Nostalgia prezentului

Publicat în Dilema Veche nr. 829 din 9 - 15 ianuarie 2020
Nostalgia prezentului jpeg

Duminica Bogatului nemilostiv ╚Öi a s─âracului Laz─âr pic─â ├«ntotdeauna toamna. Am stat la slujb─â doar p├«n─â la predic─â, pentru c─â ne-a fost fric─â s─â mai auzim despre judec─â╚Ťile lui Dumnezeu t├«lcuite dup─â mintea oamenilor. Ne-am dus ├«n cimitirul Bellu pentru un simpozion peripatetic pe modelul Lykeion-ului lui Aristotel ╚Öi, foarte important, f─âr─â a merge pe linia etimologic─â a termenului (syn ÔÇô ├«mpreun─â, pino ÔÇô a bea). ├Än atmosfera asta sobr─â, singura be╚Ťie oportun─â e cea treaz─â, sobria ebrietas, despre care vorbeau vechii g├«nditori cre╚Ötini. Oamenii a╚Öeza╚Ťi ├«n acest terminal, de╚Öi nu vorbesc, spun at├«t de multe: despre via╚Ť─â, nostalgii, ├«mpliniri, ne├«mpliniri ╚Öi, mai ales, despre moarte. Merg├«nd astfel agale prin cimitir, am purces la simpozionul nostru.

Personajele simpozionului s├«nt caracterizate ├«n func╚Ťie de ceea ce ├«nseamn─â pentru ele trecutul: pentru Cristi (Cr), trecutul este viitorul ├«n c─âma╚Ö─â de noapte, pentru Ion (I) ÔÇô nostalgia prezentului, pentru Mihai (M) ÔÇô fuse, fuse ╚Öi se duse, pentru Clement (Cl) ÔÇô lÔÇÖ├ęternel retour.

Cr: Dragi simpotes, ├«n aceast─â atmosfer─â statornic funebr─â, vom ├«ncerca s─â spunem c├«teva cuvinte despre nostalgie, despre nostalgiile trecutului ÔÇô evident, cu trimitere la adev─ârata sau falsa raportare la trecut ÔÇô, despre ├«ncremenirea ├«n ni╚Öte reguli ├«n Biseric─â, diferitele ╚Öi pestri╚Ťele tradi╚Ťii, considerate parte a Tradi╚Ťiei ╚Öi poate chiar ╚Öi o mic─â ÔÇô dar, v─â rog, ner─âut─âcioas─â ÔÇô referire la nostalgia comunismului din unele medii biserice╚Öti. Nostalgia este indisolubil legat─â de raportarea noastr─â la trecut prin prisma prezentului ╚Öi aici avem dou─â variante de raportare. ├Än prima, ne raport─âm la trecut ca parte integrant─â a prezentului care tinde spre viitor, adic─â ne asum─âm trecutul ca parte a devenirii noastre. Aici nostalgia e bl├«nd─â, voioas─â, juc─âu╚Ö─â. ├Än a doua, trecutul este v─âzut prin prisma degener─ârii lui ├«n prezent ╚Öi f─âr─â nici o consonan╚Ť─â ├«n viitor. Aici nostalgia e h├«d─â, scor╚Ťoas─â ╚Öi acr─â. Teologii vechi ai Bisericii vorbesc despre o nostalgie sf├«nt─â, aceea a dorin╚Ťei de a te re├«mpodobi cu frumuse╚Ťea cea dint├«i, to archaion kallos, starea paradiziac─â.

I: Pany ge! Ar trebui s─â l─âmurim ╚Öi etimologia termenului. Cuv├«ntul nostalgie (nostos de la neomai ÔÇô a m─â ├«ntoarce + algos ÔÇô durere) ├«nseamn─â dorin╚Ťa, dorul de a te ├«ntoarce, dar e ceva mult mai profund. Nostos-ul nu e doar o ├«ntoarcere, e ╚Öi o a╚Öezare, o statornicie, ceva cu gust de ve╚Önicie. Ceva unde e╚Öti acas─â ve╚Önic, unde totul e pl─âcut, m├«ncarea are gust. Anostos ├«n greaca modern─â ├«nseamn─â f─âr─â gust! Nostalgia rea duce la melancolie (melas ÔÇô negru, chole ÔÇô fiere), care ├«nc─â din antichitate era sinonim─â cu depresia (katathlipsis). Nostalgia poate fi dulce, bl├«nd─â, pe c├«nd melancolia (melas + chole) e doar dureroas─â, abisal─â, scufundat─â, anchilozat─â ├«n trecut.

