Nostalgia. Boal─â, emo╚Ťie, experien╚Ť─â

Publicat în Dilema Veche nr. 829 din 9 - 15 ianuarie 2020
Nostalgia  Boal─â, emo╚Ťie, experien╚Ť─â jpeg

Cuv├«ntul nostalgie are o origine savant─â, este crea╚Ťia medicului alsacian Johannes Hofer. ├Än anul 1688, ├«n teza sa de la Universitatea din Basel ÔÇô Disertatio medica de nostalgia ÔÇô, el inventeaz─â acest nou termen medical, combin├«nd dou─â cuvinte din greaca veche: nostos (├«ntoarcere) ╚Öi algos (durere, suferin╚Ť─â, triste╚Ťe). Nostalgia era numele dat unei temute boli cauzate de dorul de cas─â, suferin╚Ťa fiind produs─â de o intens─â dorin╚Ť─â de ├«ntoarcere ├«n ╚Ťinutul natal. De fapt, termenul savant vine s─â ├«nlocuiasc─â vechi denumiri populare precum ÔÇ×mal du paysÔÇť, ÔÇ×malatia del paysÔÇť, ÔÇ×homesicknessÔÇť, ÔÇ×das HeimwehÔÇť.

Teza lui Hofer a plecat de la simptomele observate ├«n r├«ndul mercenarilor eleve╚Ťieni care ├«╚Öi p─âr─âseau locurile de ba╚Ötin─â din Alpi pentru a lupta ├«n armatele din Fran╚Ťa sau Italia. Ace╚Ötia sufereau de dorul de cas─â, prezent├«nd un tablou clinic devastator: triste╚Ťe extrem─â, anxietate, insomnie, halucina╚Ťii, palpita╚Ťii, anorexie, grea╚Ť─â, febr─â, sl─âbiciune muscular─â. Nostalgia era o boal─â poten╚Ťial fatal─â, put├«nd fi oarecum ameliorat─â cu lipitori sau opium, ├«ns─â vindecat─â numai prin ├«ntoarcerea acas─â. Discursul medical al vremii a acceptat aceste reprezent─âri ale nostalgiei, ca boal─â psihosomatic─â ╚Öi ca stare patologic─â. Cur├«nd, medicii militari din diverse ╚Ť─âri s-au confruntat cu adev─ârate epidemii de nostalgie ├«n r├«ndul solda╚Ťilor. S-au ├«mboln─âvit de nostalgie solda╚Ťii francezi din timpul campaniilor napoleoniene precum ╚Öi solda╚Ťii unioni╚Öti din timpul R─âzboiului Civil american. Armata american─â a p─âstrat nostalgia ├«n clasamentul oficial al bolilor p├«n─â ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial, ├«nregistr├«nd cazuri ├«n r├«ndul trupelor care luptau ├«n Fran╚Ťa. Pe la 1800, medicii militari austrieci constataser─â inciden╚Ťa acestei afec╚Ťiuni la solda╚Ťii rom├óni transilv─âneni recruta╚Ťi cu for╚Ťa ├«n armata habsburgic─â ╚Öi trimi╚Öi ├«n zonele ├«ndep─ârtate ale Imperiului, boal─â pe care au numit-o nostalgia vallachorum.

Treptat, ├«ntre secolele XVIII-XX dispar conota╚Ťiile medicale ale nostalgiei. Suferin╚Ťa cauzat─â de dorul de cas─â nu mai face obiectul unui diagnostic clinic. Nostalgia dob├«nde╚Öte semnifica╚Ťiile actuale, ├«n care distan╚Ťa dureroas─â se p─âstreaz─â, dar dizlocarea spa╚Ťial─â este ├«nlocuit─â cu una temporal─â. Nostalgia nu mai este privit─â ca o boal─â, ci doar ca o emo╚Ťie complex─â, provocat─â de amintiri din etapele trecute ale vie╚Ťii, mai ales din copil─ârie ╚Öi adolescen╚Ť─â: locuri, obiecte, obiceuri, gusturi de alt─âdat─â, retr─âite imaginar, idealizate ╚Öi aureolate de imposibilitatea de a le mai reg─âsi.

