care le-au servit din postura de "independen┼úi". Se men┼úine tendin┼úa, de c├«┼úiva ani ├«ncoace, de a promova ├«n pozi┼úiile de top ale statului tineri c─ârora nu li se pot repro┼ča multe, v├«rsta ├«n sine ┼či lipsa experien┼úei neput├«nd fi motive de repro┼č. Un exemplu elocvent este pre┼čedinta Camerei Deputa┼úilor, Roberta Alma Anastase, care urmeaz─â unui alt pre┼čedinte al Camerei, crescut ┼či format ├«n organiza┼úiile de tineret, liberalul Bogdan Olteanu. ├Än cazul acestora, evident─â este dependen┼úa de alte personalit─â┼úi de prim rang, pre┼čedintele Rom├óniei, respectiv fostul premier. Se concentreaz─â astfel puterea, prin asemenea sisteme de dependen┼úe, ├«n jurul unor poli ce controleaz─â o arie mai larg─â de institu┼úii ┼či instrumente politice. Nu vreau s─â fiu un disident al genera┼úiei mele, cu at├«t mai mult cu c├«t s├«nt con┼čtient c─â este o genera┼úie valoroas─â, cu mul┼úi oameni forma┼úi dup─â comunism, cu ni┼čte valori frumoase ┼či s─ân─âtoase ┼či care au muncit mult ┼či au avut succes. Doar c─â pe ace┼čtia nu-i prea g─âsim ├«n politic─â.