Cl: Hipocrate, cel care a inventat acest termen de melancolie, spune c─â prima stare a melancolicului e anhedonia, adic─â atunci c├«nd nu-╚Ťi mai place nimic, stare care vi se potrive╚Öte de minune am├«ndurora! Dar pentru c─â s├«ntem printre vii pururea t─âcu╚Ťi, m─â ab╚Ťin s─â zic mai multe. Doar s─â consemna╚Ťi c─â termenul nostalgie nu exista ├«n lumea antic─â greac─â, l-a inventat un student elve╚Ťian ├«n medicin─â, Johannes Hofer, dup─â compusul german heimweh, alc─âtuit din elementele heim (acas─â) ╚Öi weh (vai, durere).

I: E adev─ârat, dar ideea de nostos abund─â ├«n scrierile vechilor elini ╚Öi desemna tocmai aceast─â stare a dorin╚Ťei ardente de a te ├«ntoarce la locurile natale (ta patria) sau chiar la st─âri de bucurie din trecut. Pentru vechii elini, nostos-ul era o stare pozitiv─â fireasc─â, nicidecum o anchilozare ├«n trecut. Desemna un sentiment nobil, profund, care nu are nici o leg─âtur─â cu starea evreilor din Exod care c├«rteau ├«mpotriva lui Moise ╚Öi se pl├«ngeau de c├«t de bine le era ├«n Egipt, c├«nd ╚Öedeau ├«mprejurul c─âld─ârilor cu carne ╚Öi m├«ncau p├«ine pe s─âturate.

Cr: Să ne aducem aminte de acel vostimon emar (ziua întoarcerii) din Odiseea lui Homer, acel moment-stare care l-a făcut pe Odiseu să înfrunte toate încercările pentru a se întoarce acasă și chiar să refuze nemurirea, apropo de locul unde sîntem.

M: Tot apropo de locul ├«n care s├«ntem sau, mai bine zis, unde s├«ntem, hai s─â l─âs─âm at├«tea etimologii, c─â ├«ncepur─â s─â se plictiseasc─â p├«n─â ╚Öi ace╚Öti filozofi ├«ntin╚Öi la orizontal─â! Hai, zi-ne m─ât─âlic─â despre tradi╚Ťie ╚Öi tradi╚Ťii ├«n Biseric─â, c─â apoi o s─â zic ╚Öi eu. Dar s─â fii concis ╚Öi concret, c─â nu vreau s─â ne cert─âm ╚Öi aici, printre mor╚Ťi!

Cr: Se face mare caz de tradi╚Ťia Bisericii ╚Öi foarte gre╚Öit se confund─â cu tradi╚Ťiile, mai precis cu anumite reguli ╚Öi obiceiuri care nu au valoare dogmatic─â. Tradi╚Ťia Bisericii reprezint─â acele theoparadota logia, cuvinte predate de Dumnezeu care s├«nt t├«lcuite de P─ârin╚Ťii Bisericii prin puterea cea mi┼čc─âtoare de Duhul, prin care vorbeau dincolo de minte cu cei de dincolo de minte, a╚Öa cum foarte ad├«nc scrie Grigorie Palama. Tradi╚Ťia e Dumnezeu care le vorbe╚Öte oamenilor prin textele sfinte, prin slujbele sfinte, prin tot ce e mi╚Öcat de Duhul lui. Ta paradidomena, cele predate de sfin╚Ťi ├«n biseric─â, ╚Öi ta anomologimena pasin, cele m─ârturisite de to╚Ťi, au valoare dogmatic─â ╚Öi se refer─â la ├«nv─â╚Ť─âturile lui Dumnezeu din Biseric─â, nu la reguli de func╚Ťionare a institu╚Ťiei Bisericii.

M: Se pare c─â printre mor╚Ťi ne ├«n╚Ťelegem mai bine dec├«t printre vii. S─â se fac─â distinc╚Ťie clar─â ├«ntre sf├«nta Tradi╚Ťie, Predania lui Dumnezeu, ╚Öi regulile omene╚Öti dep─â╚Öite din Biseric─â, ce ne aduc aminte de comunism. Nu ├«nt├«mpl─âtor, mul╚Ťi nostalgici ai comunismului se reg─âsesc ├«n Biseric─â, ceea ce e foarte grav pentru adev─ârul Bisericii. Au schimbat carnetul ro╚Öu cu cruciuli╚Ťa de la reverul sacoului ╚Öi ├«nfiereaz─â proletar orice abatere de la credin╚Ťa sf├«nt─â. Mul╚Ťi dintre cei care spun c─â era mai bine ├«nainte se reg─âsesc acum ├«n Biseric─â. Anchilozarea Bisericii ├«n reguli anacronice alung─â tinerii din Biseric─â. C├«nd sus╚Ťii c─â cea mai mare virtute a cre╚Ötinului e ascultarea e╚Öti o institu╚Ťie blocat─â ├«n trecut ╚Öi, mai grav, ├«ntr-un trecut care ne aduce aminte de trecutul ro╚Öu. Asta cerea ╚Öi Tovar─â╚Öul, ╚Öi tovar─â╚Öii prim-secretari: ascultare ╚Öi supunere. Capul Bisericii e Hristos, spune apostolul Pavel, nu episcopul. Chiar ╚Öi na╚Ťionalismul din Biseric─â pare de sorginte comunist─â ╚Öi este str─âin total ├«nv─â╚Ť─âturii Scripturii, care ne spune c─â nu mai este scit sau elin.