├Än cartea Antropologia din perspectiv─â pragmatic─â (1798), Kant formuleaz─â prima defini╚Ťie modern─â a nostalgiei. El consider─â c─â distan╚Ťa temporal─â este la originea nostalgiei, mai mult dec├«t distan╚Ťa spa╚Ťial─â. Nostalgicul nu caut─â locul copil─âriei, ci copil─âria ├«ns─â╚Öi, adic─â un timp irecuperabil, un trecut ireversibil. A╚Öadar, nostalgia modern─â este incurabil─â, deoarece nu s├«nt posibile c─âl─âtoriile ├«n timp!

Nostalgia ├«n╚Ťeleas─â ca form─â de ├«ntoarcere ├«n trecut este indisociabil─â de muta╚Ťiile petrecute ├«n reprezent─ârile timpului. Medicii din secolul al XVIII-lea observau c─â nostalgia (ca dor de cas─â) afecta mai ales indivizii proveni╚Ťi din comunit─â╚Ťile rurale (din Sco╚Ťia, Bretania, Westfalia). Ace╚Öti oameni tr─âiau ├«n timpul ciclic, cel al ritmurilor agro-pastorale, diferit de timpul linear al calendarului ╚Öi al orologiului. Imediat ce au fost rup╚Ťi din aceast─â sfer─â ╚Öi arunca╚Ťi ├«n lumea larg─â, ca muncitori sau solda╚Ťi, ei au trebuit s─â tr─âiasc─â ├«ntr-un model de timp diferit. Istoricul Jacques Le Goff ar─âta c─â ├«n medille urbane din Occident, ├«ncep├«nd cu secolul al XIV-lea, are loc o trecere lent─â la noi modele temporale, ├«n care timpul nu mai este reversibil, a╚Öa cum era perceput ├«n comunit─â╚Ťile arhaice. Timpul ceasului este un timp ireversibil ╚Öi secularizat, nu mai are ├«nc─ârc─âtura mitic─â a ÔÇ×eternei re├«ntoarceriÔÇť.

Eliminarea nostalgiei ca patologie medical─â (suferin╚Ť─â a c─ârei etiologie este distan╚Ťa spa╚Ťial─â a individului fa╚Ť─â de p─âm├«ntul natal) s-a datorat ╚Öi marilor transform─âri prin care a trecut lumea occidental─â. ├Än Evul Mediu, c─âl─âtoriile fuseser─â considerate evenimente negative ╚Öi excep╚Ťionale. Deplasarea ├«n spa╚Ťiu era v─âzut─â ca o dezr─âd─âcinare, rupere de locul natal (de exemplu, cuv├«ntul englezesc travel provine din fracezul travail adic─â munc─â, suferin╚Ť─â, chin). Ulterior, ├«n cadrul procesului de centralizare a statelor, drumurile devin mai sigure, s├«nt organizate serviciile po╚Ötale ╚Öi transporturile regulate (po╚Ötalioanele), iar mai apoi apar telegraful ╚Öi c─âile ferate. Toate acestea au f─âcut posibil─â men╚Ťinerea leg─âturilor cu familia aflat─â departe ╚Öi au facilitat ├«ntoarcerea periodic─â la locul de origine.

Vladimir Jank├ęl├ęvitch descrie nostalgia modern─â ca pe o form─â de ÔÇ×reac╚Ťie ├«mpotriva ireversibiluluiÔÇť, ca reac╚Ťie la progres ╚Öi la marile transform─âri istorice. Revolu╚Ťa industrial─â ╚Öi urbanizarea masiv─â au dus la profunde muta╚Ťii sociale, la dispari╚Ťia unor moduri de via╚Ť─â tradi╚Ťionale. Tranzi╚Ťia spre modernitate a fost ├«nso╚Ťit─â pretutindeni de regrete ╚Öi lamenta╚Ťii fa╚Ť─â de dispari╚Ťia ordinii sociale de alt─âdat─â, gener├«nd reac╚Ťii negative fa╚Ť─â de progresul tehnologic ╚Öi blamarea noilor moravuri ╚Öi comportamente.