Vie╚Ťile netr─âite jpeg
Păsările par că știu mereu unde să se ducă
P─âs─ârile par c─â ╚Ötiu mereu unde s─â se duc─â. Nu e nimic neclar ├«n zborul lor. E o limpezime care m─â emo╚Ťioneaz─â.
p 10 jpg
Muze. Gem├╝se*
La sat e important ce ai, unde ai, c├«t ai, de unde ai. Prezen╚Ťa ta este vizibil─â celorlal╚Ťi, iar ├«ntreb─âri care s├«nt mai mult dec├«t evitate la ora╚Ö devin aici punctele principale ├«n func╚Ťie de care e╚Öti privit.
foto  Daniel Mih─âilescu jpg
ÔÇ×O gr─âdin─â cu deschidere la mare ╚Öi oceanÔÇŁ ÔÇô interviu cu scriitoarea Simona POPESCU
Gr─âdina de la ╚Ťar─â a bunicilor Ana ╚Öi Nicolae, magic─â. Era, mai departe, via, cu strugurii grei, parfuma╚Ťi, dup─â care urmau lanurile de porumb, un labirint verde.
p 12 sus jpg
ÔÇ×├Änceputul a fost nevoia de evadare ├«n afara cotidianului urbanÔÇŁ ÔÇô interviu cu Mona PETRE, autoarea proiectului ÔÇ×Ierburi uitateÔÇŁ
ÔÇ×Ierburi uitate. Noua buc─ât─ârie vecheÔÇŁ, ap─ârut─â toamna trecut─â la Editura Nemira, este o ├«ncununare, dup─â o decad─â, a muncii mele de cercetare ╚Öi experiment─âri culinare, una dintre manifest─ârile fizice ale acestui efort lung de peste zece ani.
p 13 jpg
O gr─âdin─â ca o via╚Ť─â. De la ghivecele studen╚Ťe╚Öti cu violete de Parma ╚Öi cactu╚Öi la gr─âdina apocalipsei ╚Öi cea a degetelor verzi
Așa că Grădina Apocalipsei, a cărei creștere am început-o în mod simbolic odată cu intrarea în lockdown-ul din 15 martie 2020, întotdeauna va avea o legătură ascunsă cu o grădină în care am așteptat toată copilăria mea să intru, giardino meraviglioso, grădina misterelor, grădina Bomarzo.
Dmitri Nabokov's garden in Montreux jpg
ÔÇ×S─â nu uit─âm c─â toate formele s├«nt ├«n natur─âÔÇŁ ÔÇô interviu cu artista vizual─â Chantal QU├ëHEN
Gr─âdina face parte dintr-o construc╚Ťie, o compozi╚Ťie ca un tablou. Monet a excelat ├«n asta la Giverny. Poate c─â asta m-a adus la peisaj, dar imagina╚Ťia mea a dat totul peste cap.
p 14 jpg
Fascina╚Ťia lucrurilor mici
├Äntr-o not─â similar─â, ├«mi place s─â folosesc fotografia de aproape a naturii pentru a urm─âri via╚Ťa dincolo de ceea ce vedem ├«n grab─â.
Rustic fence (Unsplash) jpg
Trăim într-un multivers aici, pe Pămînt
Bunica mea vorbea cu animalele, iar eu o priveam fascinat─â, ca pe o mare vr─âjitoare, ╚Öi eram convins─â c─â ╚Öi ele o ├«n╚Ťelegeau.
p 21 jpg
ÔÇ×S─âlb─âticia devine un vis de intimitate, siguran╚Ť─â, control ╚Öi libertateÔÇŁ interviu cu Oana Paula POPA, cercet─âtoare la Muzeul Na╚Ťional de Istorie Natural─â ÔÇ×Grigore AntipaÔÇť
Micu╚Ťii care ast─âzi stau s─â ne asculte pove╚Ötile cu animale sper─âm s─â se transforme ├«n adul╚Ťi responsabili, ├«n sufletele c─ârora au fost s─âdite, de la v├«rste fragede, semin╚Ťe din care vor rodi respect ╚Öi dragoste pentru natur─â.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Omul sfin╚Ťe╚Öte locul?
Un loc banal, dar cu oameni calzi, primitori, devine ├«n memorie un loc minunat, la fel cum un loc unde am avut experien╚Ťe proaste legate de oamenii de acolo se poate transforma ├«ntr-un loc detestabil. Totu╚Öi, ce ├«nseamn─â p├«n─â la urm─â spiritul locului?
p 10 sus Martin Heidegger jpg
Locul mîndru, locul relevat, locul primit de la primărie
├Än arhitectur─â locul construirii este parte ├«n diferite ecua╚Ťii de ordine; de la c─âsu╚Ťa din P─âdurea Neagr─â la templu, de pild─â, la Martin Heidegger, considerat inspiratorul unei ├«ntregi direc╚Ťii din arhitectura contemporan─â.
p 11 Casa lui Marguerite Duras la Neauphle jpg
Turism fic╚Ťional
Oamenii dragi care nu mai s├«nt devin ╚Öi ei ni╚Öte personaje fic╚Ťionale, ca ╚Öi locurile ├«n care i-am ├«nso╚Ťit.
Oprirea, s  Mandrestii Noi, r n Sangerei, Republica Moldova Bus stop, Mandrestii Noi Village, Sangerei District, Republic of Moldova (50098746828) jpg
O capsul─â a viitorului
Dar dacă nu am apucat să cunosc o altă Moldovă decît pe cea din copilăria mea și dacă Moldova copilăriei mele e dată uitării, nu e cumva Moldova din mine un fel de capsulă a timpului?
p 12 sus jpg
Pe teren
A╚Öadar, uneori, locul despre care scrii e vedeta, dar ÔÇô de cele mai multe ori ÔÇô locul nu poate fi separat de oameni, de pove╚Ötile lor, de via╚Ťa lor. Se influen╚Ťeaz─â reciproc.
p 13 jpg
Tango
Tangoul a fost ╚Öi opera exila╚Ťilor. Iar eu de oamenii aceia m─â simt legat mai mult dec├«t de oricare al╚Ťii, chiar dac─â nu am fost niciodat─â nici ├«n Argentina, nici ├«n Uruguay ╚Öi ├«nc─â ├«mi caut curajul s─â-mi ├«mplinesc destinul de a merge acolo chiar la c─âderea cortinei.
Sozopol view jpg
Cum ne-am petrecut vacan╚Ťa de var─â ÔÇô fragmente de jurnal ÔÇô
P├«n─â la Histria nu s├«ntem cru╚Ťa╚Ťi aproape deloc, drumul e dur, pietre mici ╚Öi ascu╚Ťite supun pneurile unui atac permanent, dar, cum-necum, reu╚Öim s─â ajungem.
p 14 jpg
Ghid practic: cum s─â ajungi acas─â
Pariul scrisului a apărut de-abia cînd mi-am zis că e cazul să mă implic cu orașul în care m-am născut.
Scriitorii, rudele mele maghiare jpeg
Nu mai citi╚Ťi nimic!
Noua lege a Educa╚Ťiei face cititul op╚Ťional, un prim pas ├«nainte de a scoate cu totul educa╚Ťia din ╚Öcoal─â. ├Än locul reformei, s-a ales abandonul.
3251104421 3a5f60ad8c k jpg
ÔÇ×Por╚Ťii mici ╚Öi gustoaseÔÇŁ
Oamenii vor continua s─â citeasc─â, dar acea lume veche a disp─ârut. H├«rtia ÔÇô dispare. ╚śtirile ÔÇô dispar.
CeMaFac ro, #TuCeFaciAcum?, taxiuri gratuite jpeg
Ce citesc tinerii adul╚Ťi ├«ntre BookTok ╚Öi wattpad
╚śtim ce se cite╚Öte, ce se caut─â, ce a╚Ötept─âri au ╚Öi ne-am ├«nsu╚Öit ╚Öi un limbaj specific.
p 1 jpg
Liste alternative
Mul╚Ťi citesc literatura str─âin─â ├«n original, ├«n special ├«n limba englez─â, chiar ╚Öi atunci c├«nd au la dispozi╚Ťie traducerile rom├óne╚Öti.
p 12 jpg
Alfabetul imaginilor pentru cultura din spatele blocului
Sînt picături într-un ocean, sticle cu răvașe aruncate-n mare.
p 13 jpg
Gîndirea critică morală și alte fantezii de deșteptat copiii
Cum educ─âm, cum ne autoeduc─âm ╚Öi cum ne l─âs─âm ast─âzi educa╚Ťi pentru a ne forma abilit─â╚Ťile morale de m├«ine?
p 14 jpg
Lecturi alternative din romanul românesc modern
Care ar trebui s─â fie scopul acestor lecturi formatoare? S─â creeze oameni care s─â func╚Ťioneze moral?

Adevarul.ro

image
Cu c├ót vor cre┼čte salariile bugetarilor. OUG cu major─âri ┼či sporuri a fost retras─â, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, ├«n dezbatere public─â un nou proiect de ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, ├«ncep├ónd din luna august, cu un sfert din diferen┼úa dintre salariul prev─âzut pentru anul 2022 ├«n legea salariz─ârii bugetare ┼či cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, ÔÇ×un om de extrem─â rigiditate moral─â, ├«n timp ce partidul s-a ar─âtat dispus la tranzac┼úiiÔÇť
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.