Cl: Apoi, adev─ârata Biseric─â trebuie s─â fie progresist─â. Grigorie al Nyssei vorbea despre egalitatea de genuri ╚Öi abolirea sclaviei ├«nc─â din secolul al IV-lea! ├Än╚Ťelegem grija de a p─âstra Tradi╚Ťia, Cuv├«ntul lui Hristos p─âstrat ├«n Biseric─â, dar nu de a p─âstra feluritele tradi╚Ťii care nu s├«nt esen╚Ťiale. Biserica nu numai c─â nu trebuia s─â se implice ├«n referendumul pentru familie, un demers politic, ci, ├«n spiritul iubirii absolute a lui Dumnezeu, trebuia s─â ofere chiar solu╚Ťii pentru minorit─â╚Ťile sexuale. Nu s─â le absolve, s─â ne ├«n╚Ťelegem, ci s─â le accepte. Adev─âratul progresism e s─â iube╚Öti lumea f─âr─â ├«ncetare ╚Öi s─â te lup╚Ťi s-o schimbi prin iubire, nu prin demersuri politice.

I: Biserica adev─ârat─â este progresist─â ├«n sensul progresului duhovnicesc. Nu respinge nici progresul social, tehnic, dar nu poate accepta falsul progres al unora, care ne spun s─â nu mai folosim cuvinte pentru ÔÇ×tat─âÔÇť ╚Öi ÔÇ×mam─âÔÇť, ci s─â le ├«nlocuim cu ÔÇ×p─ârintele 1ÔÇť ╚Öi ÔÇ×p─ârintele 2ÔÇť! Asta nu e progresism, e bezn─â. S├«ntem de acord s─â se acorde drepturi minorit─â╚Ťilor sexuale, dar f─âr─â a se socoti aceasta ca o normalitate. Dar poate ar fi bine s─â concluzion─âm ╚Öi s─â-i l─âs─âm pe cei adormi╚Ťi s─â se odihneasc─â.

Cr: Adev─ârata raportare la trecut e s─âÔÇĹ╚Ťi accep╚Ťi trecutul ca pe o istorie a iubirii lui Dumnezeu cu tine. Omul care se ├«ntoarce ├«n trecut cu nostalgie gre╚Öit─â sau, mai grav, cu melancolie nu este pe calea progresului (urcu╚Öului) duhovnicesc care tinde mereu ╚Öi mereu c─âtre ta kreittona, c─âtre cele mai bune ╚Öi spre ceea ce e ve╚Önic bine (eu aei einai), cum spune Maxim M─ârturisitorul. Raportarea la trecut ca o anchilozare ├«n el este un regres spiritual ╚Öi poate duce chiar ╚Öi la ├«mboln─âvirea psihic─â. Ai murit ├«nainte de moarte! Blocarea ├«n trecut ╚Öi neacceptarea prezentului este o atitudine lipsit─â de orice urm─â de sens eshatologic. Psihoza asta paseist─â n-are de a face cu aspira╚Ťia omului spre un cer nou ╚Öi un p─âm├«nt nou, cum spune Scriptura.

S-a l─âsat ├«ntunericul peste cei adormi╚Ťi, iar noi, ├«ntr-o t─âcere de morm├«nt, am realizat c├«t de mult s├«ntem ├«n prezent printre cei care nu mai s├«nt ├«n prezent. Doar iubirea sfin╚Ťe╚Öte trecutul, prezentul ╚Öi viitorul.

Cristian Chivu este doctor ├«n teologie al Facult─â╚Ťii de Teologie a Universit─â╚Ťii ÔÇ×AristotelÔÇť din Salonic. Cea mai recent─â carte publicat─â: Sf. Grigorie Palama, Opere complete, vol. VI, edi╚Ťie bilingv─â (traducere, note, introducere), Editura G├«ndul Aprins, 2018.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.