Aceast─â form─â a nostalgiei este ├«nt├«lnit─â ╚Öi ├«n Antichitate. Cel mai elocvent exemplu este oferit de Hesiod (secolul VIII ├«.Hr.), care, ├«n Munci ╚Öi zile, descrie mitul v├«rstelor succesive ale omenirii (de aur, argint, bronz, fier), v─âzute ca etape ale declinului. V├«rsta de Aur, pierdut─â iremediabil, era una a abunden╚Ťei ╚Öi a armoniei: ÔÇ×Netulbura╚Ťi de vreo grij─â, tr─âiau asemeni cu zeii, / Nu cuno╚Öteau suferin╚Ťa, ori truda ╚Öi nici b─âtr├«ne╚Ťea / Nu-i dobora, ci de-a pururi cu zdravene m├«ini ╚Öi picioare / Se veseleau ├«n petreceri, feri╚Ťi de orice amaruriÔÇť. V├«rsta de fier ar fi adus numai necazuri, nedrept─â╚Ťi, suferin╚Ť─â ╚Öi lips─â de respect fa╚Ť─â de b─âtr├«ni.

Ast─âzi, majoritatea psihologilor consider─â nostalgia o emo╚Ťie complex─â, dulce-am─âruie, o stare mai degrab─â pozitiv─â, o experien╚Ť─â regeneratoare, care le ofer─â indivizilor posibilitatea de a face fa╚Ť─â schimb─ârilor ╚Öi discontinuit─â╚Ťilor. Din boal─â, nostalgia devine remediu.

Alvin Toffler, ├«n ╚śocul viitorului (1970), remarca pentru prima dat─â un ÔÇ×colosal val de nostalgieÔÇť care str─âbate spa╚Ťiul occidental ├«n anii ÔÇÖ70: ÔÇ×Mobila antic─â, afi┼čele dintr-o epoc─â apus─â, jocurile bazate pe rememorarea unor frivolit─â┼úi trecute, re├«nvierea stilului Art Nouveau, moda hainelor romantice, redescoperirea unor idoli pr─âfui┼úi de odinioar─â ca Humphrey Bogart sau W.C. Fields, toate acestea oglindesc o propensiune psihic─â spre un trecut mai simplu ┼či mai pu┼úin agitat. Mecanisme puternice pentru satisfacerea capriciilor intr─â ├«n ac┼úiune exploa-t├«nd aceast─â foame. Business-ul nostalgiei devine o industrie ├«nfloritoareÔÇť. Aceast─â epidemie de nostalgie idealizeaz─â moduri de via╚Ť─â, obiecte ╚Öi practici de alt─âdat─â, creeaz─â ÔÇ×enclave ale trecutuluiÔÇť, zone de siguran╚Ť─â ├«n care oamenii se refugiaz─â din c├«nd ├«n c├«nd pentru a sc─âpa de angoasele prezentului ╚Öi ale viitorului.

├Än zilele noastre, expunerea la tendin╚Ťele uniformizatoare ale globaliz─ârii genereaz─â reflexe identitare ├«mbibate de o mare doz─â de nostalgie fa╚Ť─â de trecutul mai mult sau mai pu╚Ťin ├«ndep─ârtat. M─â rezum doar la c├«teva exemple de la noi: nostalgia vechiului sat rom├ónesc, nostalgia perioadei interbelice sau a vechiului Bucure╚Öti, nostalgia gusturilor alimentare de alt─âdat─â (mesajele publicitare ne propun s─â reg─âsim gusturile din copil─ârie, re╚Ťetele ÔÇ×de odinioar─âÔÇť ale bunicii), nostalgia vechilor tehnologii (ÔÇ×tehnostalgiaÔÇť: trenurile cu aburi, mult solicitatele ÔÇ×Moc─âni╚ŤeÔÇť). ├Än acela╚Öi timp, consumerismul a impus nostalgia ca brand, a reciclat t├«njirea nostalgic─â ├«n produse. Ast─âzi, nostalgia este o experien╚Ť─â care poate fi cump─ârat─â. Dar care este natura acestei experien╚Ťe? S─â fie oare retr─âirea trecutului un simulacru al nemuririi, o form─â am─âgitoare de consolare? Re├«nvierea trecutului prin evocarea nostalgic─â s-ar vrea, poate, o ilustrare a vorbelor lui Hora╚Ťiu: Non omnis moriar.

Alexandru Ofrim este conferen╚Ťiar univ. dr., pred─â cursuri de istorie cultural─â la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucure┼čti. Cea mai recent─â carte publicat─â: Farmecul discret al patinei ╚Öi alte mici istorii culturale, Editura Humanitas, 2019.

Cump─âr─âturi la u╚Öa ta, ajutor ├«n lupta cu COVID 19, ├«nv─â╚Ťare online jpeg
Educa╚Ťia ├«ntre dou─â crize
Pandemia a fost, pentru sistemele de educa╚Ťie, un adev─ârat cataclism care a scos la iveal─â, f─âr─â cosmetizare, situa╚Ťia dramatic─â a educa╚Ťiei.
E cool să postești jpeg
Starea fireasc─â a lucrurilor
Nu doar cei doi ani de pandemie au erodat rela╚Ťiile de ├«ncredere, ci, mai nou, ╚Öi r─âzboiul din Ucraina, dezbinarea ideologic─â ├«mp─âr╚Ťind lumea ├«n dou─â tabere.
p 10 Alexis de Tocqueville WC jpg
O necesar─â, dar dificil─â ÔÇ×├«nr─âd─âcinareÔÇť democratic─â
Istoricismul democratic este unul dintre cei mai redutabili inamici interni ai democra╚Ťiei.
p 1 jpg
E normal s─â fim normali?
Tinerilor de azi trebuie s─â le spunem ÔÇ×Z├«mbi╚Ťi ÔÇô m├«ine va fi mai r─âu!ÔÇť.
Construction workers in Iran 04 jpg
Diviziunea anomic─â
Via╚Ťa social─â nu ├«nseamn─â doar armonie perfect─â, iar rolul solidarit─â╚Ťii nu este de a suprima competi╚Ťia, ci doar de a o modera.
p 12 sus jpg jpg
Normalitatea și tulburarea
Traumă este orice eveniment pe care eul nostru îl gestionează cu dificultate sau pe care pur și simplu nu îl poate gestiona.
p 13 sus jpg
Cine mai vrea s─â mearg─â la birou?
Pînă la începutul pandemiei, îmi petreceam cam trei ore pe zi făcînd naveta. Asta însemna cam 16 ore pe săptămînă, cît încă două zile de muncă.
646x404 jpg
Impactul pandemiei asupra educa╚Ťiei
├Änchiderea ╚Öcolilor ╚Öi pandemia de COVID-19 au avut consecin╚Ťe negative at├«t asupra progresului educa╚Ťional al copiilor, c├«t ╚Öi asupra s─ân─ât─â╚Ťii emo╚Ťionale a acestora ╚Öi, mai mult, asupra siguran╚Ťei lor online.
B─ât─âlia cu gigan╚Ťii jpeg
Iluzii, dezamăgiri și orgolii rănite
În acest Dosar antinostalgic ne-am propus să analizăm această istorie a iluziilor, dezamăgirilor și orgoliilor rănite la trei decenii (și ceva) după prăbușirea imperiului sovietic.
Urma s─â fie cea de A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice jpeg
Urma s─â fie cea de-A Treia Rom─â, dar a rezultat cel de-Al Patrulea Reich ÔÇô despre logica (╚Öi mo╚Ötenirea) Uniunii Sovietice
URSS a fost simultan o negare (a fostei elitei politice, pe care a eradicat-o acas─â ╚Öi ├«n ╚Ť─ârile subjugate), dar ├«nc─â ╚Öi mai mult o prelungire (geopolitic vorbind) a vechiului Imperiu ╚Üarist.
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă jpeg
Vladimir Putin și noua identitate imperială rusă
Cum se face că o naţiune capabilă să genereze o cultură atît de puternică e incapabilă să genereze o politică raţională?
Povești de familie jpeg
Povești de familie
Prin m─ârturiile familiei, am cunoscut prima fa╚Ťet─â a URSS-ului. A doua fa╚Ťet─â am descoperit-o prin cercetare ╚Öi jurnalism.
Fantomele Imperiului jpeg
Fantomele Imperiului
Aceleași uniforme, aceeași atitudine menită să intimideze, aceeași impasibilitate a celui care exercită autoritatea.
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO jpeg
Ce logic─â are r─âzboiul? ÔÇô Ucraina ca zon─â-tampon ├«ntre (fosta) URSS ╚Öi NATO
În prezent, Ucraina este într-adevăr o zonă gri, între Rusia și NATO, sau între Rusia și lumea occidentală, un teritoriu unde se dă lupta principală între sisteme de valori.
ÔÇ×Comunismul p─âtrunde ├«n societate precum cancerul ├«ntr un corpÔÇť ÔÇô interviu cu Thierry WOLTON jpeg
Putin, un orfan al comunismului ÔÇô trei ├«ntreb─âri pentru Thierry WOLTON
ÔÇ×Pentru Putin, Marele R─âzboi pentru Ap─ârarea Patriei a asigurat prestigiul URSS ├«n secolul XX ╚Öi, prin urmare, al Rusiei.ÔÇŁ
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV jpeg
ÔÇ×Ce se ├«nt├«mpl─â acum ├«n Ucraina este rezultatul indiferen╚Ťei politice a EuropeiÔÇŁ ÔÇô interviu cu Andrei KURKOV
ÔÇ×Pentru ╚Ť─âri precum Polonia, Rom├ónia, Slovacia, r─âzboiul va continua s─â fie o ╚Ötire pentru c─â se ├«nt├«mpl─â chiar la grani╚Ťele lor.ÔÇť
Alegeri fără zvîc  Pariem? jpeg
Europa ar─âdean─â
Frumosul municipiu de pe malul Mure╚Öului a devenit ├«n mod natural capitala conferin╚Ťelor noastre.
Criza ideologică și realinierea politică jpeg
Criza ideologică și realinierea politică
Exist─â indiscutabil o rela┼úie ├«ntre fenomenul ideologic ┼či fenomenul transform─ârilor sociale.
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â jpeg
Libertatea ╚Öi inamicii ei ÔÇô o privire european─â
Prima observa┼úie pe care a┼č face-o este c─â nu trebuie s─â c─âut─âm noutatea cu orice pre┼ú.
Sinuciderea celei de a treia Rome jpeg
Sinuciderea celei de-a treia Rome
├Än secolul al XVII-lea, ├«n urm─âtoarele ocuren┼úe ale formulei ÔÇ×Moscova, a treia Rom─âÔÇŁ, sesiz─âm o inversare a raportului dintre Biseric─â ╚Öi imperiu.
Kundera dup─â Kundera  Tragedia Europei Centrale? jpeg
Kundera dup─â Kundera. Tragedia Europei Centrale?
Cum ar suna azi, în Ungaria, acel strigăt din 1956? Vă puteţi închipui?
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â jpeg
Europa politic─â vs Europa geopolitic─â
├Äncercarea Europei Centrale de a-╚Öi g─âsi o identitate politic─â undeva ├«ntre Germania ┼či Rusia a fost ┼či continu─â s─â fie sortit─â e┼čecului.
Comunismul se aplic─â din nou jpeg
Cum e azi, cum era odat─â
Regresul nu poate exista dec├«t ├«n condi╚Ťiile ├«n care credem c─â exist─â ╚Öi progres.
Există regres în istorie? jpeg
Există regres în istorie?
Nimeni nu ne poate garanta că mîine va fi mai bun decît azi sau decît ieri.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.